Știri
Știri din categoria Piața energiei
Singapore își extinde infrastructura financiară pentru aur printr-un serviciu de depozitare dedicat băncilor centrale străine, într-o mișcare care vizează atragerea fluxurilor de rezerve și tranzacții către orașul-stat, potrivit Antena 3.
Autoritatea Monetară din Singapore (MAS) a anunțat că va lansa serviciul și, în paralel, va reduce taxele pentru anumite companii active pe piața aurului, cu obiectivul declarat de a concura cu marile centre globale de tranzacționare a metalelor prețioase. Informația este transmisă de Reuters, potrivit Agerpres.
Serviciul va permite stocarea rezervelor de aur în numele băncilor centrale străine, al instituțiilor financiare internaționale și al entităților suverane, în facilitățile MAS, care au o capacitate de 500 de tone. Vicepremierul Gan Kim Yong (care este și ministru al Comerțului și Industriei și președinte al MAS) a legat inițiativa de poziționarea Singaporelui ca „centru financiar de încredere”.
Decizia vine pe fondul unei cereri mai mari pentru aur ca activ de rezervă, context în care băncile centrale caută opțiuni suplimentare pentru diversificare și „reziliență”, potrivit declarațiilor lui Gan Kim Yong. Oficialul a spus că MAS a primit deja semnale de interes, fără a oferi nume, invocând caracterul confidențial al discuțiilor.
Noul serviciu pentru bănci centrale este gândit să completeze infrastructura comercială existentă din Singapore: facilități de depozitare a aurului cu o capacitate de 2.000 de tone, care deservesc participanți de piață precum bănci specializate în metale prețioase, investitori instituționali și persoane cu averi mari.
MAS se pregătește să lanseze până la finalul anului un sistem de compensare pentru tranzacțiile cu aur de tip „over-the-counter” (OTC – tranzacții directe între părți, în afara burselor). Potrivit autorității, tranzacționarea efectivă și operațiunile de piață ar urma să înceapă în martie 2027, iar lichiditatea să crească treptat pe parcursul anului.
În regiune, și Hong Kong încearcă să-și extindă capacitățile de stocare și să se poziționeze ca centru internațional de tranzacționare a aurului, ceea ce indică o competiție asiatică tot mai vizibilă pentru infrastructura și serviciile asociate metalelor prețioase.
Recomandate
Engie România cere prelungirea plafonării prețului la gaze pentru casnici și după 1 aprilie 2027 , argumentând că volatilitatea ridicată din piețele energetice face dificilă revenirea la prețuri „corecte” într-un termen fix, potrivit Economedia . Mesajul vine în condițiile în care actualul mecanism tranzitoriu este valabil până la 31 martie 2027. Directorul general al Engie România, Nicolas Richard , a spus la o conferință despre provocările iernii 2026–2027 că, deși suntem deja în noiembrie, piața încă nu are predictibilitatea necesară pentru a ști „ce se va întâmpla în aprilie”, iar prelungirea schemei ar fi „mult mai judicioasă pentru toată lumea” până când condițiile de piață vor permite prețuri adecvate. De ce contează: presiune pe decizia de reglementare înainte de termen Începând cu 1 aprilie 2026, pentru consumatorii casnici de gaze naturale se aplică un mecanism tranzitoriu de reglementare a prețurilor, cu termen de expirare la 31 martie 2027. Solicitarea Engie mută discuția dinspre „ieșirea automată” din plafonare spre o decizie condiționată de evoluția pieței, ceea ce ar putea influența calendarul și arhitectura reglementărilor pentru perioada de după 2027. Argumentul companiei: volatilitate și prețuri ridicate pe piețele spot Nicolas Richard a pus accent pe instabilitatea geopolitică și pe condițiile meteorologice, pe care le leagă de fluctuațiile puternice ale prețurilor la gaze și energie electrică. Potrivit acestuia, în prezent: prețul gazelor naturale pe piața spot oscilează între 85 și 90 euro/MWh ; prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare depășește 300 euro/MWh . „Trăim momente în care volatilitatea este extremă, atât din punct de vedere geopolitic, cât şi al condiţiilor meteorologice. Acest lucru se reflectă în preţuri pe care nu le-am mai văzut de mult timp.” Ce soluții mai indică Engie: lichiditate mai mare și sprijin țintit pentru vulnerabili Pe lângă prelungirea plafonării, șeful Engie România a susținut că stabilizarea pieței ar necesita dezvoltarea lichidității, astfel încât furnizorii să poată cumpăra gaze pe termene mai lungi (inclusiv pentru anii 2027–2029) și să poată oferi clienților prețuri pe perioade mai mari de șase luni sau un an. În paralel, el a cerut o politică „foarte bine pusă la punct” pentru consumatorii vulnerabili, care să combine ajutorul la plată cu investiții și echipamente ce reduc consumul, pentru a evita repetarea sprijinului în mod recurent. În intervenția sa, Richard a mai pledat pentru o strategie energetică ce combină utilizarea gazelor naturale cu energia electrică și a menționat inclusiv potențialul de biometan, pe care România nu îl produce în prezent, deși ar putea valorifica resurse agricole neutilizate. [...]
