Tag: nicusor dan
Știri despre „nicusor dan”
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat securitatea energetică - continuarea dialogului la nivel ministerial pentru proiecte comune
Președintele Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat despre securitatea energetică , în contextul în care România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, potrivit AGERPRES . Convorbirea a avut loc vineri, 30 ianuarie, și a vizat proiecte comune în domeniul energiei, cu impact direct asupra rezilienței regionale. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, care a indicat că discuția a acoperit inițiative ce ar putea întări securitatea energetică a ambelor țări. În același mesaj, Zelenski a mulțumit explicit României pentru sprijin, plasând dialogul într-o linie mai largă de cooperare bilaterală în condițiile războiului și ale presiunilor asupra infrastructurii energetice din regiune. „Am vorbit cu Nicușor Dan despre proiectele comune legate de energie, care ar putea consolida semnificativ securitatea energetică atât a Ucrainei, cât și a României. Este crucial să realizăm toate aceste proiecte. Echipele noastre vor continua discuțiile la nivel ministerial. Mulțumesc președintelui și poporului român pentru susținere”, a scris Zelenski . Din perspectiva României, miza este dublă: pe de o parte, susținerea Ucrainei prin cooperare practică, inclusiv în zona energetică, iar pe de altă parte, protejarea propriilor interese de securitate energetică într-un context regional volatil. Continuarea discuțiilor „la nivel ministerial” sugerează trecerea de la dialog politic la coordonare tehnică și instituțională pentru proiecte concrete, fără ca în această etapă să fie anunțate detalii despre calendar sau finanțare. Administrația Prezidențială a confirmat pentru AGERPRES convorbirea dintre cei doi lideri. În perioada următoare, relevanța discuției va depinde de capacitatea celor două guverne de a transforma intențiile în proiecte operaționale, într-un domeniu în care interconectările și infrastructura pot avea efecte directe atât asupra stabilității Ucrainei, cât și asupra pieței energetice din România. [...]
Nicușor Dan anunță că nu vor mai crește taxele în viitorul apropiat - Guvernul respectă angajamentele făcute în fața românilor
Președintele Nicușor Dan spune că nu există risc de noi creșteri de taxe pe termen scurt , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute joi, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale adoptate în 2025 și cele intrate în vigoare în 2026. Șeful statului a afirmat că actuala coaliție de guvernare funcționează „cu opinteli”, dar că guvernul condus de Ilie Bolojan și-a respectat angajamentele privind calendarul schimbărilor fiscale. În acest sens, Nicușor Dan a susținut că măsurile din iulie-august 2025 și cele aplicate de la începutul lui 2026 au fost anunțate din timp, iar promisiunea că nu vor urma altele a fost menținută. „Până aici Guvernul s-a ținut de cuvânt și nu există niciun fel de perspectivă de majorări de taxe“, a transmis Nicușor Dan. În argumentația sa, președintele a invocat evoluții macroeconomice pe care le consideră favorabile: România ar fi „mai bine decât ținta de reducere de deficit” asumată de guvern, ar exista o reducere a dobânzilor la care statul se împrumută și o „ușoare colectare mai bună”. Pe această bază, Nicușor Dan a reiterat că „nu există risc de creștere de taxe în viitorul apropiat”. Nicușor Dan a comentat și tema taxelor și impozitelor locale, despre care a spus că „într-o lume perfectă n-ar trebui să existe”, subliniind că populația resimte „în buzunarul lor” majorările. Întrebat despre temerile primarilor că o parte mai mare din veniturile locale ar putea fi direcționată către bugetul național, președintele a spus că îi înțelege, dar i-a avertizat că, în condițiile ajustării deficitului, „nu e rezonabil să ceri să ai mai mult decât în 2025”. Totodată, șeful statului a apreciat reducerea taxei pe cifra de afaceri a marilor companii, pe care a descris-o drept un stimulent pentru investiții. În plus, Nicușor Dan a susținut că România ar urma să intre în vară în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce ar reprezenta, în opinia sa, „un certificat” de competitivitate. [...]
