Știri
Știri din categoria Piața energiei
Reziliența energetică devine temă de politică externă, cu implicații directe pentru infrastructură și investiții, în condițiile în care România își revendică un rol regional susținut de poziția geografică și de rețelele existente, potrivit Agerpres, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan.
Șeful statului a afirmat luni că „creșterea rezilienței energetice este o prioritate de maximă importanță” și a indicat trei argumente pentru contribuția României la acest obiectiv: poziția geografică, infrastructura dezvoltată și „un angajament ferm față de parteneriatul transatlantic”.
Mesajul plasează securitatea și continuitatea alimentării cu energie în zona de priorități strategice, ceea ce, în practică, poate însemna presiune pentru accelerarea proiectelor de infrastructură și pentru coordonare mai strânsă cu partenerii externi. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete, termene sau proiecte specifice.
Din informațiile disponibile în articolul Agerpres rezultă următoarele elemente:
Agerpres precizează însă că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu pot fi verificate din această sursă eventuale detalii suplimentare privind inițiative, investiții sau decizii care ar urma să fie promovate.
Recomandate
România și încă cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2 , într-o mișcare care poate schimba costurile de conformare pentru industria energointensivă și poate reaprinde disputa privind ritmul de înăsprire a ETS, potrivit Economedia . Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul susține că modificarea ar reduce cu 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) costurile cu carbonul pe care industria ar urma să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial. Ce cer România și celelalte state și de ce contează pentru industrie România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei Europene să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut. Argumentul central, potrivit documentului analizat de Reuters și citat de Agerpres, este că scumpirea energiei după declanșarea războiului din Iran (la finalul lunii februarie) amplifică riscul de pierdere a competitivității pentru marile industrii consumatoare de energie. „Aceasta ar putea duce la sporirea ameninţării pierderii competitivităţii lor pe pieţele globale, închideri sau relocări în afara UE”, se arată în document. Miza economică este directă: mai multe certificate gratuite înseamnă, în practică, o factură mai mică pentru CO2 pentru companiile expuse, într-un moment în care costurile cu energia sunt ridicate. Disputa din UE: protecția industriei vs. menținerea ambiției climatice În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru creșterea sprijinului prin certificate gratuite, alte state – inclusiv Spania și Suedia – cer Bruxelles-ului să nu slăbească ETS, invocând progresele făcute în tranziția către energie curată. Sistemul ETS (Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) , lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă anumite sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte din certificate gratuit. Ce urmează Documentul cu solicitarea celor șase state ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, Uniunea Europeană pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040. [...]
Premierul Ilie Bolojan susține reducerea tarifelor de tranzit ale Transgaz pe ruta Coridorului Vertical, în ideea creșterii volumelor transportate și a investițiilor de interconectare, potrivit Profit . Miza economică este dublă: România ar putea încasa mai mult din tranzit dacă fluxurile cresc, dar discuția vine pe fondul presiunilor SUA ca Europa să ieftinească transportul LNG (gaze naturale lichefiate) din Grecia spre Ucraina, via Bulgaria, România și Republica Moldova. Bolojan a fost întrebat dacă au existat „presiuni politice și diplomatice” pentru ca România să cumpere LNG american. El a spus că au existat discuții cu reprezentanții Transgaz despre proiect, dar a separat sprijinul pentru coridor (ca obiectiv strategic) de decizia de achiziție, care ar trebui să rămână una de piață. „Consider că România trebuie să susțină acest