Știri
Știri din categoria Piața energiei
Vladimir Putin acuză Ucraina de „atac terorist” asupra unui tanc petrolier rusesc scufundat în Mediterană, după explozia și incendiul care au dus la scufundarea navei Arctic Metagaz în largul Libiei, incident relatat deja în ultimele zile. Liderul de la Kremlin susține că nava ar fi fost lovită de drone maritime ucrainene, lansate din zona coastei libiene, însă nu a prezentat dovezi publice care să confirme această afirmație, iar Kievul nu a comentat acuzațiile.
Nava transporta aproximativ 61.000 de tone de gaz natural lichefiat (GNL) și se afla la circa 240 de kilometri de orașul Sirte, când autoritățile maritime libiene au raportat explozii urmate de un incendiu puternic, marți. În cele din urmă, petrolierul s-a scufundat între Libia și Malta. Toți cei 30 de membri ai echipajului au fost salvați și transferați pe o altă navă, care i-a transportat către portul Benghazi.
Potrivit autorităților ruse din domeniul transporturilor, nava ar fi fost lovită de drone maritime ucrainene, însă detaliile despre presupusa operațiune nu au fost făcute publice. Rusia consideră incidentul un „act terorist”, iar Vladimir Putin a afirmat că astfel de atacuri ar putea afecta piețele globale de energie, inclusiv sectorul gazelor naturale.
Petrolierul Arctic Metagaz făcea parte din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei – nave vechi folosite pentru transportul petrolului și gazelor în condițiile sancțiunilor occidentale. Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au sancționat anterior această flotă, acuzată că ajută Moscova să ocolească restricțiile impuse după invadarea Ucrainei.
În contextul incidentului, Putin a sugerat și posibilitatea unei reorientări a exporturilor rusești de gaze, afirmând că Moscova ar putea renunța la piața europeană în favoarea altor regiuni. Declarația vine în momentul în care Comisia Europeană pregătește o propunere legislativă pentru interzicerea permanentă a importurilor de petrol rusesc, planificată pentru aprilie 2026.
În ultimii ani, Ucraina a confirmat utilizarea dronelor maritime și aeriene împotriva navelor rusești, în special în Marea Neagră. În 2025, serviciul de securitate ucrainean a prezentat o versiune modernizată a dronei maritime Sea Baby, capabilă să parcurgă aproximativ 1.500 de kilometri și să transporte încărcături explozive de până la două tone.
Recomandate
Prețurile ridicate la kerosen, nu lipsa de combustibil, încep să taie din rutele aeriene din Europa , iar efectul complet asupra tarifelor ar putea fi resimțit abia spre finalul anului sau în 2027, pe măsură ce expiră contractele de acoperire a riscului (hedging) ale companiilor, potrivit Economedia . Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas , spune că „în prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa” și că nu sunt semne de lipsuri în perioada următoare, deși avertizează că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului. Contextul este tensionarea piețelor energetice pe fondul războiului din Iran și al închiderii, în mare parte, a Strâmtorii Ormuz în ultimele trei luni. Cum se evită, deocamdată, o penurie în UE Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus livrările de petrol cu aproximativ 14 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 14% din cererea globală, conform informațiilor citate. Chiar și așa, UE a depășit până acum perturbările, deoarece Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 20% din importurile europene de combustibil pentru avioane, iar livrările din SUA și Nigeria au acoperit în mare măsură deficitul. Tzitzikostas a mai spus că Europa are stocuri de urgență în statele membre și că, deocamdată, nu este nevoie de discuții despre redistribuirea rezervelor. De ce se reduc rute: kerosenul apasă direct pe costuri Principala problemă pentru companiile aeriene este scumpirea combustibilului. Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimează că kerosenul reprezintă 25–30% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar comisarul european afirmă că, din acest motiv, unele companii aleg să anuleze rute „care nu aveau sens din punct de vedere economic” și să își ajusteze operațiunile. Impactul asupra pasagerilor ar putea deveni mai vizibil mai târziu, când expiră contractele de hedging (instrumente prin care companiile își fixează parțial costurile viitoare la combustibil), însă situația diferă „foarte” mult de la o companie la alta, potrivit oficialului. Așteptări de preț și riscul pentru finalul anului Analiștii se așteaptă ca prețul mediu al petrolului să fie în jur de 90 de dolari pe baril (aprox. 414 lei) în acest an, cu 40% peste nivelul din februarie. Pentru finalul anului, Tzitzikostas avertizează că situația ar putea deveni „foarte dificilă” dacă livrările din Orientul Mijlociu rămân întrerupte și dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide. În paralel, un conflict prelungit ar depăși ca efecte sectorul aviatic: OCDE a avertizat că un astfel de scenariu ar putea frâna brusc creșterea economiei globale până la niveluri comparabile cu cele din criza financiară din 2008–2009 sau din pandemie, iar comisarul european a spus că există inclusiv riscul unei recesiuni globale. [...]