Nicușor Dan confirmă susținerea pentru Bolojan în contextul tensiunilor din coaliție - guvern minoritar considerat puțin probabil în prezent
Nicușor Dan spune că „nu există o altă alternativă” la Ilie Bolojan ca premier , în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, potrivit Digi24 . Președintele a susținut, într-o intervenție la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că actuala formulă guvernamentală continuă să funcționeze și că, în acest moment, un guvern minoritar este „puțin probabil”. Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre nemulțumirile PSD față de menținerea lui Ilie Bolojan în fruntea Executivului . Șeful statului a afirmat că PSD „verbalizează” această poziție, însă a invocat protocolul coaliției, care ar prevedea că „până în aprilie 2027 există un premier numit de PNL”. În această logică, rolul lui Bolojan este legat direct de arhitectura politică a coaliției și de angajamentele asumate între partide. „În momentul acesta nu există o altă alternativă. PNL are un președinte care ocupă și funcția de premier”. Nicușor Dan a încadrat discuția despre scenariul schimbării premierului și despre varianta unui guvern minoritar ca fiind mai degrabă una teoretică, nu una cu șanse imediate. El a invocat existența unui angajament de guvernare de care „niciunul din cele patru partide plus minoritățile naționale nu s-au dezis”, sugerând că stabilitatea executivă depinde, în primul rând, de respectarea protocolului și de menținerea unei majorități funcționale în Parlament. În același timp, președintele a legat tensiunile politice de percepția din economie, menționând „îngrijorarea investitorilor” și subliniind că, din perspectiva sa, coaliția „funcționează, cu opinteli”. În acest cadru, Ilie Bolojan apare ca piesa de continuitate a guvernării: nu doar prin poziția de premier, ci și ca reper de predictibilitate într-un moment în care disputele dintre partide pot amplifica semnalele de instabilitate. Nicușor Dan a mai spus că a discutat în această săptămână cu liderii politici relevanți, inclusiv cu Ilie Bolojan , Dominic Fritz și Sorin Grindeanu , „pe toate subiectele, ca să vedem cum începe anul”. Mesajul transmis public este că, deși există diferențe de viziune pe politici publice, acestea nu sunt, în prezent, de natură să rupă coaliția, iar menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria rămâne, în evaluarea președintelui, opțiunea de lucru. [...]
Nicușor Dan: România nu va fi prinsă între puteri - se caută stabilitate și echilibru extern
„Exclud scenariul de rupere transatlantică” , a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, potrivit AGERPRES . Șeful statului susține că România își menține echilibrul între relația strategică de securitate cu Statele Unite și relațiile economice cu Uniunea Europeană, într-un context internațional tensionat, dar fără o deteriorare de fond a legăturii transatlantice. Președintele a descris România drept „o putere mijlocie” care trebuie să navigheze prudent într-o competiție globală mai accentuată, cu decizii punctuale de politică externă care nu schimbă direcția strategică. În această logică, el a indicat că ajustările diplomatice din ultimul an au fost necesare, însă nu au însemnat o ruptură între Europa și SUA. Echilibrul România–SUA–UE: securitate, economie și „mici alegeri” diplomatice Nicușor Dan a prezentat poziționarea României ca un mix între garanțiile de securitate oferite de