Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Vânzătorii primesc mai mult timp pentru reparații – schimbare legislativă în favoarea comercianților
Termenul legal de reparație și înlocuire a produselor defecte va fi calculat în zile lucrătoare — consumatorii ar putea aștepta mai mult pentru remedierea sau înlocuirea bunurilor cu probleme, potrivit unui proiect legislativ adoptat deja de Senat, care vizează modificarea OUG nr. 140/2021 , informează avocatnet.ro . Proiectul de lege prevede ca termenul maxim de 15 zile în care vânzătorii trebuie să repare sau să înlocuiască produsele defecte să nu mai fie exprimat în zile calendaristice , ci în zile lucrătoare . Această schimbare elimină din calcul weekendurile și sărbătorile legale, ceea ce va însemna, în mod concret, o prelungire a timpului de soluționare a reclamațiilor pentru clienți. Ce prevede proiectul? Termenul de 15 zile se aplică în continuare, dar doar în zile lucrătoare . Perioada se calculează din momentul în care vânzătorul a fost informat de către consumator cu privire la defect. Termenul trebuie stabilit de comun acord, în scris , între cele două părți, ținând cont de: natura și complexitatea bunului, gravitatea defectului și efortul necesar pentru reparație sau înlocuire; Această modificare legislativă se aplică doar după aprobarea în Camera Deputaților , promulgarea de către Președintele României și publicarea în Monitorul Oficial. De ce se schimbă termenul? Conform notei de fundamentare a proiectului, forma actuală a legii, care prevede un termen exprimat în zile calendaristice, nu reflectă realitatea din economie . Sunt invocate următoarele situații: Service-urile, distribuitorii și transportatorii nu lucrează în weekend sau de sărbători; Aceste zile sunt incluse în termenul legal, dar nu pot fi folosite efectiv pentru reparații sau înlocuiri; Rezultatul: vânzătorii sunt expuși riscului de a fi sancționați pentru întârzieri independente de voința lor. Prin această modificare, legiuitorul urmărește să creeze un cadru echitabil care să reflecte condițiile reale de lucru și care să protejeze atât interesele consumatorilor, cât și pe cele ale comercianților. Avantaje și dezavantaje Perspectivă Avantaje Dezavantaje Consumatori Claritate privind drepturile Posibile întârzieri mai mari Comercianți Timp realist pentru soluționare Necesitatea comunicării clare cu clientul Autorități Scăderea numărului de reclamații nejustificate Necesitatea revizuirii normelor de control Impact direct asupra: Comercianților – mai puține riscuri de sancțiuni pentru nerespectarea termenului legal; Consumatorilor – mai multă așteptare pentru reparație/inlocuire, dar un cadru legal clar; Practica economică – adaptarea termenelor legale la realitatea activităților comerciale. Ce urmează? Proiectul trebuie să parcurgă următorii pași pentru a deveni lege: Aprobarea în Camera Deputaților (cameră decizională); Promulgarea de către Președinte; Publicarea în Monitorul Oficial. Abia după acești pași noul termen se va aplica în mod oficial în relația dintre consumatori și comercianți. [...]