transport, tranzitarea, inclusiv prin reduceri de tarife. (…) Dar în ceea ce privește achiziția efectivă de gaz, acolo trebuie să iei decizii raționale care țin de piață. Asupra mea personal nu s-au exercitat presiuni ca să facem un anumit lucru.” De ce contează: tarifele, volumele și investițiile din regiune Argumentul premierului este că tarife mai mici pot atrage volume mai mari pe conducte, ceea ce ar crește veniturile și ar susține investițiile de interconectare necesare pentru mărirea capacității în regiune. În același timp, România este descrisă ca fiind „mai avantajată” la capitolul resurse, inclusiv prin perspectiva resurselor din Marea Neagră „începând de anul viitor”, în timp ce țări precum Ungaria, Slovacia și uneori Ucraina ar avea probleme de aprovizionare în contextul războiului început în 2022. Publicația notează că operatorii de transport de pe Coridorul Vertical aplică deja reduceri (discounturi) la tarifele de rezervare de capacitate, iar cele din România și Republica Moldova sunt cele mai mari. Reglementare: România pregătește relaxarea standardelor de calitate a gazelor În paralel, România pregătește modificarea cerințelor minime de calitate pentru gazele care intră în sistemul național de transport, inclusiv pentru a facilita importurile de LNG din SUA regazeificat în Grecia și transportat pe Coridorul Vertical. Printre schimbările menționate se află: reducerea concentrației minime de metan de la 85% la 70%; ajustări privind concentrațiile maxime de azot și bioxid de carbon; introducerea indicelui Wobbe (indicator folosit pentru compararea interschimbabilității gazelor în funcție de puterea calorifică și densitate); modificarea punctului de rouă al apei și al hidrocarburilor (praguri care limitează riscul de condens în rețea). ANRE își justifică demersul și prin obligațiile din legislația UE, care cer operatorilor să coopereze pentru a evita blocaje în comerțul transfrontalier cauzate de diferențe de specificații tehnice. Autoritatea mai arată că modificările ar crea premise pentru importuri de LNG din SUA, cu efect de creștere a volumelor transportate și „impact direct” în reducerea tarifelor de transport plătite de consumatori/clienții finali. Context: cererea din regiune și interesul SUA Președintele Nicușor Dan a transmis recent că proiectul are o componentă „politico-economică”, dar că rămâne o întrebare deschisă dacă există suficienți cumpărători în regiune pentru a justifica investiții consistente, în special în porturile din Grecia. El a indicat că România urma să inițieze o discuție cu țările de pe traseu despre „cifrele acestei potențiale afaceri”, pentru a evalua dacă necesarul agregat de gaze ar susține investițiile. Separat, în februarie, România și alte 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est au semnat la Washington o declarație comună cu SUA privind întărirea securității aprovizionării cu gaze și asigurarea unor prețuri accesibile, în logica facilitării exporturilor de LNG americane, inclusiv în perspectiva interzicerii totale a gazelor rusești în UE. [...]
Republica Moldova își mută securitatea energetică pe agenda de vârf a statului , după ce președinta Maia Sandu a convocat pentru marți Consiliul Național de Securitate (CNS) , pe fondul volatilității din piețele internaționale și al tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Agenda ședinței va fi axată pe securitatea energetică a țării în contextul „volatilității globale a piețelor energetice” și al evoluțiilor regionale, conform Președinției de la Chișinău. Membrii CNS urmează să analizeze impactul acestor evoluții asupra Republicii Moldova, precum și măsurile deja implementate pentru protejarea cetățenilor și a economiei naționale. Ce urmărește Chișinăul prin convocarea CNS Din informațiile transmise, discuțiile vizează soluții pentru „asigurarea stabilității și continuității aprovizionării” cu resurse energetice, într-un moment în care securitatea energetică este prezentată drept o prioritate strategică a Republicii Moldova. Agerpres relatează că informația este transmisă de agenția MOLDPRES, iar convocarea are loc în contextul preocupărilor legate de securitatea energetică și de evoluțiile din piețele internaționale. [...]