parteneriatul cu SUA și interesul economic major legat de piața și politicile Uniunii Europene. Mesajul central este că Bucureștiul nu urmărește o alegere exclusivă între cele două axe, ci o stabilitate care să reducă riscul de a fi „prins” între puteri. În același registru, președintele a salutat inițiativele comerciale ale UE de a încheia acorduri cu America de Sud și India, argumentând că o economie europeană competitivă și un parteneriat economic extins la nivel global sunt relevante și pentru România, inclusiv ca stat membru care depinde de fluxurile comerciale și investiționale europene. Relația cu SUA este prezentată drept pilon de securitate. Relația cu UE este descrisă ca principal cadru economic. Ajustările recente sunt caracterizate ca „mici alegeri” diplomatice, fără schimbarea direcției strategice. Apărarea europeană și NATO: investiții, compatibilizare și rolul SUA Pe tema apărării europene, președintele a adoptat o poziție nuanțată: Europa trebuie să își reducă „deficitul de securitate”, iar investițiile în Apărare și compatibilizarea tehnicii militare la nivel european sunt necesare. Totodată, el a avertizat că o astfel de transformare nu se poate produce rapid. „Acesta este un proces de ani de zile”, a spus Nicușor Dan, subliniind că relația cu SUA rămâne „esențială”. În același context, șeful statului a afirmat că fostul președinte american Donald Trump „are dreptate” când spune că țările europene s-au bazat prea mult timp pe protecția oferită de Statele Unite. Mesajul transmis este că întărirea capacităților europene nu ar trebui să fie tratată ca alternativă la NATO , ci ca o completare care menține cooperarea transatlantică. Vizita la Washington în 2026: componentă economică și teme strategice Președintele a anunțat că va efectua în 2026 o vizită oficială în Statele Unite, în baza unei invitații formulate „în modul cel mai serios”. Dincolo de cooperarea de securitate, pe care a descris-o drept „subînțeleasă”, Nicușor Dan a pus accent pe o agendă economică. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile ar urma să vizeze domenii precum metalele rare, energia din regiune și alte forme de colaborare strategică. În termeni practici, o astfel de agendă indică o încercare de a lega parteneriatul de securitate de proiecte economice concrete, într-un moment în care competiția pentru resurse și lanțuri de aprovizionare (inclusiv pentru materii prime critice) cântărește tot mai mult în relațiile internaționale. Relațiile în UE: recalibrări bilaterale și obiectivul „partenerului serios” Nicușor Dan a susținut că, în cele opt luni de mandat, a urmărit obiective clare în politica externă și că „aproape sută la sută” dintre acestea au fost atinse, insistând că rolul președintelui nu este să obțină „titluri de presă”. Ca exemple, el a menționat relația cu Franța, pe care a descris-o drept funcțională și fără „rămășițe istorice”, precum și colaborarea „foarte bună” cu Germania. În același timp, președintele a invocat conflictul bilateral cu Austria, despre care a spus că ar fi putut afecta parcursul României spre OCDE , dar care a fost „rezolvat”. Concluzia sa a fost că România trebuie să își consolideze statutul internațional prin seriozitate și printr-o diplomație economică „bine calibrată”, capabilă să gestioneze atât dosarele bilaterale, cât și pe cele multilaterale, fără a slăbi ancorarea simultană în relația strategică cu SUA și în arhitectura economică a UE. [...]
