Știri din categoria Politică

Nicuşor Dan participă la reuniunea informală a Consiliului European - va pleda pentru consolidarea Pieţei Unice şi atragerea investiţiilor

11 februarie 2026, 17:01

Nicușor Dan discutând despre investiții și Piața Unică la Consiliul European.

Președintele Nicușor Dan participă la o reuniune informală a Consiliului European, unde va pleda pentru consolidarea Pieței Unice și atragerea de investiții. Evenimentul are loc la Castelul Alden Biesen din Belgia și este convocat de președintele António Costa, informează News.ro.

Reuniunea își propune să dezbată modalități de generare a prosperității și bunăstării în contextul global actual, marcat de transformări semnificative. Consolidarea Pieței Unice și creșterea competitivității Uniunii Europene sunt soluțiile principale discutate. Agenda include teme precum întărirea industriei europene, reducerea birocrației și a barierelor naționale, simplificarea legislației și încurajarea investițiilor și inovațiilor.

Președintele Nicușor Dan a pregătit o viziune coerentă a României asupra priorităților de acțiune la nivelul UE, după consultări cu miniștri și reprezentanți ai instituțiilor relevante. În cadrul discuțiilor, acesta va promova interesele României în materie de dezvoltare economică, subliniind importanța unei Piețe Unice complet integrate și funcționale. De asemenea, va susține simplificarea procedurilor administrative pentru a facilita investițiile și extinderea companiilor românești pe piețele europene.

În domeniul energiei, președintele României consideră că o mai bună interconectare a rețelelor energetice europene poate reduce costurile pentru cetățeni și companii. Nicușor Dan va solicita, de asemenea, perioade de tranziție mai lungi pentru implementarea politicilor de mediu, pentru a asigura sustenabilitatea acestora fără a afecta economia. În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, România va susține o alocare semnificativă pentru creșterea competitivității, dar și reducerea decalajelor economice dintre țările europene.

Tag-uri:consiliul european interconectare retele energetice castelul alden biesen nicusor dan investitii piata unica europeana cadrul financiar multianual 2028-2034

AutorClaudia Gheorghe

Sursănews.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Nicușor Dan discută despre participarea României la Consiliul de Pace.

Politică08 feb. 2026

Nicușor Dan condiționează răspunsul către SUA privind Consiliul de Pace - verifică compatibilitatea cu obligațiile internaționale

Nicușor Dan condiționează participarea României la reuniunea de la Washington potrivit HotNews.ro , după ce președintele SUA, Donald Trump, i-a transmis o invitație pentru prima reuniune a așa-numitului Consiliu de Pace , programată pe 19 februarie, în capitala americană. Șeful statului spune că România nu a confirmat deocamdată participarea. Miza anunțului este că acceptarea invitației nu este tratată ca un gest politic automat, ci este legată explicit de consultări tehnice privind Carta Consiliului. Nicușor Dan afirmă că autoritățile române încearcă să clarifice dacă prevederile documentului „pot fi revizuite sau interpretate astfel încât să fie pe deplin compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de statul român”, ceea ce plasează decizia într-un cadru de conformitate juridică și de angajamente externe deja existente. „Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a mai indicat că analiza Cartei poate dura „săptămâni, chiar luni”, invocând probleme de compatibilitate apărute din modul de redactare inițial, inclusiv în raport cu tratatele internaționale și chiar cu constituțiile unor țări partenere. În acest context, condiționarea participării de consultări tehnice funcționează ca un filtru: România vrea să înțeleagă ce presupune concret formatul reuniunii pentru state invitate care nu sunt membre și în ce condiții ar fi posibilă o eventuală aderare. Invitația oficială ar fi fost transmisă printr-o scrisoare din 18 ianuarie și include, conform informațiilor citate în articol, o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent. HotNews.ro notează că organismul a fost menționat inițial într-un plan de 20 de puncte privind încheierea războiului dintre Israel și Hamas, a primit mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, iar scopul său rămâne neclar, potrivit The New York Times; inițiativa este contestată de critici care susțin că ar putea deveni o alternativă sau un rival la ONU și ar concentra puteri decizionale extinse la nivelul președintelui american. [...]

