Știri
Știri din categoria Piața energiei
Ungaria cere Uniunii Europene să ridice interdicția asupra importurilor de energie rusească. Solicitarea a fost formulată de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru aprovizionarea globală cu energie, informează Europa Liberă.
Potrivit oficialului de la Budapesta, Uniunea Europeană ar trebui să renunțe imediat la restricțiile impuse importurilor de petrol și gaze din Rusia, întrucât situația geopolitică actuală ar putea provoca perturbări majore pe piața energetică globală. Szijjártó a avertizat că închiderea Strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu pot reduce oferta de energie la nivel mondial, ceea ce ar duce la creșteri rapide ale prețurilor în Europa.
Ministrul ungar a susținut că decizia UE de a reduce drastic importurile de energie rusească a făcut blocul comunitar mai vulnerabil la astfel de crize. În opinia sa, menținerea sancțiunilor asupra energiei rusești ar putea provoca daune economice serioase pentru cetățenii europeni și pentru economia europeană. Szijjártó a afirmat că Bruxellesul ar trebui să prioritizeze interesele economice ale europenilor, nu considerente ideologice.
Declarațiile vin la câteva zile după vizita lui Szijjártó la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul acelei întâlniri, liderul rus a sugerat că Rusia ar putea opri livrările de gaze către piața europeană mai devreme decât termenul anunțat anterior, ca reacție la decizia UE de a renunța la energia rusească.
În paralel, tensiunile pe tema energiei implică și alte state din regiune. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a avertizat că Bratislava ar putea bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană intenționează să îl acorde Ucrainei dacă fluxurile de petrol prin conducta Drujba nu vor fi restabilite. Conducta reprezintă o sursă importantă de petrol rusesc pentru Ungaria și Slovacia și a fost afectată în ianuarie de un atac cu drone.
Contextul arată că disputa privind energia rusească și securitatea aprovizionării rămâne una dintre cele mai sensibile teme în interiorul Uniunii Europene, în special pentru statele din Europa Centrală care depind încă în mare măsură de importurile de petrol și gaze din Rusia.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește o extindere masivă a stocării de energie, până la 200 GW în 2030, o mișcare cu impact direct asupra investițiilor din piața energiei și asupra costurilor de echilibrare a sistemului , potrivit Economica , care citează un proiect al Comisiei Europene pentru „Electrification Action Plan”. Ținta de 200 GW (200.000 MW) vizează „toate tehnologiile de stocare” și este fundamentată pe o analiză a Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE. Proiectul acoperă atât stocarea pe durată scurtă, cât și pe durată lungă, dar exclude bateriile de mici dimensiuni și cele „behind-the-meter” (instalate la consumator sau în spatele contorului, inclusiv cele colocate în parcuri). De ce contează: flexibilitatea devine infrastructură critică Documentul pornește de la nevoia de flexibilitate a sistemului energetic, într-un context în care electrificarea transporturilor, clădirilor și industriei crește presiunea pe rețele și pe echilibrarea producției din surse regenerabile. La începutul acestui an, capacitatea totală de stocare din UE era de 55 GW, iar hidrocentralele cu acumulare prin pompare reprezentau mai mult de patru cincimi din total. În paralel, segmentul sistemelor de stocare în baterii la scară utilitară (BESS) „se extinde rapid”, potrivit proiectului citat. 30–35 GW capacitate nouă între 2026 și 2028 În document este menționat și un acord între statele membre, dezvoltatori și producători de sisteme de stocare și energie regenerabilă, consumatori industriali, Comisia Europeană și instituții financiare pentru a adăuga între 30 GW și 35 GW de capacitate de stocare staționară în intervalul 2026–2028. Electrificarea, legată explicit de competitivitate și costuri Proiectul argumentează că accelerarea electrificării este „esențială pentru competitivitate” și face trimitere la criza energetică recentă, arătând că dependența de combustibili fosili a generat un cost suplimentar al energiei de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Comisarii europeni susțin că electrificarea transporturilor, clădirilor și producției industriale ar putea înlocui până la două treimi din cererea de gaz și jumătate din cererea de petrol până în 2040, ceea ce ar însemna economii de 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei). În același