Amânare a angajării răspunderii lui Bolojan pe tăierile din administrație - decizie luată după dispute în Coaliție privind măsurile PSD
Coaliția a decis să amâne angajarea răspunderii Guvernului pe pachetul de reduceri din administrația publică, potrivit HotNews.ro . Decizia a fost luată după peste trei ore de discuții între liderii partidelor de guvernare, în condițiile în care PSD a cerut ca asumarea răspunderii pe reforma administrației să nu fie separată de un al doilea set de măsuri, de „relansare a economiei”, propus de social-democrați. Amânarea este relevantă politic și bugetar pentru că angajarea răspunderii (procedură prin care Guvernul adoptă rapid un pachet legislativ, asumându-și riscul unei moțiuni de cenzură) era programată „în aceste zile”, iar pachetul vizează scăderea cheltuielilor la nivelul primăriilor, consiliilor județene și administrației centrale. Conform informațiilor citate de HotNews, PSD nu a fost de acord ca cele două pachete – reforma administrației și măsurile de relansare economică – să fie asumate în zile diferite, insistând ca ele să fie adoptate în aceeași zi. Deocamdată, coaliția nu a stabilit un nou calendar pentru angajarea răspunderii, însă liderii ar fi căzut de acord pe un proiect de lucru al măsurilor de relansare economică. În acest context, surse participante la ședință au indicat că mai sunt pași de clarificat, inclusiv pe procedură. „Mai sunt detalii de pus la punct si partea de procedură de parcurs”, spun sursele HotNews care au participat la ședință. Înaintea ședinței coaliției, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au avut, luni dimineață, o discuție de aproximativ două ore la Palatul Cotroceni, cu teme legate de bugetul pe 2026 și de vizita oficială a premierului în Germania. Întâlnirea are loc pe fondul întârzierii bugetului național pentru 2026, despre care HotNews notează că ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, după ce inițial era așteptat la final de ianuarie sau început de februarie. Pachetul de reformă administrativă, discutat în coaliție timp de circa șase luni, include măsuri precum reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală, diminuarea numărului de posturi în instituțiile prefectului și în primării, precum și eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali, dintr-un total de 10.126 prevăzute în organigrame la nivel național. Amânarea angajării răspunderii prelungește incertitudinea asupra momentului în care aceste reduceri vor intra efectiv în vigoare și menține presiunea negocierilor din coaliție, după o săptămână marcată de dispute publice între PSD și premier. [...]
Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan au discutat pregătirea vizitei oficiale în Germania - vizita premierului are loc la invitaţia cancelarului federal Merz
Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan la Cotroceni , pentru a discuta pregătirea vizitei oficiale a șefului Guvernului în Germania și bugetul României pe 2026, potrivit News.ro . Întrevederea a avut loc luni, la Palatul Cotroceni, iar Administrația Prezidențială a precizat că discuțiile s-au concentrat pe agenda vizitei premierului la Berlin și pe proiectul bugetului de stat pentru anul viitor. Prim-ministrul Ilie Bolojan urmează să efectueze o vizită oficială la Berlin miercuri, 28 ianuarie 2026, la invitația omologului său german, cancelarul federal Friedrich Merz. Conform informațiilor transmise, vizita este încadrată în relația strategică România–Germania și vizează consolidarea parteneriatului, cu accent pe cooperarea economică și comercială, afacerile europene și securitatea. În ceea ce privește bugetul pe 2026, discuțiile sunt în prezent la nivelul coaliției de guvernare. Coaliția a decis constituirea unui comitet cu reprezentanți ai celor patru partide, precum și cu primari de municipii, orașe și comune, pentru elaborarea proiectului, iar PNL a stabilit ca adoptarea bugetului de stat pe 2026 să aibă loc în a doua jumătate a lunii februarie. [...]