Războiul SUA–Israel cu Iranul pune presiune pe energia Europei și riscă să se transfere în economie , pe fondul unei înăspriri a aprovizionării cu petrol și gaze și al scumpirilor asociate, potrivit Politico , care descrie efectele inițiale ale crizei și temele de dezbatere din cadrul Energy & Climate Forum. Publicația notează că undele de șoc se văd deja în piețele globale, iar pentru Europa „ce e mai rău” ar putea încă urma, pe măsură ce oferta se strânge și prețurile cresc. În acest context, impactul nu rămâne limitat la sectorul energetic: presiunea se poate propaga către costurile de finanțare și către cerere, cu efecte în lanț asupra activității economice. Ce înseamnă pentru companii și economie Politico indică faptul că șocul energetic „se infiltrează” în mai multe zone ale economiei, inclusiv: industria prelucrătoare (prin costuri mai mari și posibile ajustări ale producției); costurile de împrumut (prin efecte asupra condițiilor financiare); schimbări de cerere (pe fondul scumpirilor și al incertitudinii). Din perspectiva mediului de afaceri, combinația dintre prețuri mai mari la energie și condiții de finanțare mai dure poate eroda competitivitatea industrială, mai ales în sectoarele cu consum intens de energie. Miza de reglementare: tranziția „curată” ca problemă de securitate economică Un element central al analizei este schimbarea de accent în politicile climatice: tranziția energetică „curată” nu mai este prezentată predominant ca o obligație climatică, ci ca o chestiune de securitate economică. Politico ridică întrebarea ce măsuri de politică publică ar putea proteja „suveranitatea” UE, reducând în același timp emisiile. Ce urmează Politico anunță că discuțiile și noutățile pe această temă sunt urmărite în format „live updates” în cadrul Energy & Climate Forum, unde sunt invitați decidenți, lideri din industrie și experți în politici publice. În materialul disponibil în acest moment nu apar încă intervenții punctuale sau decizii concrete, ci cadrul de problemă și direcțiile de dezbatere pe termen scurt și mediu. [...]