timp, proiectul nu include încă o țintă pentru 2040 privind electrificarea, urmând să fie folosit ca bază pentru legislație ulterioară. Posibile măsuri: cerințe pentru „ vehicle-to-grid ” și reduceri de TVA În plan apar și măsuri cu potențial efect de reglementare și fiscal: introducerea de cerințe „vehicle-to-grid” (V2G) pentru vehicule electrice noi până la finalul lui 2027, inclusiv standarde de interoperabilitate (posibilitatea ca sisteme diferite să funcționeze împreună); includerea unor sisteme de baterii mai mici și a altor surse (de exemplu, facilități de producție) în scheme de flexibilitate; posibilitatea unei reduceri de TVA pentru vehicule electrice, precum și luarea în calcul a unor reduceri de TVA pentru pompe de căldură și sisteme de baterii de uz casnic (informație atribuită în material publicației EV Infrastructure News, citată de Economica); evaluarea întăririi țintelor pentru vehicule cu emisii zero în achizițiile publice. În plus, UE ar urmări sprijinirea inovației în domenii precum reactoarele modulare mici (SMR), hidrogenul și captarea și stocarea carbonului (CCS/CCUS). „Timp de zece ani, ponderea energiei electrice în consumul final de energie al Europei abia dacă s-a mișcat. Se situează la 23%, cam acolo unde era și acum 10 ani. China, Coreea și Japonia au depășit deja 30% și se distanțează rapid”, a declarat Jan Rosenow, profesor de politică energetică și climatică la Universitatea din Oxford. Pentru piața energiei, combinația dintre ținta de stocare și posibilele obligații V2G sugerează o accelerare a investițiilor în flexibilitate (stocare, integrare în rețea, standarde), cu efecte în lanț asupra dezvoltatorilor, operatorilor de rețea și industriei de echipamente. [...]
Prețurile ridicate la kerosen, nu lipsa de combustibil, încep să taie din rutele aeriene din Europa , iar efectul complet asupra tarifelor ar putea fi resimțit abia spre finalul anului sau în 2027, pe măsură ce expiră contractele de acoperire a riscului (hedging) ale companiilor, potrivit Economedia . Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas , spune că „în prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa” și că nu sunt semne de lipsuri în perioada următoare, deși avertizează că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului. Contextul este tensionarea piețelor energetice pe fondul războiului din Iran și al închiderii, în mare parte, a Strâmtorii Ormuz în ultimele trei luni. Cum se evită, deocamdată, o penurie în UE Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus livrările de petrol cu aproximativ 14 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 14% din cererea globală, conform informațiilor citate. Chiar și așa, UE a depășit până acum perturbările, deoarece Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 20% din importurile europene de combustibil pentru avioane, iar livrările din SUA și Nigeria au acoperit în mare măsură deficitul. Tzitzikostas a mai spus că Europa are stocuri de urgență în statele membre și că, deocamdată, nu este nevoie de discuții despre redistribuirea rezervelor. De ce se reduc rute: kerosenul apasă direct pe costuri Principala problemă pentru companiile aeriene este scumpirea combustibilului. Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimează că kerosenul reprezintă 25–30% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar comisarul european afirmă că, din acest motiv, unele companii aleg să anuleze rute „care nu aveau sens din punct de vedere economic” și să își ajusteze operațiunile. Impactul asupra pasagerilor ar putea deveni mai vizibil mai târziu, când expiră contractele de hedging (instrumente prin care companiile își fixează parțial costurile viitoare la combustibil), însă situația diferă „foarte” mult de la o companie la alta, potrivit oficialului. Așteptări de preț și riscul pentru finalul anului Analiștii se așteaptă ca prețul mediu al petrolului să fie în jur de 90 de dolari pe baril (aprox. 414 lei) în acest an, cu 40% peste nivelul din februarie. Pentru finalul anului, Tzitzikostas avertizează că situația ar putea deveni „foarte dificilă” dacă livrările din Orientul Mijlociu rămân întrerupte și dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide. În paralel, un conflict prelungit ar depăși ca efecte sectorul aviatic: OCDE a avertizat că un astfel de scenariu ar putea frâna brusc creșterea economiei globale până la niveluri comparabile cu cele din criza financiară din 2008–2009 sau din pandemie, iar comisarul european a spus că există inclusiv riscul unei recesiuni globale. [...]