Prețul de referință al gazelor în Europa a revenit peste 100 euro/MWh , un prag care reaprinde riscul de costuri mai mari pentru industrie și, indirect, pentru facturile la energie în sezonul rece, potrivit HotNews . La bursa TTF din Amsterdam, cotațiile futures la gaze cu livrare în luna următoare au urcat miercuri până la 100,30 euro/MWh, iar în jurul orei 16:05 (ora României) erau la 99,97 euro/MWh, în creștere cu 4,34%. Este prima trecere peste 100 euro/MWh după decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus de umplere a depozitelor înainte de iarnă, conform Reuters și Agerpres, citate de publicație. De ce contează: efect în lanț spre electricitate și industrie Prețurile ridicate din piața angro se pot transmite în facturile la gaze și electricitate. Un motiv este că, în perioadele de vârf de consum, centralele pe gaze stabilesc adesea prețul energiei electrice pe piață. În paralel, unele companii din industrii care folosesc gazul ca materie primă au început deja să reducă producția. Sunt menționate sectoare precum îngrășămintele, produsele chimice și siderurgia. Context: depozite mai puțin pline și așteptări de prețuri mari Gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este de aproximativ 75%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului după 2009. În acest context, analiștii și experții din industrie se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze, chiar și în scenariul în care conflictul s-ar încheia și iarna ar fi blândă, deoarece Europa ar trebui să-și refacă rezervele, care au coborât la minime istorice. Ultimul episod de creștere abruptă amintit în material a fost la începutul războiului din Ucraina , când cotațiile au depășit 300 euro/MWh. [...]
Ilie Bolojan spune că un pact politic pe energie e posibil, dar avertizează că fragmentarea coordonării între instituții și „împărțirea pe parohii” a companiilor de stat blochează decizii care ar putea coborî prețurile , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PNL a declarat, vineri, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia, că ar exista „premise” pentru un acord pe mai mulți ani între partide în zona energetică. În același timp, el a criticat modul în care sunt împărțite responsabilitățile și activele în sector, sugerând că această organizare reduce capacitatea statului de a gestiona coerent politicile publice în energie. „Acum toată lumea are datele, doar că şi aici şi le-au împărţit pe parohii. N-au lăsat totul la Energie.” Companiile de stat și coordonarea: miza pentru piață Bolojan a dat ca exemplu faptul că, deși Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt la Ministerul Energiei, Transelectrica „trebuie să fie mutată la Secretariatul General”, situație pe care a descris-o drept o „gândire de tip parohial”, chiar dacă, în opinia sa, ar putea fi invocate argumente „de tip european”. Declarațiile au fost consemnate de Agerpres, conform materialului. Fondul de Modernizare și presiunea prețului energiei asupra industriei În același context, fostul premier a vorbit despre „greșeli majore” precum neutilizarea banilor din Fondul de Modernizare, menționând că România a avut „peste 10 miliarde de euro” disponibili. El a sugerat că banii fie rămân în conturi, fie sunt direcționați către proiecte care „nu generează valoare adăugată” și „nu schimbă fondul energiei”. Bolojan a mai spus că administrarea companiilor de stat este „foarte importantă” și a avansat ideea unui holding care să grupeze „două, trei sectoare”, astfel încât prețul de vânzare în piață să fie mai mic și să apară presiune pe piața zilnică, cu efect de reducere a prețului energiei. În argumentația sa, prețul actual ar permite „profituri zdravene” unor companii, în timp ce pentru firmele „la limita de rentabilitate” costul energiei poate decide direct viabilitatea. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a unui eventual pact, calendar sau ce partide ar urma să îl susțină. [...]