Nicușor Dan, huiduit la Focșani – apel la reflecție: „Dreptul de a huidui vine cu o responsabilitate”
Aflat sâmbătă, 24 ianuarie 2026, la Focșani, la ceremoniile dedicate Zilei Unirii Principatelor Române , președintele Nicușor Dan a fost huiduit de o parte a participanților, cărora le-a răspuns direct de la microfon, afirmând că dreptul la huiduieli implică și responsabilitate – informează TVR Info . Într-un discurs susținut în fața autorităților și a localnicilor prezenți la manifestări, Nicușor Dan a transmis un mesaj simbolic, îmbinând apelul la reflecție istorică cu avertismente civice: „Este un drept pe care l-ați câștigat, pentru care niște oameni au murit, ca orice cetățean din țara asta să poată huidui o autoritate publică. Însă acest drept vine și cu o responsabilitate: uitați-vă la cine sunt oamenii în care vă puneți speranțele! Nu gândiți numai pasul unu, gândiți și pasul doi!” Președintele a reiterat ideea de „asumare” ca esență a patriotismului, subliniind că spiritul Unirii de la 1859 ar trebui să inspire actuala societate să construiască, nu să caute permanent vinovați. De asemenea, a îndemnat la reflecție asupra idealurilor lăsate de generațiile anterioare și a subliniat că sărbătoarea națională este și un moment de introspecție, nu doar de festivism. Momentul tensionat de la Focșani vine într-un context politic fragil, în care președintele – ales în funcție cu un mesaj de reformă și integritate – se confruntă cu nemulțumiri crescânde în anumite regiuni. Focșaniul, cu o istorie marcată de proteste și un electorat tradițional critic, a fost scena acestui episod care a devenit viral în mediul online, mesajul său fiind postat ulterior și pe platforma X . Printre ideile principale transmise de șeful statului s-au numărat: Drepturile cetățenilor trebuie respectate, dar asumate cu responsabilitate. Patriotismul nu înseamnă festivism gol, ci implicare activă în dezvoltarea comunității. Liderii politici trebuie aleși și evaluați cu gândul la consecințele pe termen lung, nu doar imediate. Discursul lui Nicușor Dan a fost unul dintre cele mai comentate momente ale zilei, într-o atmosferă în care comemorarea istorică s-a intersectat cu tensiunile sociale actuale. [...]
Uniunea Europeană reevaluează relația cu SUA în fața amenințărilor comerciale și militare - summit convocat de urgență în ianuarie 2026
Liderii UE discută la Bruxelles un răspuns comun la presiunile lui Donald Trump , potrivit HotNews.ro , pe fondul tensiunilor generate de amenințările privind tarife vamale și de declarațiile legate de Groenlanda , care au afectat încrederea în relația transatlantică. Summitul de urgență: miza politică și economică Reuniunea informală de joi seară are loc după o săptămână în care, conform mai multor diplomați europeni citați de Reuters , UE a fost pusă în fața unui tip de negociere considerat imprevizibil, inclusiv prin invocarea unor măsuri economice punitive și a unor scenarii de forță pentru a obține Groenlanda. În acest context, liderii europeni caută un plan pe termen mai lung pentru a gestiona relația cu SUA atât sub actuala administrație, cât și în viitor, în condițiile în care dependența de Washington rămâne semnificativă în domenii-cheie de securitate și apărare. Semnale de detensionare și acordul comercial UE-SUA Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la Bruxelles că UE ar putea relua discuțiile privind acordul comercial UE-SUA, după ce Donald Trump a renunțat la amenințarea cu suprataxe vamale. Metsola a spus că „escaladarea este pentru moment atenuată” și că pot continua discuțiile interne, după ce procesul de ratificare fusese suspendat în urma ultimelor amenințări tarifare. Parlamentul European decisese în această săptămână suspendarea ratificării acordului comercial, iar Metsola a indicat că eurodeputații sunt optimiști că discuțiile pot fi repornite „în curând” pentru a readuce procesul „pe drumul cel bun”. Poziții din UE: avertismente și apel la cooperare Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat înaintea reuniunii că relațiile UE-SUA au „suferit o lovitură puternică” în ultima săptămână și a avertizat că neînțelegerile dintre aliați îi avantajează pe adversari. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , a susținut, la rândul său, că „cooperarea ar trebui să fie cuvântul cheie, nu confruntarea”, subliniind importanța unei abordări comune UE-SUA pentru problemele de securitate. Ce a spus Nicușor Dan la Bruxelles Președintele României, Nicușor Dan , a declarat la sosirea la Consiliul European că relația transatlantică a revenit „în parametri normali”, după discuțiile legate de Groenlanda. El a precizat că pe agenda liderilor se află Groenlanda, taxele vamale și Ucraina, fiind posibilă și o discuție despre acordul dintre UE și Mercosur. „Mesajul meu general este că avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România, și că este foarte bine că în urma dialogului (...) o oarecare escaladare s-a diminuat și am revenit în parametri normali”, a spus Nicușor Dan, conform HotNews.ro. Opțiuni de răspuns ale UE și riscul revenirii tensiunilor Potrivit Reuters, citată în articol, unele capitale europene rămân prudente, în condițiile în care Trump și-a schimbat tonul la Davos , afirmând că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar menținând obiectivul ca SUA să cumpere insula și cerând „negocieri imediate”. Diplomați europeni au avertizat că o nouă răzgândire este posibilă și că UE trebuie să-și definească „liniile roșii” și instrumentele de răspuns. În plan economic, UE ar fi pregătită să introducă un pachet de taxe de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și măsuri anti-coercitive (instrumente care permit contramăsuri când un partener folosește presiuni economice pentru a obține concesii politice), dacă Washingtonul ar reveni la planul de a aplica, de la 1 februarie, taxe vamale asupra exporturilor unor state europene, pe tema Groenlandei. Ce urmează: Groenlanda, NATO și prezența în Arctica Articolul notează că Trump a anunțat că a stabilit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, „cadrul unui viitor acord” privind Groenlanda și că, „pe baza acestei înțelegeri”, nu va impune tarifele anunțate anterior. În paralel, ar exista discuții suplimentare despre sistemul de apărare „Golden Dome”, menționat în legătură cu Groenlanda. Rutte a declarat pentru Reuters că, potrivit acordului-cadru, aliații occidentali își vor intensifica prezența în regiunea arctică, fără a oferi detalii, și că discuțiile între Danemarca, Groenlanda și SUA vor continua. [...]
România analizează invitația lui Donald Trump la Consiliul pentru Pace - verifică alinierea cu ONU, OSCE și UE
Președintele Nicușor Dan a început analiza invitației SUA privind Consiliul pentru Pace , potrivit Biziday , după ce Administrația Prezidențială a confirmat primirea unei scrisori din partea președintelui american Donald Trump. Administrația Prezidențială transmite că șeful statului „salută inițiativa” lui Donald Trump „privind promovarea păcii și a securității internaționale”, inclusiv demersurile legate de identificarea unor soluții pentru conflictul din Gaza și „alte provocări globale majore”. „Președintele României, Nicușor Dan, salută inițiativa Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind promovarea păcii și a securității internaționale, inclusiv eforturile dedicate identificării unor soluții pentru conflictul din Gaza și pentru alte provocări globale majore”. În paralel, Administrația explică faptul că președintele Dan a demarat „un aprofundat proces de analiză al conținutului și al implicațiilor Cartei Board of Peace ”, pentru a verifica dacă inițiativa este compatibilă cu angajamentele internaționale deja asumate de România, în special în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Evaluarea vizează și identificarea „celor mai bune modalități” prin care România ar putea contribui la obiectivul de consolidare a păcii la nivel global. [...]