Motorina s-a ieftinit sâmbătă în două valuri, cu reduceri de până la 10 bani/l , ceea ce împinge în jos costurile de alimentare pentru transport și firmele cu flote, într-un interval foarte scurt, potrivit Economedia . După ce OMV Petrom a redus prețul motorinei sâmbătă dimineață, la prânz au urmat ajustări și la alte rețele mari: Socar a tăiat 10 bani/l, Rompetrol a redus cu 6 bani/l, iar MOL cu 4 bani/l. În același timp, benzina standard a rămas neschimbată la toți operatorii în intervalul analizat. Două valuri de ieftiniri într-o singură zi Economedia notează că tăierile de preț s-au desfășurat în două etape: primul val : sâmbătă dimineață (Petrom și OMV); al doilea val : sâmbătă la prânz (MOL, Rompetrol și Socar). La prânz, cea mai ieftină motorină era la Petrom și Socar , unde litrul a coborât până la 10,47 lei . Cum au evoluat prețurile la motorina standard (vineri–sâmbătă) Rețea benzinării Vineri (7 aug) Sâmbătă dimineață (8 aug) Sâmbătă la prânz (8 aug) Scădere Petrom 10,57 lei/l 10,47 lei/l 10,47 lei/l – 0,10 lei Socar 10,57 – 10,59 lei/l 10,57 – 10,59 lei/l 10,47 – 10,49 lei/l – 0,10 lei OMV 10,63 lei/l 10,53 lei/l 10,53 lei/l – 0,10 lei Rompetrol 10,59 lei/l 10,59 lei/l 10,53 lei/l – 0,06 lei MOL 10,63 lei/l 10,63 lei/l 10,59 lei/l – 0,04 lei Lukoil 10,63 lei/l 10,63 lei/l 10,63 lei/l Neschimbat Benzina standard a rămas pe loc; minimul e la Rompetrol Pe benzina standard nu au existat modificări în intervalul urmărit. Cea mai ieftină variantă a rămas la Rompetrol: 9,32 lei/l , urmată de Petrom (9,36 lei/l) și Socar (9,36 – 9,39 lei/l). Rețea benzinării Preț benzină standard (lei/l) Rompetrol 9,32 Petrom 9,36 Socar 9,36 – 9,39 OMV 9,42 MOL 9,42 Lukoil 9,42 [...]
Comisia Europeană monitorizează securitatea alimentării cu energie electrică în România și în regiunea Europei de Sud-Est , pe fondul valului de căldură și al secetei, dar transmite că, la acest moment, nu vede „motive imediate de îngrijorare”, potrivit G4Media . Mesajul Comisiei vine într-un context în care temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor pot pune presiune simultan pe consum (cerere mai mare, inclusiv pentru răcire) și pe producție, în special acolo unde resursele de apă contează pentru funcționarea unor capacități energetice. Din perspectiva pieței, semnalul de la Bruxelles are relevanță de reglementare și coordonare: indică faptul că situația este urmărită la nivel european și că există mecanisme pregătite pentru intervenție, dacă apar riscuri. Ce spune Comisia și cine răspunde, în arhitectura europeană Comisia arată că „arhitectura europeană privind securitatea alimentării cu energie electrică” stabilește responsabilități în principal pentru operatorii de transport și sistem (TSO – companiile care gestionează rețeaua de transport al energiei) și pentru statele membre. În informarea citată, instituția precizează că este „în contact permanent” cu: autoritățile naționale; părțile contractante ale Comunității Energiei; ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică), și că primește actualizări continue privind evoluția situației. De ce contează: coordonare regională și opțiunea unei reuniuni ad-hoc Comisia afirmă explicit că, „în acest moment nu există motive imediate de îngrijorare privind securitatea alimentării cu energie electrică”. Totuși, instituția spune că va continua monitorizarea și că este pregătită să convoace, dacă va fi necesar, o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică (Electricity Coordination Group). Potrivit aceleiași informări, o astfel de reuniune ar putea lua forma unei discuții regionale cu statele cele mai afectate, cu scopul de a facilita schimbul de informații și coordonarea unor eventuale răspunsuri operaționale sau de politică, în funcție de cum evoluează situația. [...]
