Știri
Știri din categoria Piața energiei
Comisia Europeană va prezenta în următoarea lună scenarii pentru reducerea prețului energiei, iar la nivelul Uniunii se conturează o majoritate favorabilă unei rețele electrice integrate, cu piață unică și preț uniform, a declarat președintele Nicușor Dan, potrivit Economica.net, care citează Agerpres. Anunțul a fost făcut după reuniunea informală a Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia.
Șeful statului a explicat că prețul ridicat al energiei afectează competitivitatea Europei în raport cu SUA și China. Până la următorul Consiliu European, Comisia va propune mai multe variante privind mecanismul de stabilire a prețurilor, inclusiv în ceea ce privește sistemul ETS, care taxează emisiile de carbon. Discuțiile au fost tensionate între statele care și-au dezvoltat capacități regenerabile și cele care resimt mai puternic impactul costurilor, printre care și România.
Nicușor Dan a arătat că există nemulțumiri legate de speculatorii de pe piața certificatelor de carbon și că o parte a creșterii prețurilor este pusă pe seama acestora. O nouă dezbatere amplă asupra reglementărilor este programată pentru luna iunie.
Pe lângă energia electrică, Comisia ar urma să vină în aprilie cu propunerea unui „al 28-lea regim” pentru companii, care să permită înregistrarea firmelor oriunde în UE, în cadrul unui sistem unic. Liderii europeni au convenit că nu doresc o piață protecționistă, dar că Uniunea trebuie să reacționeze rapid la practici neconcurențiale și să reducă birocrația, costurile de conformare fiind, în prezent, duble față de cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare.
Recomandate
Miniștrii de Finanțe din UE caută un răspuns coordonat la scumpirea energiei , potrivit G4Media , care citează Reuters. Discuțiile sunt programate vineri și vizează măsuri care să sprijine consumatorii vulnerabili, fără a împinge statele membre spre politici fiscale greu de susținut și fără a frâna tranziția de la combustibilii fosili. Scumpirile au fost alimentate de creșterea cotațiilor la petrol și gaze după 28 februarie, pe fondul războiului din Iran , evoluție descrisă ca un șoc de preț comparabil cu cel din criza energetică declanșată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Chiar dacă între timp ponderea energiei din surse regenerabile a crescut, guvernele europene rămân prudente, în condițiile în care nu este cunoscută durata perturbărilor de pe partea de aprovizionare. Comisia Europeană argumentează, într-un document pregătit pentru reuniune, că o coordonare la nivelul UE este necesară pentru a evita fragmentarea pieței și pentru a obține economii de scară, reducând astfel nevoia de intervenții. Miniștrii l-au invitat și pe Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), să prezinte cele mai recente evoluții, transmite Agerpres. Executivul comunitar recomandă ca măsurile pe termen scurt să fie țintite, cu sprijin pentru veniturile gospodăriilor cele mai vulnerabile, astfel încât să fie limitată distorsionarea semnalelor de preț și să fie încurajată economisirea energiei (de la transport public și renovarea locuințelor până la eficiență energetică în industrie). În plus, Comisia indică reducerea taxelor la electricitate și, eventual, intervenții asupra prețului pentru consumatorii vulnerabili și firme, inclusiv prin prețuri pe două niveluri la electricitate sau gaze naturale. [...]
Statul român va anunța în circa o săptămână măsuri pentru a contracara creșterea prețurilor la combustibil , potrivit News.ro , care citează declarațiile președintelui Nicuşor Dan făcute joi, 19 martie 2026. Acesta a precizat că subiectul a fost discutat deja în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar ulterior au avut loc consultări între Guvern și operatorii din piața energiei, în urma cărora au fost conturate mai multe scenarii de intervenție. Președintele nu a detaliat soluțiile analizate, însă a confirmat că statul va interveni, fără a exclude opțiuni precum plafonarea prețurilor sau alte măsuri administrative. „O să vedeți măsurile în momentul în care ele vor fi adoptate”, a spus acesta, subliniind că există o coordonare între premier, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei. În paralel, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a anunțat că Guvernul analizează instituirea unei stări de criză în domeniul carburanților, printr-un proiect de act normativ deja depus. O astfel de decizie ar permite autorităților să intervină rapid pentru: prevenirea creșterilor artificiale de preț asigurarea stocurilor necesare pe piața internă limitarea exporturilor, dacă aprovizionarea este afectată Potrivit oficialului, există un consens politic privind necesitatea intervenției în cazul în care situația internațională se deteriorează și afectează piața locală. În plan european, România susține temperarea ritmului tranziției energetice pentru a evita presiuni suplimentare asupra prețurilor și promovează extinderea producției de energie nucleară, considerată o soluție stabilă pentru industrie. Deciziile finale ale Guvernului sunt așteptate în zilele următoare, într-un context în care evoluția prețurilor la combustibil rămâne influențată de factori externi și de echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața energetică. [...]