Donald Trump schițează un acord „pe vecie” pentru Groenlanda - după discuții cu NATO la Davos
Donald Trump spune că a schițat un acord „pe vecie” pentru Groenlanda potrivit Știrile ProTV , după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Președintele SUA a oferit puține detalii, dar a susținut că înțelegerea ar fi „pe termen lung” și ar răspunde obiectivelor Washingtonului, inclusiv pe zona de securitate. Ce a spus Trump despre acord și calendar În discuțiile cu presa, Trump a afirmat că acordul este într-un stadiu avansat și că urmează să fie făcut public „destul de curând”. El a evitat să clarifice dacă înțelegerea ar include explicit ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda, idee pe care a mai invocat-o, dar a insistat asupra caracterului său permanent. „La infinit! Nu are o limită de timp. Este pe vecie!” Trump a legat acordul de teme precum securitatea națională și internațională, dar și de „resursele minerale”. În același timp, a recunoscut că documentul „este încă în desfășurare”, fără să precizeze părțile semnatare sau mecanismul juridic al înțelegerii. Tarifele către Europa și reacția piețelor Conform relatării, piețele financiare din Statele Unite au crescut puternic după anunț, interpretat ca un semnal de detensionare pentru liderii europeni prezenți la Davos. În paralel, Trump a anunțat că nu va mai impune taxe vamale țărilor europene care au trimis trupe în insula arctică. Știrile ProTV notează că președintele american amenințase anterior că, de la 1 februarie, va introduce tarife de 10% împotriva a opt țări europene care s-ar fi opus ambițiilor sale legate de anexarea Groenlandei. Ulterior, miercuri seară, Trump a revenit asupra planului, invocând o întâlnire „foarte productivă” cu Mark Rutte, iar ministrul de externe al Danemarcei a reacționat într-un comunicat: „Ziua se încheie într-o notă mai bună decât a început”. Mesaje despre Groenlanda și ecouri la Moscova Într-o intervenție de la tribuna forumului de la Davos, Trump a spus că SUA își doresc „o bucată de gheață” pentru a „proteja întreaga lume” și a sugerat că refuzul ar avea consecințe politice. La scurt timp, a adăugat că nu intenționează să recurgă la forță, deși a făcut referire la scenariul unei „forțe excesive”. Subiectul a generat și o reacție din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a declarat că situația „nu ne privește absolut deloc”, dar a invocat precedentul istoric al vânzării Alaskăi către SUA în 1867 . În pofida discuțiilor despre Groenlanda, liderii Uniunii Europene urmau să se întâlnească în aceeași seară la Bruxelles, pentru un summit de urgență, „așa cum era planificat”, mai notează sursa. [...]
Giorgia Meloni salută decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale - măsură ce reduce tensiunile comerciale dintre SUA și UE
Giorgia Meloni a salutat decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale , potrivit Digi24 , după ce președintele SUA a anunțat la Davos suspendarea tarifelor care ar fi urmat să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene. Trump a legat decizia de discuțiile despre Groenlanda și regiunea arctică, susținând că a „stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, în urma unei reuniuni descrise drept „foarte productive” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-un comunicat, premierul Italiei a spus că salută suspendarea măsurii și a insistat asupra necesității menținerii dialogului între aliați în cadrul NATO. „Salut anunțul președintelui Trump de a suspenda aplicarea taxelor vamale prevăzute să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene”, a declarat Meloni într-un comunicat. Mai devreme, într-un interviu televizat, Meloni a reiterat poziția Italiei privind Groenlanda, afirmând că subiectul trebuie tratat în cadrul NATO și că Groenlanda este „un teritoriu aflat sub responsabilitatea NATO”. Ea a mai spus că „întrebarea pusă de Statele Unite referitor la un teritoriu strategic este corectă”, deși duminică calificase drept „o eroare” amenințarea cu tarife suplimentare. Contextul imediat a fost escaladarea de sâmbătă, când Trump a amenințat cu tarife de până la 25% asupra a opt țări europene pentru sprijinul acordat Danemarcei, ceea ce a determinat Europa să amenințe Statele Unite cu represalii. Suspendarea anunțată la Davos reduce, cel puțin temporar, riscul unei runde de măsuri și contramăsuri cu impact asupra comerțului transatlantic. [...]
George Simion taie un tort în formă de Groenlanda - Vizită și eveniment în SUA
George Simion a fost filmat tăind un tort în forma Groenlandei , în timpul unei recepții la Washington, potrivit HotNews.ro . Liderul AUR se află în aceste zile în Statele Unite, împreună cu mai mulți membri ai partidului, iar tortul apare „învelit” în steagul SUA, într-un moment surprins într-un videoclip distribuit online. Imaginile au fost publicate inițial pe platforma X de un cont numit Mark Naughton, care se prezintă drept jurnalist, și au fost ulterior redistribuite de grupul de advocacy politic „Republicans for National Renewal”, descris ca afiliat conservatorilor din Partidul Republican și susținător al valorilor „America First”, notează HotNews.ro. În filmare, Simion este înconjurat de mai multe persoane și, la un moment dat, taie tortul; în același context, el spune: „O să fim acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. O fotografie cu tortul a fost publicată pe X și de Anna Paulina Luna, membră a Congresului SUA, iar imagini de la eveniment au fost postate și de republicanul Michael Casey, de asemenea membru al Congresului, consemnează HotNews.ro. Contactat de HotNews.ro, George Simion a transmis poziția publicată pe blogul său personal, în care acuză „presa de sistem” că ar încerca să transforme „un moment festiv” într-o temă de politică externă. El susține că „episodul tortului” a fost „un moment organizat de republicani cu ocazia împlinirii unui an de mandat al președintelui Donald Trump” și afirmă că delegația AUR nu poate evita astfel de momente „de frica presupuselor controverse”, descriind scena drept „atmosfera la o recepție în Washington DC în aceste zile”. Contextul în care au apărut imaginile este legat de dezbaterea internațională despre Groenlanda, subiect aflat în prim-plan la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a participat și Donald Trump, într-un climat tensionat pe fondul intenției sale de a anexa teritoriul danez, mai arată HotNews.ro. În postarea sa, Simion subliniază că SUA sunt „principalul garant al securității României și al Europei” și că parteneriatul strategic cu Washingtonul „trebuie consolidat, nu sabotat prin manipulări și ironii ieftine”. [...]