Scăderea debitelor Dunării expune vulnerabilități operaționale în alimentarea cu apă a Centralei de la Cernavodă , iar intervenția de urgență coordonată de stat arată cât de strâns a devenit echilibrul dintre producție și consum în sistemul energetic, potrivit News . Fostul ministru al Energiei Radu Miruță a declarat la Euronews că situația „nu a apărut din senin” și a pus-o pe seama unei administrări slabe a balanței producție–consum, susținând că România „de ani de zile, doar a închis” capacități de producție, în special pe cărbune, fără să pună în loc alternative funcționale. În același timp, el a respins ideea că închiderile ar fi fost impuse de Comisia Europeană sau de PNRR. „Este doar consecinţa unei gestionări proaste a echilibrului între producţie şi consum a energiei electrice.” Intervenție de urgență pentru menținerea alimentării cu apă a CNE Cernavodă În plan operațional, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că peste o sută de militari au intervenit pentru a devia debitul brațului Bala către brațul Dunărea Veche, astfel încât Centrala Nucleară Cernavodă să poată fi alimentată cu apă. Scafandrii de luptă au făcut primele teste cu încărcături explozive de mici dimensiuni, urmând trei detonări controlate, fiecare cu o încărcătură de mare putere. Contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, a spus că stânca Pârjoaia nu a fost dislocată în urma intervenției de duminică, iar procedura urma să fie reluată luni, cu speranța ca misiunea să fie îndeplinită până marți. Debite în scădere și fereastră scurtă de funcționare „la limită” Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a afirmat că se face „tot ceea ce este omenește posibil” pentru menținerea în funcțiune a centralei, însă contextul regional este nefavorabil, pe fondul secetei și caniculei. El a indicat că doar în Austria s-au înregistrat ploi, dar efectul asupra debitului Dunării la Cernavodă ar ajunge în aproximativ două săptămâni. Potrivit aceleiași surse, la intrarea în țară pe Dunăre se înregistrau 1.590 m³/s, cu tendință de scădere până în jur de 1.450 m³/s la 7 august, ceea ce ar însemna o scădere a nivelului de 2–3 cm pe zi. În aceste condiții, „Cernavodă poate să reziste circa 4–5 zile la limită”, a declarat Rîndașu. Miza pentru piața energiei: risc operațional și reacție interinstituțională Miruță a susținut că episodul de pe Dunăre arată, totuși, capacitatea de reacție a instituțiilor, chiar și în contextul unui guvern interimar, prin colaborarea între premier și ministere (Mediu, Apărare, Transporturi) atunci când apare o problemă în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul central rămâne unul de risc operațional: un șoc hidrologic poate pune rapid presiune pe funcționarea unui activ critic, iar soluțiile pe termen scurt depind de intervenții de urgență, nu de capacități noi care să preia sarcina în sistem. [...]
Europa intră spre iarnă cu stocuri de gaze „periculos de mici”, iar trecerea de la gazul rusesc la GNL a mutat riscul pe o piață globală mai volatilă , potrivit unei analize publicate de HotNews , care citează evaluarea lui Ron Bousso , analist Reuters pentru piața energiei. Presiunea vine dintr-un context geopolitic complicat: conflictele din Orientul Mijlociu și din Rusia au afectat piețele globale de gaz natural lichefiat (GNL) și păcură, iar acest lucru a contribuit la scăderea stocurilor. În paralel, Europa se pregătește pentru sezonul rece cu rezerve descrise ca „fragile”, după ani consecutivi de șocuri energetice. De ce contează: dependența de GNL înseamnă concurență directă cu Asia Analiza arată că vulnerabilitatea actuală este legată de schimbarea rapidă a mixului energetic după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022 . Europa a înlocuit gazul rusesc livrat prin conducte cu GNL, devenind unul dintre cei mai mari importatori ai acestui combustibil. Această tranziție a redus dependența de Rusia, dar a adus o nouă problemă operațională: în locul unor fluxuri relativ stabile pe termen lung, Europa cumpără acum pe o piață globală, unde: concurează direct cu Asia și alte regiuni pentru aceleași volume; întreruperile de aprovizionare se transmit rapid în prețuri și disponibilitate, cu efecte „aproape instantanee” la nivel global. „Bomba cu ceas” din motorină: stocuri în scădere în plin sezon de acumulare Un element care, potrivit analizei, a trecut mai puțin în atenția publică este piața motorinei. În mod normal, vara ar trebui să fie perioada în care stocurile cresc, având în vedere rolul motorinei în industrie, transporturi și încălzire. În schimb, stocurile au scăzut, ceea ce amplifică riscurile pentru iarnă. Context: gazul și păcura rămân esențiale pentru încălzire Gazul natural și păcura sunt principalele surse pentru încălzirea rezidențială în Europa. Conform datelor oficiale citate, gazul acoperă aproximativ 30% din cererea de încălzire a gospodăriilor, iar păcura peste 10%. În acest cadru, tensiunile simultane pe ambele piețe ridică miza pentru costuri și securitatea aprovizionării în sezonul rece. [...]