România și încă cinci state UE cer înghețarea certificatelor gratuite de CO2 , într-o mișcare care poate schimba costurile de conformare pentru industria energointensivă și poate reaprinde disputa privind ritmul de înăsprire a ETS, potrivit Economedia . Comisia Europeană a propus în această lună noi reguli privind numărul certificatelor gratuite de emisii de CO2 pe care industriile le vor primi până în 2030. Bruxelles-ul susține că modificarea ar reduce cu 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) costurile cu carbonul pe care industria ar urma să le plătească până la finalul deceniului, printr-o reducere mai lentă a certificatelor gratuite decât se estima inițial. Ce cer România și celelalte state și de ce contează pentru industrie România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia și Slovacia solicită însă Comisiei Europene să înghețe numărul certificatelor gratuite la nivelul de anul trecut. Argumentul central, potrivit documentului analizat de Reuters și citat de Agerpres, este că scumpirea energiei după declanșarea războiului din Iran (la finalul lunii februarie) amplifică riscul de pierdere a competitivității pentru marile industrii consumatoare de energie. „Aceasta ar putea duce la sporirea ameninţării pierderii competitivităţii lor pe pieţele globale, închideri sau relocări în afara UE”, se arată în document. Miza economică este directă: mai multe certificate gratuite înseamnă, în practică, o factură mai mică pentru CO2 pentru companiile expuse, într-un moment în care costurile cu energia sunt ridicate. Disputa din UE: protecția industriei vs. menținerea ambiției climatice În timp ce unele guverne și industrii fac lobby pentru creșterea sprijinului prin certificate gratuite, alte state – inclusiv Spania și Suedia – cer Bruxelles-ului să nu slăbească ETS, invocând progresele făcute în tranziția către energie curată. Sistemul ETS (Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii) , lansat în 2005, obligă centralele electrice și industriile să cumpere certificate pentru a-și acoperi emisiile de CO2, însă anumite sectoare prelucrătoare și mari consumatoare de energie pot primi o parte din certificate gratuit. Ce urmează Documentul cu solicitarea celor șase state ar urma să fie analizat joi, la reuniunea miniștrilor Industriei din UE. Separat, Uniunea Europeană pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, pentru alinierea la obiectivele climatice ale blocului comunitar pentru 2040. [...]
Premierul Ilie Bolojan susține reducerea tarifelor de tranzit ale Transgaz pe ruta Coridorului Vertical, în ideea creșterii volumelor transportate și a investițiilor de interconectare, potrivit Profit . Miza economică este dublă: România ar putea încasa mai mult din tranzit dacă fluxurile cresc, dar discuția vine pe fondul presiunilor SUA ca Europa să ieftinească transportul LNG (gaze naturale lichefiate) din Grecia spre Ucraina, via Bulgaria, România și Republica Moldova. Bolojan a fost întrebat dacă au existat „presiuni politice și diplomatice” pentru ca România să cumpere LNG american. El a spus că au existat discuții cu reprezentanții Transgaz despre proiect, dar a separat sprijinul pentru coridor (ca obiectiv strategic) de decizia de achiziție, care ar trebui să rămână una de piață. „Consider că România trebuie să susțină acest transport, tranzitarea, inclusiv prin reduceri de tarife. (…) Dar în ceea ce privește achiziția efectivă de gaz, acolo trebuie să iei decizii raționale care țin de piață. Asupra mea personal nu s-au exercitat presiuni ca să facem un anumit lucru.” De ce contează: tarifele, volumele și investițiile din regiune Argumentul premierului este că tarife mai mici pot atrage volume mai mari pe conducte, ceea ce ar crește veniturile și ar susține investițiile de interconectare necesare pentru mărirea capacității în regiune. În același timp, România este descrisă ca fiind „mai avantajată” la capitolul resurse, inclusiv prin perspectiva resurselor din Marea Neagră „începând de anul viitor”, în timp ce țări precum Ungaria, Slovacia și uneori Ucraina ar avea probleme de aprovizionare în contextul războiului început în 2022. Publicația notează că operatorii de transport de pe Coridorul Vertical aplică deja reduceri (discounturi) la tarifele de rezervare de capacitate, iar cele din România și Republica Moldova sunt cele mai mari. Reglementare: România pregătește relaxarea standardelor de calitate a gazelor În paralel, România pregătește modificarea cerințelor minime de calitate pentru gazele care intră în sistemul național de transport, inclusiv pentru a facilita importurile de LNG din SUA regazeificat în Grecia și transportat pe Coridorul Vertical. Printre schimbările menționate se află: reducerea concentrației minime de metan de la 85% la 70%; ajustări privind concentrațiile maxime de azot și bioxid de carbon; introducerea indicelui Wobbe (indicator folosit pentru compararea interschimbabilității gazelor în funcție de puterea calorifică și densitate); modificarea punctului de rouă al apei și al hidrocarburilor (praguri care limitează riscul de condens în rețea). ANRE își justifică demersul și prin obligațiile din legislația UE, care cer operatorilor să coopereze pentru a evita blocaje în comerțul transfrontalier cauzate de diferențe de specificații tehnice. Autoritatea mai arată că modificările ar crea premise pentru importuri de LNG din SUA, cu efect de creștere a volumelor transportate și „impact direct” în reducerea tarifelor de transport plătite de consumatori/clienții finali. Context: cererea din regiune și interesul SUA Președintele Nicușor Dan a transmis recent că proiectul are o componentă „politico-economică”, dar că rămâne o întrebare deschisă dacă există suficienți cumpărători în regiune pentru a justifica investiții consistente, în special în porturile din Grecia. El a indicat că România urma să inițieze o discuție cu țările de pe traseu despre „cifrele acestei potențiale afaceri”, pentru a evalua dacă necesarul agregat de gaze ar susține investițiile. Separat, în februarie, România și alte 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est au semnat la Washington o declarație comună cu SUA privind întărirea securității aprovizionării cu gaze și asigurarea unor prețuri accesibile, în logica facilitării exporturilor de LNG americane, inclusiv în perspectiva interzicerii totale a gazelor rusești în UE. [...]