România are cea mai mare povară a facturii la electricitate din UE, raportat la puterea de cumpărare , deși prețul în euro pe kilowatt-oră nu este printre cele mai ridicate, arată o analiză Eurostat citată de Biziday . Datele Eurostat indică faptul că România este abia pe locul nouă în Uniunea Europeană la tarifele la energie electrică exprimate în euro, însă, ajustat la puterea de cumpărare, costul devine cel mai greu de suportat pentru consumatorii români. În aceeași categorie a celor mai împovărați intră și polonezii și cehii. De ce contează: prețul „în euro” nu spune toată povestea Eurostat compară tarifele atât în termeni nominali (euro), cât și prin prisma puterii de cumpărare. În țări precum Germania, Olanda sau Irlanda, kilowatt-oră este mai scump în euro decât în România, dar veniturile mai mari fac ca factura să apese relativ mai puțin asupra bugetelor gospodăriilor. Context de piață: revenirea la tarife libere și șocul inițial Statistica este realizată pentru a doua jumătate a anului 2025, după revenirea pieței energiei din România la tarife libere, schimbare care, potrivit aceleiași surse, a produs un șoc inițial de +60%. La nivelul UE, unde tarifele nu fuseseră plafonate, acestea au rămas în mare parte stabile. Eurostat mai observă că tarifele actuale la energie electrică în UE sunt aproximativ la același nivel ca după invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, dar sunt duble față de nivelul anterior, din 2021. Cum arată tarifele în UE și unde se situează România Cele mai mari tarife medii, exprimate în euro, sunt în: Irlanda: 40,42 euro/100 kWh Germania: 38,69 euro/100 kWh Belgia: 34,99 euro/100 kWh Cele mai mici tarife medii sunt în: Ungaria: 10,82 euro/100 kWh Malta: 12,82 euro/100 kWh Bulgaria: 13,55 euro/100 kWh În România, tariful mediu plătit de consumatorii casnici, calculat de Eurostat, este de 29 euro/100 kWh, echivalentul a aproximativ 1,4 lei/kWh. [...]
Prețurile negative la electricitate arată o problemă de infrastructură și pot frâna investițiile în regenerabile , nu o ieftinire sustenabilă pentru consumatori, potrivit Antena 3 . Fenomenul apare tot mai des pe piețele angro europene, pe fondul exploziei producției solare și eoliene, dar semnalul economic transmis este unul complicat: surplusul nu poate fi transportat și stocat eficient, iar volatilitatea subminează predictibilitatea veniturilor pentru producători. În primul trimestru din 2026, Peninsula Iberică a atins un record de prețuri negative, conform firmei de analize Montel : Spania a avut 397 de ore cu prețuri sub zero între ianuarie și martie, față de 48 de ore în aceeași perioadă din 2025, iar Portugalia a ajuns la 222 de ore. O analiză Bloomberg, pe baza datelor Epex Spot SE, indică o creștere a numărului de ore cu prețuri negative și în Franța (aproape dublu față de 2025) și Germania (plus 50%). De ce contează: semnal prost pentru investiții, facturi neschimbate Deși „a fi plătit să consumi curent” sună atractiv, prețurile negative de pe piața angro nu se traduc automat în facturi mai mici pentru consumatorul final, notează materialul. În schimb, ele pot descuraja investițiile în energie regenerabilă, tocmai într-un moment în care Europa are nevoie de capacități noi și de modernizarea sistemului energetic. Cum apar prețurile sub zero pe piața angro Mecanismul descris este specific pieței europene „ziua următoare”, unde producătorii licitează cantități și prețuri. Prețurile devin negative când oferta depășește mult cererea, situație frecventă primăvara, odată cu zile mai lungi (producție solară mai mare) și episoade de vânt puternic (producție eoliană ridicată), mai ales în zile de sărbătoare legală, când consumul scade. În aceste condiții, unii producători ajung să liciteze prețuri negative pentru a evita oprirea unităților, care poate fi mai costisitoare la repornire. În unele cazuri, diferența este acoperită de subvenții sau este preferată în locul pierderilor tehnice asociate opririi. Materialul dă și un exemplu de cost al dezechilibrelor: anul trecut, Marea Britanie a pierdut 1,47 miliarde lire sterline (aproximativ 1,67 miliarde euro, adică aprox. 