Trump spune că Putin a acceptat „Board of Peace” - Kremlinul afirmă că propunerea e încă analizată
Kremlinul spune că propunerea „Board of Peace” este încă analizată , deși Donald Trump a declarat că Vladimir Putin ar fi acceptat invitația, relatează The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarațiile au fost făcute miercuri, 21 ianuarie 2026, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Trump le-a spus jurnaliștilor, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că liderul rus ar fi acceptat să se alăture inițiativei sale „Board of Peace”, prezentată ca un mecanism pentru soluționarea conflictelor globale. „A fost invitat. A acceptat”, a declarat Trump. La scurt timp, Putin a contrazis această versiune, spunând în fața Consiliului de Securitate al Rusiei că Ministerul de Externe „încă studiază propunerea” și că Moscova va răspunde „la momentul potrivit”, potrivit relatării. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că, în opinia sa, „Board of Peace” ar fi conceput în principal pentru un acord de pace în Orientul Mijlociu. Reuters mai notează că Putin a spus că Rusia ar fi pregătită să contribuie cu 1 miliard de dolari pentru acest „Board”, sumă care ar urma să provină din active rusești înghețate. În lipsa unei poziții oficiale finale din partea Moscovei, rămâne neclar dacă inițiativa va include Rusia în forma și calendarul avansate de Trump. [...]
Trump retrage amenințarea cu tarife pe tema Groenlandei - rămâne doar „conceptul” unui acord
Donald Trump a retras amenințarea cu tarife legată de Groenlanda , după discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit BBC . Președintele SUA a spus că nu va introduce, de la 1 februarie, tarifele anunțate anterior împotriva unor aliați europeni, invocând existența unui „cadru” pentru un posibil acord privind Groenlanda. Într-o postare pe Truth Social , Trump a afirmat că, în urma unei întâlniri „foarte productive” cu Rutte, „au format cadrul unui acord viitor” și că „această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO”. „Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie.” Trump a adăugat că vor exista discuții suplimentare despre „Golden Dome”, o inițiativă pe care o prezintă drept un sistem de protecție pentru SUA și Canada, cu implicații și pentru Groenlanda. Negocierile ar urma să fie conduse de vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff, care „vor raporta direct” președintelui, conform mesajului citat de BBC. În paralel, Trump a declarat pentru CNBC că există „conceptul unui acord” și a susținut că Mark Rutte ar fi discutat deja cu Danemarca și alți membri ai alianței despre propunere, afirmând totodată că „acordul va fi pentru totdeauna”. Nu a oferit detalii despre conținut, inclusiv dacă ar include minerale rare, limitându-se la ideea unei colaborări cu NATO și Danemarca . Reacția de la Copenhaga a fost prudentă. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a salutat faptul că Trump promite că nu va folosi forța, dar a reiterat că „nu se va întâmpla ca SUA să dețină Groenlanda”, numind acest lucru o „linie roșie”, într-un interviu pentru postul public DR, citat de BBC. În plan economic, piețele americane au reacționat pozitiv după anunț: S&P 500 a urcat cu 1,52%, Dow Jones cu 1,5%, iar Nasdaq cu 1,7%, notează BBC. [...]