Nicușor Dan discutând despre invitația la Consiliul pentru Pace.

Politică08 feb. 2026

Nicușor Dan, invitat de Donald Trump la Consiliul pentru Pace - reuniunea inaugurală e programată pe 19 februarie

Președintele Nicușor Dan a fost invitat de Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace , programată pe 19 februarie, potrivit HotNews.ro , care citează surse din Administrația Prezidențială. În paralel, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că va merge la Washington „în două săptămâni” pentru reuniunea inaugurală a organismului. Data de 19 februarie a fost confirmată sâmbătă de un oficial al guvernului SUA, fără alte detalii, transmite Reuters, conform aceleiași surse. Consiliul pentru Pace a fost menționat inițial într-un plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului dintre Israel și Hamas. Deși ar fi primit un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU și se credea că se va concentra pe Fâșia Gaza, membri ai administrației Trump au indicat ulterior că atenția s-ar putea extinde și către alte conflicte, în condițiile în care scopul exact rămâne neclar, potrivit The New York Times, mai scrie HotNews.ro. Administrația Prezidențială a anunțat pe 18 ianuarie că a primit o scrisoare de la președintele american cu invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace. Invitația ar include și o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent. Pe 20 ianuarie, Nicușor Dan a declarat că salută inițiativa și că România a început un „aprofundat proces de analiză” a Cartei „Board of Peace”, în raport cu angajamentele internaționale asumate, inclusiv în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Ulterior, președintele a spus la Digi24 că decizia poate dura „săptămâni, chiar luni”, invocând probleme de compatibilitate ale proiectului de Cartă cu tratate internaționale și, în unele cazuri, cu constituțiile unor state. [...]

Buncăr de protecție civilă, interior întunecat și neîngrijit.

Politică11 feb. 2026

Finanțarea reparațiilor buncărelor din subsoluri va fi posibilă prin bugetele primăriilor - o soluție legislativă pentru problemele structurale din blocuri

Primăriile vor putea finanța reparațiile buncărelor din subsolurile blocurilor , după ce Senatul a adoptat un proiect de lege, relatează Digi24 . Măsura vizează adăposturile de protecție civilă amenajate în subsolurile unor imobile, spații cunoscute popular drept „buncăre”, destinate protecției populației în situații de urgență. Inițiativa legislativă modifică și completează Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă și introduce un mecanism prin care administrațiile locale pot interveni financiar, la cererea asociațiilor de proprietari. Până acum, întreținerea acestor adăposturi a fost, potrivit proiectului, în sarcina proprietarilor, ceea ce a dus în multe cazuri la degradarea lor. Conform textului adoptat, „la solicitarea asociațiilor de proprietari, autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot aproba, prin hotărâre, finanțarea din bugetele locale a cheltuielilor necesare pentru reparații și întreținere” ori, după caz, pot decide „realizarea lucrărilor de reparații și întreținere” pentru fondul privat de adăpostire din condominii de tip bloc. Practic, proiectul creează baza legală pentru ca primăriile să aloce bani din bugetele locale pentru lucrări care, în prezent, nu aveau o rută clară de finanțare publică. Senatorul PSD Ionuț Ciprian Ciuperceanu a argumentat că multe adăposturi sunt degradate tocmai din cauza costurilor suportate exclusiv de proprietari și a susținut că noul cadru ar permite accesarea de fonduri publice și, eventual, europene pentru a le face funcționale. Un alt senator, Gheorghe Vela (POT), a invocat contextul de securitate regională și a pledat pentru adoptarea inițiativei, însă proiectul rămâne, în esență, o schimbare de politică publică prin care o cheltuială de interes comunitar poate fi preluată parțial de autoritățile locale. Senatul este primul for sesizat în acest caz, iar Camera Deputaților este for decizional. Dacă proiectul va trece și de votul deputaților, primăriile vor avea posibilitatea legală să includă astfel de intervenții în bugetele locale, prin hotărâri ale consiliilor locale, în funcție de solicitările asociațiilor de proprietari și de prioritățile stabilite la nivel local. [...]

