Știri
Știri din categoria Piața energiei

Ungaria cere Uniunii Europene să ridice interdicția asupra importurilor de energie rusească. Solicitarea a fost formulată de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru aprovizionarea globală cu energie, informează Europa Liberă.
Potrivit oficialului de la Budapesta, Uniunea Europeană ar trebui să renunțe imediat la restricțiile impuse importurilor de petrol și gaze din Rusia, întrucât situația geopolitică actuală ar putea provoca perturbări majore pe piața energetică globală. Szijjártó a avertizat că închiderea Strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu pot reduce oferta de energie la nivel mondial, ceea ce ar duce la creșteri rapide ale prețurilor în Europa.
Ministrul ungar a susținut că decizia UE de a reduce drastic importurile de energie rusească a făcut blocul comunitar mai vulnerabil la astfel de crize. În opinia sa, menținerea sancțiunilor asupra energiei rusești ar putea provoca daune economice serioase pentru cetățenii europeni și pentru economia europeană. Szijjártó a afirmat că Bruxellesul ar trebui să prioritizeze interesele economice ale europenilor, nu considerente ideologice.
Declarațiile vin la câteva zile după vizita lui Szijjártó la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul acelei întâlniri, liderul rus a sugerat că Rusia ar putea opri livrările de gaze către piața europeană mai devreme decât termenul anunțat anterior, ca reacție la decizia UE de a renunța la energia rusească.
În paralel, tensiunile pe tema energiei implică și alte state din regiune. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a avertizat că Bratislava ar putea bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană intenționează să îl acorde Ucrainei dacă fluxurile de petrol prin conducta Drujba nu vor fi restabilite. Conducta reprezintă o sursă importantă de petrol rusesc pentru Ungaria și Slovacia și a fost afectată în ianuarie de un atac cu drone.
Contextul arată că disputa privind energia rusească și securitatea aprovizionării rămâne una dintre cele mai sensibile teme în interiorul Uniunii Europene, în special pentru statele din Europa Centrală care depind încă în mare măsură de importurile de petrol și gaze din Rusia.
Recomandate

Uniunea Europeană ia în calcul raționalizarea combustibilului și eliberarea unei cantități mai mari de petrol din rezervele strategice, pe fondul riscului unui șoc energetic prelungit generat de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul , care citează un interviu al comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, acordat Financial Times. Jorgensen a spus că blocul comunitar „evaluează toate opțiunile” și că, deși UE „nu se confruntă deocamdată” cu o criză de aprovizionare, pregătește planuri de contingență pentru efectele structurale ale conflictului lansat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. În acest context, comisarul a avertizat că prețurile la energie ar urma să rămână ridicate o perioadă mai lungă. După atacul inițial, prețul țițeiului Brent a urcat aproape de 120 de dolari, iar în prezent se tranzacționează în jurul valorii de 107 dolari, însă volatilitatea persistă, pe fondul închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz, controlată de Teheran, prin care trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol. „Ne pregătim pentru cele mai grave scenarii, deși nu am ajuns încă în punctul în care să fie nevoie să raționalizăm produse critice, cum ar fi kerosenul sau motorina. Este mai bine să fii pregătit decât să regreți”, a apreciat Jorgensen. Financial Times notează că sectorul aerian este printre cele mai îngrijorate de aprovizionarea cu kerosen, în condițiile diferențelor de reglementare dintre UE și Statele Unite privind specificațiile combustibilului. Comisarul a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să modifice reglementările actuale, deși a lăsat deschisă posibilitatea unor ajustări dacă situația se deteriorează, inclusiv prin utilizarea unor instrumente legislative. Totodată, el nu a exclus eliberări suplimentare din rezervele strategice dacă criza energetică se intensifică și a reiterat că UE nu intenționează să își modifice cadrul de reglementare în acest an pentru a pune capăt importurilor de gaze naturale lichefiate rusești, menționând că blocul poate apela, la nevoie, la aprovizionare din SUA și de la alți parteneri. [...]