„Tăceți din gură și vindeți Groenlanda”, mesaj atribuit senatorului Lindsey Graham - reacție la discursul lui Trump la Davos
Senatorul Lindsey Graham spune că va îndemna Europa să vândă Groenlanda SUA , după discursul președintelui Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit HotNews.ro , care citează CNN. Graham susține că Trump l-a convins că insula arctică este necesară din motive de securitate națională. Republicanul a declarat că SUA nu ar urma să recurgă la forță, dar că ar avea nevoie de Groenlanda pentru a o putea fortifica diferit. „ Nu vom lua Groenlanda cu forța, dar avem nevoie de Groenlanda din motive foarte bune ”, le-a spus Graham reporterilor, după discursul lui Trump ținut în Elveția. În același context, Graham a afirmat că le recomandă oficialilor europeni să înceapă negocieri privind „proprietatea asupra teritoriului danez”, argumentând că o astfel de mișcare ar consolida, în cele din urmă, NATO. Groenlanda este teritoriu autonom care aparține Regatului Danemarcei. Declarațiile senatorului au venit după o discuție cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, despre care Graham a spus că părea „profund îngrijorat” de mesajele lui Trump de la Davos. Graham a recunoscut că „toată lumea din Europa este îngrijorată”, dar a susținut că i-a cerut lui Stubb să nu se opună demersurilor lui Trump privind Groenlanda. „M-am săturat ca Europa să continue să afirme: «Oh, spuneți-i să…». Nu, voi să tăceți din gură. Nu o să-i spun eu, mergeți și spuneți-i voi”, a afirmat Graham. Stubb, care s-a consultat cu consilierii săi după discursul lui Trump, a refuzat să răspundă la întrebări, notează HotNews.ro. În aceeași zi, Trump a promis la Davos că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar a reiterat ideea că SUA ar trebui să preia controlul asupra insulei. Trump a spus că nu intenționează să folosească forța și a susținut, totodată, că Statele Unite sunt singura „mare putere” capabilă să apere Groenlanda, acuzând Danemarca de „nerecunoștință”. În paralel, Stubb a afirmat, într-o discuție publică la Davos, că statele europene din NATO se pot apăra și fără sprijinul SUA în cazul unei agresiuni a Rusiei, însă au nevoie ca echipamentele militare americane achiziționate să funcționeze conform parametrilor. [...]
Canada pregătește un model de apărare împotriva unei posibile invazii a SUA - Răspuns la dorința lui Trump de a anexa Groenlanda
Forțele Armate ale Canadei au elaborat un model pentru scenariul unei invazii americane , potrivit The Telegraph , pe fondul declarațiilor repetate ale lui Donald Trump despre anexarea unor teritorii și al tensiunilor politice legate de Groenlanda. Planurile, care exclud recrutarea obligatorie, ar marca prima dată în aproximativ 100 de ani când Ottawa ia în calcul explicit posibilitatea unui atac dinspre vecinul de la granița sudică, notează publicația britanică. Documentele subliniază însă că un astfel de atac este considerat „extrem de improbabil”. Ce prevede modelul militar: rezistență și tactici neconvenționale Conform unui material citat de The Globe and Mail , generalii canadieni ar aprecia că, în fața superiorității militare a SUA, Canada ar fi împinsă către un tip de război neconvențional, bazat pe ambuscade și acțiuni „hit-and-run” (lovire și retragere). Modelul descrie tactici comparate cu cele folosite de mujahedinii afgani împotriva forțelor americane în Afganistan, inclusiv implicarea trupelor și a civililor înarmați în acțiuni de hărțuire. În plus, dronele ar putea avea un rol în provocarea de pierderi forțelor de ocupație, prin analogie cu utilizarea lor de către Ucraina împotriva Rusiei, potrivit articolului. De ce contează: dezechilibrul de forțe și fereastra de pregătire Oficiali canadieni din domeniul apărării ar considera că o invazie dinspre sud ar putea copleși apărarea Canadei „în doar două zile”. Unul dintre scenariile de lucru ar fi trecerea rapidă la o insurgență de durată, similară conflictului de 20 de ani purtat în Afganistan împotriva SUA. Articolul oferă și repere de ordin numeric: armata canadiană are 71.500 de militari și aproximativ 30.000 de rezerviști, în timp ce armata SUA ar avea 2,8 milioane de persoane înrolate. Corpul Pușcașilor Marini americani, indicat ca forță probabilă