UE nu va relaxa sancțiunile pe combustibilii fosili rusești , chiar dacă SUA a încheiat un acord cu Moscova pentru importuri de motorină, potrivit Politico . Mesajul, transmis miercuri dimineață de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , fixează o linie de politică energetică cu impact direct asupra pieței: Bruxelles-ul exclude revenirea la energia rusească pe fondul volatilității prețurilor la petrol. Într-un discurs în fața eurodeputaților, von der Leyen a argumentat că Rusia „nu este un furnizor de energie de încredere”, invocând experiența UE cu folosirea dependențelor energetice ca instrument de presiune și faptul că Rusia a fost cea care a redus livrările de gaze către Europa. Mesajul ei: lecția nu va fi uitată, iar sancțiunile rămân. Decizia de a menține sancțiunile vine după ce, la începutul lunii, președintele american Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru relaxarea sancțiunilor la importurile de motorină până în aprilie 2027, pe fondul creșterii prețurilor globale la petrol. Ulterior, Trump a apărat înțelegerea, susținând că și UE ar fi cumpărat „miliarde” în combustibili fosili din Rusia, fără să ofere detalii. De ce contează pentru piața energiei Poziția Comisiei reduce probabilitatea unei „supape” rapide prin revenirea la fluxuri energetice din Rusia, chiar dacă alte economii mari își ajustează politicile de sancțiuni. Pentru companii și traderi, semnalul este că UE își păstrează cadrul de restricții, ceea ce menține presiunea pe diversificarea aprovizionării și pe alternativele la combustibilii rusești, în special într-un context de prețuri ridicate la petrol. Context: un pachet mai larg de măsuri comerciale În aceeași intervenție, von der Leyen a abordat și dezechilibrul comercial cu China și a spus că Executivul european va prezenta „cât mai curând în decembrie” un nou instrument de descurajare. Potrivit articolului, acesta ar urma să se bazeze pe o propunere avansată anterior de Berlin și Paris și ar permite Comisiei să restricționeze sau chiar să interzică importuri din țări considerate că distorsionează piața unică, cu consultare minimă a statelor membre, pentru acțiune mai rapidă. Instrumentul ar urma să vină alături de un instrument de diversificare și un mecanism de solidaritate aflate deja în lucru. Von der Leyen a mai spus că UE va continua să caute acorduri cu Beijingul după o înțelegere de plafonare a importurilor de hibride din China, iar Politico notează că UE ar urma să prioritizeze chimicalele și utilajele industriale în eforturile de protejare a industriei europene. [...]