O delegaţie OMV Petrom se întâlneşte luni cu preşedintele Nicuşor Dan la Cotroceni , într-un context de creştere accelerată a preţurilor la carburanţi. Potrivit HotNews , întâlnirea este programată pentru luni, la ora 10:00, după ce şeful statului va primi anterior o delegaţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Discuţia dintre preşedinte şi reprezentanţii companiei petroliere vine într-un moment tensionat pentru piaţa energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al creşterii rapide a preţurilor la pompă în România. În ultimele zile, benzina s-a apropiat de nivelul de 8,5 lei pe litru , iar motorina a depăşit 9 lei pe litru în unele staţii. Surse oficiale citate de publicaţie au precizat că întâlnirea fusese stabilită înainte de izbucnirea conflictului din Iran. Totuşi, situaţia internaţională şi impactul acesteia asupra pieţei petrolului ar putea deveni un subiect central al discuţiilor. Un alt punct important de pe agenda întrevederii este proiectul Neptun Deep , unul dintre cele mai mari proiecte energetice ale României din Marea Neagră. Exploatarea zăcămintelor de gaze din acest perimetru este considerată esenţială pentru securitatea energetică a ţării şi pentru reducerea dependenţei de importuri. În paralel, presiunea asupra preţurilor la combustibili ar putea continua. O analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă arată că motorina ar putea ajunge la aproximativ 9,78 lei pe litru în următoarele două săptămâni , dacă autorităţile nu adoptă măsuri pentru a tempera creşterea costurilor. Întâlnirea de la Cotroceni are loc într-un moment în care pieţele energetice globale sunt afectate de tensiunile geopolitice, iar evoluţiile din Orientul Mijlociu influenţează direct preţurile petrolului şi ale carburanţilor în Europa, inclusiv în România. [...]
Ursula von der Leyen avertizează că revenirea Europei la energia rusească ar fi „o greșeală strategică” , chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja un nou șoc energetic pe continent. Potrivit informațiilor prezentate în Parlamentul European și citate de mai multe publicații internaționale, inclusiv Reuters , conflictul din regiune a dus la creșteri rapide ale prețurilor la energie în Europa. Președinta Comisiei Europene a declarat că în primele zece zile ale crizei, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de energie . În același timp, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 50% , iar cotațiile petrolului au urcat cu circa 27% după loviturile militare care au escaladat conflictul din regiune. De ce respinge UE revenirea la energia rusă Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibilii fosili din Rusia a fost o vulnerabilitate majoră înainte de 2022, iar criza actuală nu trebuie să determine Uniunea Europeană să renunțe la strategia de diversificare energetică. Potrivit oficialului european, lecția ultimilor ani este clară: dependența de un singur furnizor extern poate genera riscuri economice și geopolitice majore. În prezent, UE consideră că este mai bine pregătită decât în trecut datorită investițiilor în surse alternative și în infrastructura energetică. Planurile Uniunii Europene Uniunea Europeană a adoptat deja o reglementare care prevede eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027 . Contractele pentru gazele transportate prin conducte ar urma să fie interzise până în noiembrie 2027, iar contractele pentru gaz natural lichefiat sunt deja în curs de eliminare. În locul revenirii la energia rusă, Comisia Europeană analizează mai multe măsuri pentru a reduce impactul crizei asupra economiei: extinderea ajutoarelor de stat pentru industriile mari consumatoare de energie dezvoltarea contractelor directe de energie electrică pentru companii reducerea taxelor și tarifelor din facturile de energie accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară Tensiuni politice în UE Criza energetică reaprinde însă dezbaterile politice în interiorul Uniunii Europene. Unele state membre, printre care Ungaria, au cerut în trecut relaxarea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. Totuși, oficialii europeni insistă că obiectivul pe termen lung rămâne independența energetică a Europei , chiar dacă prețul actual al tranziției este ridicat. [...]