România va crește bugetul pentru apărare – Nicușor Dan, discuții la Cotroceni cu generalul NATO
Președintele Nicușor Dan l-a asigurat pe generalul Alexus G. Grynkewich că România va crește bugetul pentru apărare , în cadrul unei întâlniri oficiale ce a avut loc la Palatul Cotroceni, potrivit Știrile PROTV . Vizita generalului american, comandant suprem al forțelor NATO în Europa și șeful Comandamentului European al SUA, are loc într-un moment delicat pentru relațiile transatlantice și în contextul anunțatei retrageri a aproximativ o mie de militari americani din România. Întâlnirea a vizat în mod special securitatea în regiunea Mării Negre , vulnerabilizată de incursiunile repetate cu drone și de presiunea militară exercitată de Rusia. Generalul Grynkewich a subliniat că NATO urmărește cu atenție evoluțiile regionale și că se iau toate măsurile pentru descurajarea unor potențiale acțiuni ostile. A reafirmat, totodată, angajamentul ferm al SUA față de structura militară integrată a Alianței Nord-Atlantice. Premierul Ilie Bolojan a participat și el la discuții, prezentând planurile guvernului român de utilizare a fondurilor SAFE pentru modernizarea armatei. De asemenea, a menționat sprijinul României pentru operațiunea NATO „Santinela Estică” , un proiect care urmărește întărirea apărării pe întregul flanc estic – din nordul Europei până la Marea Mediterană. Cine este generalul Grynkewich? Este Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) din iulie 2025. Conduce Comandamentul Aliat pentru Operații și Comandamentul European al SUA , coordonând peste 80.000 de militari și civili. Este pilot de F-16 și F-22 , cu peste 2.300 de ore de zbor. Pe agenda sa de lucru în România figurează și vizite la baza militară de la Cincu – unde operează grupul de luptă multinațional condus de Franța – precum și la comandamentul NATO de la Sibiu , care are misiunea de a gestiona operațiunile terestre în eventualitatea unei crize. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la NATO Bruxelles , consideră că această vizită demonstrează continuitatea implicării americane în structurile de apărare colectivă și întărește încrederea în parteneriatul strategic bilateral. În paralel, oficialii NATO discută cu autoritățile române despre implementarea planului regional de apărare al Alianței , document strategic adoptat după declanșarea conflictului din Ucraina. Deși detaliile sunt clasificate, se știe că planul stabilește niveluri de forță, capabilități militare și scenarii de intervenție în caz de amenințare asupra flancului sud-estic. România continuă astfel să își consolideze rolul de pilon esențial în arhitectura de securitate NATO , în special la granița cu Ucraina și în zona Mării Negre, devenind un centru logistic și operațional pentru forțele aliate în regiune. [...]
Nicușor Dan, vizat pentru Consiliul de Pace al lui Trump - CTP ridică problema unei posibile note de plată de 1 miliard $
Cristian Tudor Popescu pune sub semnul întrebării o posibilă „taxă” de 1 miliard de dolari pentru ca România să obțină un loc permanent într-un „Consiliu pentru Pace” inițiat de Donald Trump, potrivit Libertatea. Subiectul apare în contextul unei invitații adresate președintelui României, Nicușor Dan , de a participa la această structură. Conform relatării, CTP susține că invitația ar face parte dintr-o strategie a lui Trump de a diviza Europa, „lovind unele țări și ademenind altele”, pe fondul tensiunilor legate de intenția președintelui american de a anexa Groenlanda, teritoriu care aparține Danemarcei. Libertatea notează că „Consiliul pentru Pace” ar urma să fie condus „pe viață” de Donald Trump și să gestioneze inițial conflictul din Gaza. Statele ar avea mandate de trei ani, cu posibilitatea de a deveni membre permanente dacă achită o taxă de un miliard de dolari. Nicușor Dan nu ar fi răspuns ofertei, însă a declarat că este îngrijorat de direcția în care pot evolua lucrurile după ce Trump a anunțat taxe vamale sporite pentru țările care se opun preluării Groenlandei, în condițiile în care opt aliați europeni s-au opus. „Președintele Dan, folosit la ruperea Europei? Întrucât președintele Dan se declară profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice între SUA și UE și înțelege, cu siguranță, că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace alături de V. Orban este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, a transmis CTP. În același comentariu, CTP a subliniat și componenta financiară a inițiativei, arătând că, în formula descrisă, hotărârile ar urma să fie luate prin vot, dar validate în final de Trump. „Trump cere un miliard de dolari fiecărei țări care vrea un loc permanent în Consiliul său. El va fi președinte, hotărârile se vor lua prin vot, cu majoritate, dar, finalmente, vor fi aprobate de el”, a adăugat gazetarul. În paralel, articolul descrie escaladarea tensiunilor transatlantice pe tema Groenlandei: Trump ar fi promis suprataxe vamale pentru opt țări europene (Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda), începând cu 10% de la 1 februarie și cu posibilitatea de creștere la 25% de la 1 iunie, sancțiuni care ar urma să rămână în vigoare până la preluarea Groenlandei. În acest cadru, sunt menționate reacții critice ale unor lideri europeni, inclusiv Giorgia Meloni , Keir Starmer și Emmanuel Macron. [...]