Republica Moldova își mută securitatea energetică pe agenda de vârf a statului , după ce președinta Maia Sandu a convocat pentru marți Consiliul Național de Securitate (CNS) , pe fondul volatilității din piețele internaționale și al tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Agenda ședinței va fi axată pe securitatea energetică a țării în contextul „volatilității globale a piețelor energetice” și al evoluțiilor regionale, conform Președinției de la Chișinău. Membrii CNS urmează să analizeze impactul acestor evoluții asupra Republicii Moldova, precum și măsurile deja implementate pentru protejarea cetățenilor și a economiei naționale. Ce urmărește Chișinăul prin convocarea CNS Din informațiile transmise, discuțiile vizează soluții pentru „asigurarea stabilității și continuității aprovizionării” cu resurse energetice, într-un moment în care securitatea energetică este prezentată drept o prioritate strategică a Republicii Moldova. Agerpres relatează că informația este transmisă de agenția MOLDPRES, iar convocarea are loc în contextul preocupărilor legate de securitatea energetică și de evoluțiile din piețele internaționale. [...]
Prețul gazelor în Europa a scăzut pe fondul semnalelor de detensionare în Ormuz , un culoar-cheie pentru fluxurile globale de energie, după ce SUA au indicat progrese către un posibil acord cu Iranul, potrivit Antena 3 . Mișcarea contează direct pentru costurile de aprovizionare ale companiilor și pentru efortul Europei de a-și reface stocurile înainte de iarnă. La hub-ul TTF din Amsterdam, reperul pentru piața europeană, contractele futures la gaze erau în scădere cu 4,9%, la 46,32 euro/MWh, după ce anterior coborâseră cu până la 6,7%. Scăderea a venit în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe rețelele de socializare că „negocierile se desfășoară într-un mod ordonat și constructiv”, dar a adăugat că SUA nu se va grăbi să încheie un acord. De ce contează: competiția pentru GNL și stocurile europene Deși, în mod obișnuit, o mare parte din gazele din Orientul Mijlociu ajunge în Asia, perturbările prelungite ale livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea crește competiția pentru o ofertă globală limitată de gaze naturale lichefiate (GNL). Într-un astfel de scenariu, Europa ar avea mai greu acces la volumele necesare pentru a-și reumple depozitele înainte de sezonul rece. În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este de aproximativ 38%, „semnificativ sub” media ultimilor cinci ani pentru această perioadă, de puțin peste 50%, notează publicația. Ce urmează: posibil anunț, dar acordul rămâne incert Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un anunț privind un acord cu Iranul ar putea veni „în următoarele ore” și ar putea pune capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu. Totuși, rămân neclarități legate de diferențe importante, inclusiv soarta programului nuclear al Iranului . Agenția iraniană Tasnim a indicat că proiectul de acord ar putea să nu fie finalizat, acuzând că SUA obstrucționează unele clauze-cheie, inclusiv cererea de deblocare a activelor Iranului. [...]