8,3 miliarde lei) după ce a oprit turbine eoliene și a plătit centrale pe gaz să funcționeze. Blocajul structural: rețele vechi și investiții încă insuficiente O parte centrală a problemei este infrastructura. Rețeaua energetică europeană este descrisă ca fiind învechită și proiectată pentru centrale mari, amplasate central, nu pentru producția regenerabilă dispersată, adesea în zone izolate. Consecința: energia produsă nu ajunge întotdeauna acolo unde este nevoie (orașe mari, clădiri de birouri), iar surplusul apasă prețurile. Deși investițiile în rețele au crescut cu 47% în ultimii cinci ani, până la circa 70 de miliarde de euro anual, experții citați avertizează că nivelul rămâne insuficient. Un raport al think-tank-ului Ember menționează că peste 120 GW de proiecte regenerabile programate sunt în pericol din cauza „capacității insuficiente a rețelelor”, problemă care afectează inclusiv 1,5 milioane de gospodării cu panouri fotovoltaice pe acoperiș. Ce soluții sunt discutate: stimularea consumului și stocarea în baterii O opțiune menționată este stimularea consumului prin energie gratuită sau cu reduceri mari, idee luată în calcul în Marea Britanie. Greg Jackson, CEO al Octopus Energy , susține că astfel de inițiative ar trebui să devină permanente pentru a încuraja investițiile consumatorilor în soluții electrice. Pe termen mai lung, miza este stocarea. Surplusul de electricitate este greu de stocat, ceea ce a accelerat apelurile pentru extinderea sistemelor de stocare în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). În 2025, UE a instalat capacități noi de stocare de 27,1 GWh, iar un raport Solar Power Europe din 2026 arată că flota de baterii a UE a crescut de zece ori din 2021 până în prezent, la 77 GWh, însă Europa este încă „departe de unde ar trebui să fie”. Pentru obiectivele din 2030, UE ar trebui să repete această creștere de zece ori în următorii cinci ani, până la 750 GWh. Cinci piețe au concentrat peste 60% din capacitățile noi în 2025, cu Germania și Italia în frunte; Bulgaria este menționată drept piața cu cea mai rapidă creștere, urmată de Olanda și Spania. [...]
UE pregătește subvenții de urgență până în 2027, care pot acoperi până la 70% din scumpirile la combustibili și energie pentru sectoare-cheie , într-un efort de a limita efectele economice ale noii crize energetice declanșate de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday . Pachetul, valabil până în 2027, vizează atenuarea impactului scumpirii energiei asupra agricultorilor, pescarilor și transportatorilor de mărfuri, care ar urma să primească subvenții de până la 70% din costurile suplimentare pentru combustibil. Pentru firmele eligibile, ajutorul poate ajunge la 50 de mii de euro (aprox. 250 de mii de lei) per companie până la finalul anului, prin proceduri simplificate, pe fondul riscului pe care autoritățile europene îl descriu drept o „amenințare existențială” pentru aceste sectoare. În paralel, sectoarele industriale cu consum energetic ridicat ar urma să poată recupera până la 70% din costurile suplimentare pentru energia electrică, în încercarea de a limita pierderile și presiunea pe competitivitate într-un context de volatilitate a prețurilor. Costul economic al noii crize energetice Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a avertizat că situația din Orientul Mijlociu poate produce efecte economice pe termen lung, „de la câteva luni la ani întregi”, și a legat vulnerabilitatea UE de dependența de combustibili fosili importați. Ea a estimat că UE pierde aproape 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde de lei) pe zi din cauza creșterii costurilor combustibililor fosili. Totodată, în 60 de zile de la debutul războiului din Orientul Mijlociu, costurile importurilor de energie ar fi crescut cu peste 27 de miliarde de euro (aprox. 135 de miliarde de lei). Ce urmează: rezerve, electrificare și infrastructură Von der Leyen a cerut o coordonare mai bună între statele membre privind rezervele de combustibil, în special pentru motorină și kerosen. De asemenea, a indicat că, până la vară, Comisia ar urma să prezinte obiective privind electrificarea economiei și măsuri pentru consolidarea securității energetice și modernizarea infrastructurii. În context, The Wall Street Journal a relatat că Donald Trump și-ar fi instruit consilierii să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra porturilor iraniene, scenariu care ar putea afecta suplimentar livrările de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz , amplificând riscurile pentru piața energetică. [...]