România, invitată de Trump în „Consiliul pentru Pace” - semnal politic pe dosarul Ucraina
România a primit o invitație oficială să intre în „Consiliul pentru Pace” , potrivit Știrile PRO TV , care citează confirmarea Administrației Prezidențiale privind scrisoarea transmisă de președintele SUA, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan. Inițiativa este prezentată ca legată de dosarul Ucraina și vine la două zile după anunțul lui Trump despre formarea acestui consiliu. Ce se știe despre invitație și documentele transmise Administrația Prezidențială a precizat că invitația vizează aderarea României ca „stat membru fondator” și semnarea și ratificarea Cartei Consiliului. Scrisoarea a fost însoțită de două documente: „planul cuprinzător” și „Carta Consiliului”, descrise ca fiind deschise pentru semnare și ratificare. „În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător.” În paralel, Trump a susținut public, pe platforma Truth Socia l, că viitoarea componență va fi anunțată „în curând” și a caracterizat formatul drept „cel mai mare și mai prestigios Consiliu reunit vreodată”, fără a oferi detalii despre criteriile de selecție sau mandat. „Substitut al ONU” și implicații politice pentru arhitectura internațională Consemnează, de asemenea, Financial Times că oficiali americani ar fi propus extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza pentru a include și alte țări afectate de război și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela. Potrivit FT, o persoană informată a descris conceptul drept „un potențial substitut al ONU”, adică un organism paralel neoficial care să se ocupe de conflicte din afara Fâșiei Gaza. Dacă această direcție se confirmă, miza politică depășește un simplu format de consultare: ar însemna o încercare de a crea o platformă alternativă de negociere și coordonare, în afara mecanismelor consacrate ale ONU. În practică, un astfel de aranjament poate schimba raportul de forțe în diplomația multilaterală, pentru că mută centrul de greutate către statele invitate și către agenda stabilită de inițiator, cu efecte directe asupra legitimității și eficienței instituțiilor existente. Impact economic și asupra piețelor financiare, inclusiv pentru România Un consiliu prezentat ca instrument de „pace” pe dosare precum Ucraina poate influența economia globală în primul rând prin canalul anticipațiilor: orice semnal credibil de negociere sau de reducere a riscului geopolitic tinde să se reflecte în prețurile energiei, în costurile de transport și în primele de risc (costul suplimentar cerut de investitori pentru a finanța state și companii). Invers, dacă inițiativa este percepută ca ocolind ONU și amplificând competiția între blocuri, piețele pot reacționa prin volatilitate mai mare, mai ales pe active sensibile la geopolitică (petrol, gaze, valute din regiune, obligațiuni ale statelor de frontieră). Pentru România, invitația are o dublă semnificație: politică, prin poziționarea într-un format asociat direct cu administrația SUA, și economică, prin potențialul efect asupra percepției investitorilor privind rolul țării în arhitectura de securitate regională. Dacă participarea ar fi interpretată ca un semnal de influență sporită în dosarul Ucraina, ar putea reduce, marginal, percepția de risc regional; dacă însă ar genera tensiuni cu mecanismele UE/ONU sau ar crea ambiguități de politică externă, efectul poate fi opus, prin creșterea incertitudinii. În acest stadiu, consecințele concrete rămân greu de cuantificat: sursa indică existența unei invitații și a unor documente anexate, dar nu oferă detalii despre mandat, reguli de vot, finanțare, calendar sau despre componența consiliului. Următorul reper va fi anunțarea membrilor și clarificarea statutului juridic și a relației cu instituțiile internaționale existente, elemente esențiale pentru a evalua dacă inițiativa poate produce rezultate sau rămâne un instrument politic cu impact limitat. [...]