Ședință de guvern în România, cu lideri discutând reforme economice.

Politică11 feb. 2026

Tăierile în administrație și măsurile de relansare economică vor fi adoptate prin OUG - decizia guvernului pentru implementare rapidă a reformelor

Reforma administrației și măsurile de relansare economică ar urma să fie adoptate prin OUG , potrivit Digi24 , care citează surse apropiate discuțiilor din coaliție. Informația marchează o schimbare față de mesajul anterior al premierului Ilie Bolojan , care anunțase că pachetul va fi trecut prin asumarea răspunderii Guvernului. Conform sursei, Executivul ar urma să dea undă verde ordonanței de urgență cel târziu săptămâna viitoare, existând și varianta unei ședințe de guvern chiar în această săptămână. OUG intră în vigoare imediat după adoptare, urmând ca ulterior să ajungă în Parlament, unde poate fi modificată. Digi24 consemnează că, în coaliție, s-a ajuns la această opțiune după discuții între lideri, pe fondul riscului ca adoptarea prin asumarea răspunderii să ducă la blocaje la Curtea Constituțională. În scenariul asumării, opoziția ar putea depune moțiune de cenzură și, ulterior, ar putea ataca actul la CCR, ceea ce ar întârzia aplicarea măsurilor cu cel puțin câteva săptămâni, potrivit explicațiilor din material. În același context, jurnalista Ema Stoica arată că varianta OUG ar facilita și construcția bugetului, deoarece actul normativ ar produce efecte imediat, iar eventualele ajustări ar putea fi făcute ulterior în procedura parlamentară. „Pe asumare procedura se prelungește”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o intervenție la Digi24, explicând că ordonanța de urgență ar scurta pașii necesari și ar ajuta ca bugetul să intre în Parlament în luna februarie. [...]

Politică11 feb. 2026

Alexandru Nazare afirmă că IMM-urile beneficiază direct de pachetul de relansare economică - contrazice percepția mediului de afaceri privind accesul la fonduri

Alexandru Nazare spune că IMM-urile câștigă direct din pachetul de relansare , deși o parte a mediului de afaceri susține că măsurile ar ajunge la prea puține firme, potrivit Digi24 . Disputa vizează pachetul de stimulare a investițiilor mari, aflat în dezbatere publică, și felul în care acesta se traduce în beneficii concrete pentru întreprinderile mici și mijlocii. Ministrul Finanțelor argumentează că atragerea de proiecte mari creează „efecte în lanț” pentru economia locală, inclusiv prin contracte noi pentru furnizori și integrarea IMM-urilor în lanțuri de producție. În această logică, statul ar muta accentul „de la consum la investiții” și ar urmări o creștere pe termen lung, bazată pe capital și proiecte industriale. „IMM-urile sunt un beneficiar direct al acestui pachet: fiecare investiţie mare atrasă în România înseamnă contracte noi, cerere pentru produse şi servicii locale, integrare în lanţuri de producţie şi transfer de tehnologie.” Pe de altă parte, mediul de afaceri contestă anvergura reală a programelor și numărul de companii care ar putea fi atinse. Mesajul critic a venit după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, când reprezentanții IMM România au avertizat că impactul ar fi limitat și că, în forma prezentată, pachetul nu ar ajunge la „zeci de mii” de întreprinderi, ci la câteva sute. În centrul pachetului se află o schemă dedicată proiectelor strategice de minimum 1 miliard de lei, pentru care Ministerul Finanțelor propune un mix de instrumente de sprijin, de la granturi și credite fiscale (facilități care reduc impozitul datorat) până la garanții de stat și bonificații de dobândă. Nazare leagă această componentă de măsuri adoptate la finalul lui 2025, precum abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a taxei pe stâlp din 2027, susținând că obiectivul este un cadru mai predictibil pentru investitori. Pachetul include și alte linii de finanțare: o schemă de 1,05 miliarde euro pentru industria prelucrătoare și sectoare cu deficit comercial (investiții de minimum 50 milioane de lei), sprijin pentru proiecte de minimum 75 milioane lei în tehnologii „zero net” și resurse minerale strategice (cu credite fiscale până la 7 ani și garanții de stat), precum și programul TECHUP ROMANIA pentru cercetare-dezvoltare (2026–2032), cu granturi și deduceri fiscale de până la 200% din cheltuielile eligibile. Miza politică imediată rămâne însă aceeași: guvernul susține că IMM-urile vor beneficia indirect, prin comenzi și parteneriate, în timp ce antreprenorii cer o țintire mai largă și rezultate măsurabile pentru un număr mai mare de firme. [...]