pentru o operațiune de asalt, are circa 186.000 de militari activi și 40.000 în rezervă. Rezerve, aliați și semnalul politic de la Davos Pentru a reduce decalajul, șefa Statului Major al Apărării, generalul Jennie Carignan , anunțase anterior un plan de constituire a unei rezerve de 400.000 de voluntari, cu rol de a perturba forțele invadatoare. Un „senior defence source” citat de publicație afirmă că Ottawa ar avea, în cel mai bun caz, până la trei luni pentru pregătiri, iar primele indicii ar fi o acumulare de forțe americane. Documentele de planificare ar prevedea și apelarea la aliați precum Marea Britanie sau Franța. În acest context, The Telegraph relatează că Mark Carney l-a salutat pe Emanuel Macron la Davos , într-un gest de unitate, pe fondul reacțiilor europene după ce Trump și-a reînnoit promisiunea de a anexa Groenlanda. Declarațiile lui Carney și scepticismul unor militari retrași Mark Carney, premierul Canadei, a declarat marți că a existat o „ruptură” în ordinea mondială după ce Donald Trump a cerut preluarea Groenlandei . Trump a afirmat în repetate rânduri că ar dori ca Canada să devină parte a SUA, ironizându-l pe fostul premier Justin Trudeau drept „guvernator” și numind Canada „al 51-lea stat”. Un fost planificator strategic al forțelor canadiene, general-locotenent (r) Mike Day, a calificat drept „fantezist” scenariul unei invazii americane, dar a argumentat că și în acest caz SUA ar avea dificultăți să ocupe toate marile orașe. „E un scenariu fantezist să vorbești despre o invazie americană, dar chiar și atunci SUA ar avea probleme să controleze toate marile orașe. Și, la fel ca Ucraina, pentru mine e de neimaginat să capitulăm doar pentru că ne-ar lua capitala.” În planul mai larg al relației bilaterale, articolul amintește că Trump și-a justificat interesul pentru Canada prin ideea că Ottawa nu ar gestiona adecvat amenințările din nord asociate Chinei și Rusiei. În 2025, el a impus tarife de 35% Canadei, ulterior reduse, iar un raport recent al NBC News susține că Trump are în continuare o „fixație” legată de transformarea Canadei într-o parte a SUA. [...]
Încă 200 de posturi americane tăiate din NATO - Ce urmează pentru alianță?
Statele Unite intenționează să reducă aproximativ 200 de posturi din structurile NATO , conform unui raport publicat de Reuters . Această decizie, comunicată de administrația Trump către mai multe capitale europene, ar putea intensifica îngrijorările din Europa privind angajamentul SUA față de alianță. Reducerea personalului va afecta mai multe centre de comandă cheie ale NATO , inclusiv Centrul de fuziune a informațiilor din Marea Britanie și Comandamentul forțelor speciale aliate din Bruxelles. De asemenea, personalul STRIKFORNATO din Portugalia, care supervizează operațiuni maritime, va fi redus. Sursele care au furnizat aceste informații au solicitat anonimatul și nu au specificat motivul exact al acestor reduceri. Aceste măsuri par să fie în concordanță cu intenția administrației Trump de a transfera mai multe resurse către emisfera vestică . În ciuda reducerilor, schimbările sunt considerate minore în raport cu prezența militară americană în Europa, care numără aproximativ 80.000 de militari, aproape jumătate fiind staționați în Germania. Decizia de reducere a personalului vine într-un moment tensionat pentru alianță, în contextul în care președintele Trump a avut anterior o atitudine critică față de NATO. În plus, recentele sale acțiuni, cum ar fi campania pentru achiziționarea Groenlandei și amenințările cu tarife împotriva unor țări NATO, au alimentat îngrijorările europene privind viitorul alianței. Un oficial NATO a declarat că astfel de schimbări în rândul personalului american nu sunt neobișnuite și că prezența SUA în Europa este mai mare decât în anii anteriori. Totuși, aceste măsuri simbolice ar putea avea un impact semnificativ asupra percepției angajamentului SUA față de NATO. Recent, administrația SUA a cerut Europei să preia majoritatea capacităților de apărare convenționale ale NATO până în 2027, un termen considerat nerealist de oficialii europeni. Această solicitare, alături de alte acțiuni ale administrației Trump , ridică întrebări cu privire la prioritățile strategice ale SUA în Europa. [...]