Un contract la 1.180 lei/MWh pentru energie „bandă” în noiembrie–decembrie arată cât de repede se scumpește energia la termen , pe fondul lipsei producției nucleare și al rezervelor mai mici de apă înainte de iarnă, potrivit Economica . Complexul Energetic Oltenia (CEO) a vândut, în două sesiuni de licitație pe piața contractelor bilaterale – negociere continuă (PCCB-NC), energie cu livrare „bandă” (livrare constantă) la o putere de 10 MW pentru noiembrie și 10 MW pentru decembrie, în total 20 MW, la prețul de 1.180 lei/MWh. Cumpărătorul este Alive Capital , un furnizor mai mic. De ce contează: presiune în creștere pe prețurile la termen Tranzacția indică faptul că scumpirea nu se vede doar pe piața spot (pe termen foarte scurt), ci și în contractele la termen, care influențează direct costurile furnizorilor și, în final, nivelul ofertelor către clienți. Economica indică două posibile explicații pentru acceptarea unui astfel de preț de către cumpărător: lipsa energiei nucleare : Alive Capital ar fi între clienții Nuclearelectrica care nu mai primesc energie nucleară după ce compania de stat a invocat forța majoră pe contracte; în acest context, furnizorul ar avea nevoie de energie din alte surse, cel puțin pentru noiembrie; teama de a nu găsi energie la un preț „rezonabil” spre final de an sau așteptarea că prețurile vor crește și mai mult. Ce ar însemna pentru consumatori, în scenariul din analiză Publicația face un calcul „strict ipotetic”: un preț de achiziție de 1.200 lei/MWh pentru energie bandă ar putea însemna, pentru un client casnic din București, un preț final facturat de 2 lei/kWh , cu tarife de rețea și taxe incluse, dar fără costurile de profilare și dezechilibre (estimate în material la circa 15%). Context: cărbunele rămâne în mix, iar închiderea unui grup se amână După închiderile de capacități, CEO mai operează trei grupuri de 330 MW la Rovinari și unul de 330 MW la Turceni (puteri din licență; puterea disponibilă este mai mică, potrivit sursei). Grupul de la Turceni ar fi trebuit scos din exploatare până la finalul lui august, în baza angajamentelor din PNRR, însă România a anunțat că nu îl va închide și îl va menține operațional în iarna aceasta și iarna viitoare. Separat, Economica amintește că CEO a vândut recent și energie pentru livrare pe tot anul 2027, la un preț de aproape 800 lei/MWh pentru produsul „calendar”, relevant pentru modul în care furnizorii își construiesc ofertele. Tranzacția este detaliată de e-nergia.ro, aici: e-nergia.ro . În privința revenirii producției nucleare, Economica notează că centrala de la Cernavodă ar urma să fie repornită cu ambele unități la 1 noiembrie, potrivit noului buget rectificat al Nuclearelectrica: Economica . [...]
Creșterea accelerată a prețului gazelor în Europa ridică riscul unor costuri mai mari pentru iarnă , pe fondul stocurilor reduse și al unui nou val de incertitudine geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Prețurile de referință ale gazelor naturale din Europa au atins marți un nou maxim de la izbucnirea războiului din Iran, pe fondul tensiunilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski legate de importurile de motorină rusească și al prognozelor care indică o răcire a vremii în Europa Centrală în următoarele două săptămâni. Informațiile sunt relatate de Financial Times, citat de publicație. Contractele futures pentru gazele naturale tranzacționate la hubul olandez TTF (principala referință pentru piața europeană) au urcat la 86,50 euro/MWh, a șasea sesiune consecutivă de creștere, atingând cel mai ridicat nivel din perioada de dinaintea războiului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, la finalul lunii februarie. De ce piața e vulnerabilă: stocuri mici și temperaturi în scădere Un factor-cheie este nivelul redus al stocurilor de gaze la începutul sezonului rece, care face Europa „deosebit de vulnerabilă” la scumpiri, potrivit lui Ole Hansen, director de strategie pentru mărfuri la Saxo Bank . „Din păcate, a fost suficientă o scădere modestă a temperaturilor pentru ca preţurile să crească, ceea ce evidenţiază cât de dificilă ar putea deveni iarna care urmează.” În termeni de dinamică, prețurile au crescut de la aproximativ 32 de euro/MWh în ajunul izbucnirii războiului din Iran, ceea ce înseamnă un avans de circa 170%, ajungând la cel mai ridicat nivel după șocul energetic din 2022, provocat de invazia Rusiei în Ucraina. Componenta geopolitică: incertitudini în jurul „armistițiului energetic” Pe lângă vreme, piața reacționează la semnale contradictorii din zona geopolitică. Donald Trump a scris duminică pe platforma sa Truth Social că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic”, la două zile după ce anunțase un acord cu Moscova pentru importul de motorină rusească. În replică, Volodimir Zelenski a transmis luni că atacurile Kievului asupra rafinăriilor rusești vor continua, ceea ce a alimentat incertitudinile de pe piețele energetice europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau condițiile unui eventual „armistițiu energetic”, rămâne neclar în ce măsură acesta ar putea reduce presiunea asupra prețurilor în perioada următoare. [...]