Grup de imigranți pe o barcă, în fața autorităților de coastă.

Politică11 feb. 2026

Parlamentul European adoptă două legi privind deportarea imigranților ilegali - urmează negocieri cu Consiliul European pentru intrarea în vigoare

Parlamentul European a votat două legi care înăspresc deportarea și accesul la azil , iar următorul pas este negocierea textelor cu statele membre în Consiliul UE, potrivit Biziday . Pachetul legislativ vizează, pe de o parte, expulzarea imigranților intrați ilegal pe teritoriul Uniunii și, pe de altă parte, definirea unor „țări terțe sigure”, ceea ce ar ridica pragul pentru obținerea azilului politic de către persoanele venite din aceste state. Miza imediată este negocierea dintre Parlament și Consiliu asupra formei finale a celor două acte. Una dintre legi se referă la deportarea imigranților care au intrat ilegal într-o țară UE, însă aplicarea ei depinde și de capacitatea statelor de a încheia înțelegeri cu țări din afara Uniunii pentru preluarea persoanelor expulzate. Biziday notează că statele membre „au opțiunea de a încheia sau nu acorduri cu țări din afara UE pentru deportarea imigranților veniți ilegal”, cu exemple precum Italia–Albania sau Olanda–Uganda. A doua componentă, votată separat, este lista de „țări terțe sigure”, care ar face mai dificilă solicitarea azilului pentru cei care provin din aceste jurisdicții. Lista include toate țările candidate la UE, inclusiv Georgia și Turcia, dar și Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia. În cazul Georgiei și Turciei, textul sursei amintește că anul trecut Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea privind represiunile guvernamentale asupra opoziției, un detaliu care ar putea alimenta disputele din negocierile interinstituționale despre criteriile de includere pe listă. „Pentru prima dată, europarlamentarii de centru-dreapta (PPE) și cei de extremă-dreapta s-au unit pentru a susține politici de migrație mai dure.” Contextul politic al votului complică, la rândul lui, etapa de negociere cu Consiliul. Potrivit Biziday, criticii au acuzat PPE că a încălcat „cordonul sanitar”, însă listele de vot arată o susținere mai amestecată: unii europarlamentari socialiști au votat pentru, iar o parte dintre politicienii considerați de centru-dreapta s-au abținut. Pe fond, presiunea publică rămâne alimentată de datele invocate în material: anul trecut, 155 de mii de persoane au încercat să intre ilegal în UE traversând Marea Mediterană, iar 1.953 au murit sau au dispărut, potrivit agenției ONU pentru refugiați. Dacă negocierile cu Consiliul se încheie rapid, legislația ar urma să intre în vigoare din vară, conform titlului și informațiilor prezentate de Biziday. Până atunci, punctele sensibile rămân modul concret în care statele vor putea opera deportările către țări din afara UE și cât de restrictiv va fi, în practică, accesul la procedura de azil pentru cetățenii proveniți din statele etichetate drept „sigure”. [...]