Ucraina va partaja cu aliații date de luptă pentru antrenarea AI - miză în apărarea antidrone
Ucraina va partaja cu aliații date de luptă pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială , potrivit Reuters , în cadrul unei reforme „bazate pe date” anunțate de noul ministru al apărării, Mykhailo Fedorov . Reformă de management și „matematica războiului” în Ministerul Apărării Fedorov, fost ministru al digitalizării, a preluat funcția săptămâna trecută, la solicitarea președintelui Volodîmîr Zelenski, cu mandatul de a accelera inovația și de a întări apărarea Ucrainei pe front și în spațiul aerian. El a spus că va începe cu o reorganizare a managementului din minister, astfel încât performanța să fie măsurată și recompensată. „Dacă oamenii nu demonstrează rezultate măsurabile, nu pot rămâne în sistem.” Ministrul a afirmat că echipa sa a adunat „date de înaltă calitate” despre cheltuielile ministerului și despre zonele unde pot fi făcute economii, în condițiile unui deficit bugetar important. El a subliniat că autoritățile au început să „calculeze totul sistematic”, insistând pe importanța a ceea ce a numit „matematica războiului”. Sisteme de „mission control” pentru drone și artilerie O măsură concretă anunțată este lansarea, în perioada următoare, a unui sistem de tip „mission control” (platformă de coordonare și monitorizare a misiunilor) pentru zborurile dronelor. Scopul este creșterea volumului de date privind performanța echipajelor și eficiența operațională, pentru a accelera deciziile de comandă și control. Un sistem similar ar urma să fie dezvoltat și pentru echipajele de artilerie. Fedorov a spus că vrea „imaginea completă” pentru a simplifica și grăbi deciziile de management și a adăugat că obiectivul său este creșterea pierderilor Rusiei până la un nivel „nesustenabil”. Date de luptă pentru antrenarea AI și proiectul „Dataroom” cu Palantir Fedorov a declarat că Ucraina va crea un mecanism prin care aliații să își poată antrena modelele militare de inteligență artificială folosind datele de luptă acumulate de Kiev în timpul războiului, ajuns la aproape patru ani. Marți, el a scris pe rețelele sociale că Ucraina lansează un proiect cu Palantir, numit „Dataroom”, pentru dezvoltarea de soluții AI bazate pe date de luptă, cu aplicație în interceptarea dronelor rusești. Reuters notează că, din februarie 2022, Ucraina a colectat informații extinse de pe câmpul de luptă, inclusiv statistici de luptă înregistrate sistematic și milioane de ore de filmări realizate de drone. Astfel de seturi de date sunt relevante pentru antrenarea modelelor AI, care au nevoie de volume mari de informații din lumea reală pentru a identifica tipare și a anticipa comportamente ale oamenilor sau obiectelor. Înlocuitor local pentru DJI Mavic, testat în ianuarie Ministrul a mai spus că Ucraina va testa în această lună un înlocuitor produs local pentru drona chinezească DJI Mavic , folosită pe scară largă pentru recunoaștere aeriană de ambele părți. El nu a precizat cine este producătorul. Kievul a exprimat anterior îngrijorări legate de dependența de Beijing pentru drone și componente, în contextul apropierii diplomatice dintre China și Rusia. Fedorov a afirmat că Ucraina își propune „un analog Mavic”, cu „aceeași cameră”, dar cu o rază de zbor mai mare. [...]