Petrom și OMV au tăiat joi prețurile la pompă cu până la 35 de bani pe litru , împingând benzina standard până la 8,37 lei/litru și motorina până la 9,28 lei/litru, într-o nouă rundă de ieftiniri care reconfigurează rapid ierarhia prețurilor în marile rețele, potrivit Economedia . Scăderile au fost aplicate joi, 16 aprilie, după ce, cu o zi înainte, alte lanțuri ( Rompetrol , MOL și Socar) operaseră deja reduceri. De data aceasta, Petrom și OMV — care nu modificaseră prețurile „ieri”, conform sursei — au redus benzina standard cu 35 de bani/litru și motorina standard cu 30 de bani/litru. Cele două rețele nu mai schimbaseră prețurile din vineri, 10 aprilie 2026. Unde au ajuns prețurile: liderii scad, diferențele se văd în pompă Economedia publică o comparație între 15 aprilie și 16 aprilie 2026, care arată nivelurile de preț din principalele rețele: Petrom : benzină 8,37 lei (−35 bani), motorină 9,28 lei (−30 bani) OMV : benzină 8,48 lei (−35 bani), motorină 9,37 lei (−30 bani) Rompetrol : benzină 8,82 lei (−28 bani), motorină 9,64 lei (−3 bani) Lukoil : benzină 8,89 lei (−10 bani), motorină 9,63 lei (−5 bani) Socar : benzină 8,79 lei (0), motorină 9,69 lei (0) MOL : benzină 9,10 lei (0), motorină 9,67 lei (0) Ce se întâmplă în restul pieței În aceeași zi, Rompetrol a redus benzina cu 28 de bani (după o scădere de 1 ban miercuri) și motorina cu 3 bani (după o reducere de 35 de bani miercuri). Lukoil scăzuse miercuri la prânz benzina cu 10 bani/litru și motorina cu 5 bani/litru. MOL și Socar au păstrat joi prețurile stabilite miercuri. Totuși, Socar rămâne „extrem de competitiv” pe segmentul benzinei, cu 8,79 lei/litru, în timp ce MOL afișează cel mai mare preț la benzină dintre marii operatori, 9,10 lei/litru. În jurul prânzului, MOL redusese benzina standard la 8,82 lei/litru (−28 bani) și motorina standard la 9,37 lei/litru (−30 bani), notează sursa. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz riscă să țină sub presiune piața energiei mai mult la gaze lichefiate decât la petrol , avertizează consilierul guvernatorului BNR Eugen Rădulescu, într-o analiză citată de adevarul.ro . În opinia sa, șocul de pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii va produce efecte de durată și ar putea grăbi tranziția către surse alternative. Rădulescu, invitat la Digi24, susține că închiderea Ormuzului era „cel mai previzibil scenariu”, pe fondul vulnerabilității globale la petrolul transportat prin strâmtoare. El pune sub semnul întrebării lipsa de anticipare a acestui risc, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Blocaj operațional, deblocare limitată și o piață încă fragilă Potrivit economistului, amploarea perturbării este ilustrată de faptul că peste 200 de nave au rămas blocate în Golf. Deși ar exista un armistițiu de două săptămâni convenit între SUA și Iran, acesta ar permite doar o deblocare parțială, cu maximum 15 nave pe zi , ceea ce menține presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra prețurilor din energie. De ce contează diferența petrol vs. gaze lichefiate Mesajul central al consilierului BNR este că impactul nu va fi uniform : petrolul ar putea reveni „mai repede” către un echilibru, în funcție de cum se stabilizează fluxurile și rutele; gazele lichefiate (GNL – gaz natural transportat în stare lichidă) ar urma să rămână „o problemă mult mai mult timp”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită de tensiuni pe această piață. În această logică, criza ar putea funcționa ca accelerator pentru investiții și politici de reducere a dependenței de rutele și resursele expuse riscurilor geopolitice. Mize geopolitice: „America a pierdut categoric” Întrebat despre „câștigători”, Rădulescu respinge ideea unor victorii reale într-un război, dar notează că unele analize indică Rusia sau China ca beneficiari indirecți. În evaluarea sa de ansamblu, însă: „America a pierdut categoric” El mai ridică și problema motivației inițiale a atacului asupra Iranului, afirmând că riscurile erau evidente și că rezistența regimului de la Teheran a fost subestimată. În perioada următoare, relevanța economică imediată rămâne viteza de normalizare a traficului prin Ormuz și felul în care piața va separa șocul de scurtă durată (petrol) de cel potențial mai persistent (GNL), cu efecte în costurile energiei și în deciziile de investiții. [...]