Miniștrii de Finanțe din UE caută un răspuns coordonat la scumpirea energiei , potrivit G4Media , care citează Reuters. Discuțiile sunt programate vineri și vizează măsuri care să sprijine consumatorii vulnerabili, fără a împinge statele membre spre politici fiscale greu de susținut și fără a frâna tranziția de la combustibilii fosili. Scumpirile au fost alimentate de creșterea cotațiilor la petrol și gaze după 28 februarie, pe fondul războiului din Iran , evoluție descrisă ca un șoc de preț comparabil cu cel din criza energetică declanșată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Chiar dacă între timp ponderea energiei din surse regenerabile a crescut, guvernele europene rămân prudente, în condițiile în care nu este cunoscută durata perturbărilor de pe partea de aprovizionare. Comisia Europeană argumentează, într-un document pregătit pentru reuniune, că o coordonare la nivelul UE este necesară pentru a evita fragmentarea pieței și pentru a obține economii de scară, reducând astfel nevoia de intervenții. Miniștrii l-au invitat și pe Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), să prezinte cele mai recente evoluții, transmite Agerpres. Executivul comunitar recomandă ca măsurile pe termen scurt să fie țintite, cu sprijin pentru veniturile gospodăriilor cele mai vulnerabile, astfel încât să fie limitată distorsionarea semnalelor de preț și să fie încurajată economisirea energiei (de la transport public și renovarea locuințelor până la eficiență energetică în industrie). În plus, Comisia indică reducerea taxelor la electricitate și, eventual, intervenții asupra prețului pentru consumatorii vulnerabili și firme, inclusiv prin prețuri pe două niveluri la electricitate sau gaze naturale. [...]

Un oficial rus de rang înalt cere schimbarea liderilor Uniunii Europene pe fondul crizei energetice , potrivit TASS , în contextul în care prețurile la petrol și gaze cresc puternic din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Kirill Dmitriev , emisar al Kremlinului pentru cooperare economică, a criticat dur politicile energetice ale UE, pe care le consideră „autodistructive”. Acesta a susținut că Europa ar trebui să își recunoască „greșelile strategice” și să renunțe la abordarea anti-rusă, afirmând că „Europa are nevoie de Rusia pentru a supraviețui”. Declarațiile vin în timp ce liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a discuta impactul creșterii prețurilor la energie. Mesajele lui Dmitriev se înscriu într-o serie de avertismente privind evoluția pieței energetice. Potrivit datelor citate de Izvestia , oficialul rus a estimat că prețurile gazelor în Europa ar putea crește semnificativ, chiar peste prognozele inițiale, pe fondul tensiunilor din regiune și al perturbărilor în aprovizionare. Criza este amplificată de conflictul dintre SUA și Iran, care afectează rutele energetice globale și contribuie la volatilitatea piețelor. În acest context, liderii europeni caută soluții pentru a limita impactul asupra economiilor naționale. Mai multe state membre, inclusiv Italia, Ungaria și Slovacia, cer ajustarea politicilor energetice europene , considerând că ritmul actual al tranziției și restricțiilor este dificil de susținut în actualele condiții de piață. În paralel, Uniunea Europeană își menține planurile de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până în 2027, o decizie care complică și mai mult situația într-un moment de presiune majoră asupra prețurilor. Declarațiile venite de la Moscova reflectă atât tensiunile geopolitice, cât și competiția pentru influență pe piața energetică europeană, într-un moment în care securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale liderilor UE. [...]

Ursula von der Leyen avertizează că revenirea Europei la energia rusească ar fi „o greșeală strategică” , chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja un nou șoc energetic pe continent. Potrivit informațiilor prezentate în Parlamentul European și citate de mai multe publicații internaționale, inclusiv Reuters , conflictul din regiune a dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie în Europa. Președinta Comisiei Europene a declarat că în primele zece zile ale crizei, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de energie . În același timp, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 50% , iar cotațiile petrolului au urcat cu circa 27% după loviturile militare care au escaladat conflictul din regiune. De ce respinge UE revenirea la energia rusă Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a fost o vulnerabilitate majoră înainte de 2022, iar criza actuală nu trebuie să determine Uniunea Europeană să renunțe la strategia de diversificare energetică. Potrivit oficialului european, lecția ultimilor ani este clară: dependența de un singur furnizor extern poate genera riscuri economice și geopolitice majore. În prezent, UE consideră că este mai bine pregătită decât în trecut datorită investițiilor în surse alternative și în infrastructura energetică. Planurile Uniunii Europene Uniunea Europeană a adoptat deja o reglementare care prevede eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027 . Contractele pentru gazele transportate prin conducte ar urma să fie interzise până în noiembrie 2027, iar contractele pentru gaz natural lichefiat sunt deja în curs de eliminare. În locul revenirii la energia rusă, Comisia Europeană analizează mai multe măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei: extinderea ajutoarelor de stat pentru industriile mari consumatoare de energie dezvoltarea contractelor directe de energie electrică pentru companii reducerea taxelor și tarifelor din facturile de energie accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară Tensiuni politice în UE Criza energetică reaprinde însă dezbaterile politice în interiorul Uniunii Europene. Unele state membre, printre care Ungaria, au cerut în trecut relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. Totuși, oficialii europeni insistă că obiectivul pe termen lung rămâne independența energetică a Europei , chiar dacă prețul actual al tranziției este ridicat. [...]