Trump la Davos critică Europa și cere negocieri pentru Groenlanda - mesaj dur către aliații NATO
Donald Trump a anunțat la Davos „negocieri imediate” pentru cumpărarea Groenlandei , potrivit Biziday , susținând totodată că exclude, „în acest moment”, o intervenție militară, deși a afirmat că SUA „ar fi de neoprit” dacă ar încerca să preia insula prin forță. Discursul de la Davos și atacurile la adresa Europei Trump și-a început intervenția spunând că în sală sunt „mulți prieteni, dar și câțiva dușmani”, după care a lăudat realizările celui de-al doilea mandat. În fața unei audiențe cu numeroși oficiali europeni, a criticat în repetate rânduri Europa, afirmând că „nu se îndreaptă în direcția corectă” și că „toată lumea a profitat de SUA”. În același registru, președintele american a susținut că fără Statele Unite „și Elveția ar fi distrusă financiar”, prezentând relația transatlantică drept una în care Washingtonul ar fi suportat costuri fără beneficii echivalente. Groenlanda: negocieri pentru achiziție și presiune politică asupra aliaților Deși a spus că „nu aș fi vrut să vorbesc despre acest subiect”, Trump a revenit la tema Groenlandei, invocând Al Doilea Război Mondial și ideea că insula ar fi fost apărată de SUA. El a anunțat că va cere „negocieri imediate” pentru a discuta din nou achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite, comparând demersul cu achiziții teritoriale din istoria americană și europeană. Trump a argumentat că Groenlanda are o poziție strategică și că interesul ar fi legat de securitate, nu de resurse, menționând că accesarea mineralelor și a „pământurilor rare” ar fi dificilă din cauza stratului de gheață. În același timp, a insistat că nicio altă națiune nu ar putea asigura securitatea insulei în afară de SUA și a reluat ideea că Washingtonul ar fi investit bani și efort în apărarea Europei și a NATO. Excluderea folosirii forței și mesajul către NATO Trump a declarat că exclude preluarea Groenlandei prin forță militară, dar a folosit o formulare care a amplificat tensiunea în sală, sugerând superioritatea militară americană în cazul unei escaladări. „Probabil că nu vom obține nimic, cu excepția cazului în care decid să folosesc forța excesivă, situație în care, sincer, am fi de neoprit. [...] Nu trebuie să recurg la forță. Nu vreau să recurg la forță. Nu voi recurge la forță.” În același context, el a reluat mesajul potrivit căruia SUA „vor fi acolo pentru NATO”, dar și îndoiala că aliații ar răspunde similar „dacă am fi atacați de X țară”. În textul relatat este reamintit că Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic a fost activat o singură dată, după atentatele de la 11 septembrie 2001, chiar la solicitarea Statelor Unite. „Golden Dome” în Groenlanda și referințe la Canada Președintele american a mai afirmat că, în eventualitatea unui război nuclear, „rachetele vor zbura chiar peste centrul acelui bloc de gheață”, motiv pentru care ar urma să fie construit în Groenlanda „cel mai mare Golden Dome construit vreodată”. Potrivit declarațiilor sale, instalația ar urma să protejeze și Canada. Trump a adăugat că prim-ministrul canadian Mark Carney ar trebui să fie „mai recunoscător”, sugerând că Ottawa ar beneficia de pe urma protecției americane. Spre final, Biziday notează și un element logistic: Trump a ajuns la Forumul Economic Mondial de la Davos cu aproximativ 30 de minute înaintea orei programate, din cauza unei defecțiuni la aeronava Air Force One. [...]
DIGI rămâne lider la viteza internetului fix în Spania - punctaj Ookla Speed Score de 76,42 în 2025
DIGI Spania a înregistrat din nou cel mai mare punctaj la testele de viteză pentru internet fix, conform Ookla Speedtest Awards pentru semestrul al doilea din 2025. Compania a obținut un scor de 76,42 în clasamentul Speed Score™ – un indice care combină viteza de download, upload și latența – depășindu-i pe Jazztel (75,22), Orange (74,01) și Yoigo (73,08). Conform datelor publicate de Ookla, DIGI a înregistrat viteze de până la 910,81 Mbps pentru download și 919,30 Mbps pentru upload, cele mai ridicate din țară în perioada analizată. Pe lângă aceste valori, rețeaua s-a remarcat și printr-o latență scăzută, un indicator esențial pentru aplicații sensibile la întârziere, precum gamingul online sau videoconferințele. Rezultatele provin din peste 13 milioane de teste efectuate de utilizatori ai aplicației Speedtest în al doilea semestru al anului 2025. DIGI a fost lider de viteză și în primele șase luni ale anului, cu un scor ușor mai mare (77,29) și viteze similare. Ookla confirmă astfel pentru al cincilea an consecutiv poziția DIGI ca cea mai rapidă rețea fixă din Spania. „Această recunoaștere reflectă investițiile făcute în rețeaua noastră de fibră și eforturile echipelor noastre tehnice”, susține Marius Vărzaru , CEO DIGI Spania, citat în comunicatul oficial. La rândul său, Stephen Bye , CEO Ookla, afirmă că reușita constantă a DIGI este „o dovadă a angajamentului pentru performanță în sectorul telecom spaniol”. DIGI deservește peste 3,19 milioane de conexiuni fixe și acoperă cu infrastructura sa de fibră peste 13 milioane de locuințe din Spania. În 2025, subsidiara spaniolă a companiei a trecut de la statutul de operator virtual (MVNO) la cel de operator de rețea mobilă (MNO), ceea ce îi consolidează prezența pe această piață. [...]