Europa riscă o nouă criză energetică, după ce prețul gazelor a crescut cu peste 50% , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbării transporturilor de energie din regiunea Golfului Persic. Potrivit Mediafax , prețurile au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023, iar tensiunile din regiune afectează fluxurile de gaz natural lichefiat și transportul maritim. Creșterea rapidă a prețurilor este legată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz și de atacurile care au vizat infrastructura energetică din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat din lume. În doar câteva zile, prețul gazelor a urcat cu aproximativ 53%, ajungând la aproape 48,77 euro pe megawatt-oră. Pe piața globală au apărut deja semnele unei competiții mai intense pentru resursele energetice. Statele asiatice oferă prețuri mai mari pentru gazul natural lichefiat, iar unele transporturi destinate inițial Europei sunt redirecționate către Asia. Un exemplu este un transport de GNL din Nigeria, care avea ca destinație Franța, dar a schimbat ruta și s-a îndreptat către piețele asiatice, potrivit datelor companiei de analiză Kpler. Situația este complicată și de nivelul redus al rezervelor europene. Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în proporție de sub 30%, mult sub media de aproximativ 45% pentru această perioadă a anului. Specialiștii avertizează că refacerea stocurilor pentru iarna următoare ar putea deveni extrem de costisitoare dacă prețurile rămân la niveluri ridicate. Economiștii avertizează că o nouă scumpire a energiei ar putea alimenta inflația și ar încetini creșterea economică în mai multe state europene, în special în economii dependente de importurile de gaz, precum Germania și Italia. Economistul-șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane , a declarat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca o creștere semnificativă a inflației generate de energie și o scădere a producției industriale. În aceste condiții, guvernele europene analizează măsuri de urgență. Printre soluțiile discutate se numără revenirea temporară la producția de energie pe bază de cărbune, utilizarea mai intensă a energiei nucleare sau amânarea unor politici climatice pentru a stabiliza aprovizionarea. [...]

Petrom și OMV au coborât sâmbătă prețurile la pompă cu până la 65 de bani pe litru , într-o mișcare care împinge benzina sub 8,1 lei/litru și motorina sub 8,7 lei/litru la liderul pieței, pe fondul unei serii accelerate de ieftiniri din ultimele două săptămâni, potrivit Economedia . Scăderile vin după ce, cu o zi înainte, Rompetrol, Lukoil și MOL se aliniaseră la prețurile OMV. Tăieri abrupte la liderii pieței: -0,30 lei la benzină, -0,65 lei la motorină Comparativ cu vineri (17 aprilie), sâmbătă (18 aprilie) Petrom și OMV au redus prețurile astfel: Petrom : benzină 8,37 → 8,07 lei (-0,30 lei); motorină 9,28 → 8,63 lei (-0,65 lei) OMV : benzină 8,48 → 8,18 lei (-0,30 lei); motorină 9,37 → 8,72 lei (-0,65 lei) În același interval, și alte rețele au avut ajustări, dar mai puțin uniforme: Rompetrol a redus benzina cu 0,20 lei, fără modificare la motorină; Lukoil și MOL au redus benzina cu 0,20 lei și motorina cu 0,35 lei; Socar a redus benzina cu 0,40 lei, fără modificare la motorină. Două săptămâni de ieftiniri: minus 1,66 lei/litru la motorină la Petrom Economedia notează că, de la vârful din 4 aprilie (înainte de reducerea accizei) până la 18 aprilie, la Petrom: Benzina a coborât de la 9,12 lei la 8,07 lei (minus 1,05 lei/litru ) Motorina a coborât de la 10,29 lei la 8,63 lei (minus 1,66 lei/litru ) Chiar și după aceste reduceri, prețurile rămân peste nivelurile de dinaintea conflictului din Iran (28 februarie): la Petrom, benzina este cu 0,11 lei/litru peste acel reper, iar motorina cu 0,36 lei/litru. Unde se află prețurile față de începutul lui 2026 Raportat la 1 ianuarie 2026, când benzina era 7,58 lei și motorina 7,77 lei (după prima majorare de acciză de la acea dată), nivelurile actuale sunt încă mai ridicate: aproximativ +6,4% la benzină și +11% la motorină , conform calculelor citate de Economedia. Pentru contextul din ziua precedentă, publicația trimite la materialul de vineri: Economedia . [...]