Știri
Știri din categoria Piața energiei
Motorina s-a ieftinit sâmbătă în două valuri, cu reduceri de până la 10 bani/l, ceea ce împinge în jos costurile de alimentare pentru transport și firmele cu flote, într-un interval foarte scurt, potrivit Economedia.
După ce OMV Petrom a redus prețul motorinei sâmbătă dimineață, la prânz au urmat ajustări și la alte rețele mari: Socar a tăiat 10 bani/l, Rompetrol a redus cu 6 bani/l, iar MOL cu 4 bani/l. În același timp, benzina standard a rămas neschimbată la toți operatorii în intervalul analizat.
Economedia notează că tăierile de preț s-au desfășurat în două etape:
La prânz, cea mai ieftină motorină era la Petrom și Socar, unde litrul a coborât până la 10,47 lei.
| Rețea benzinării | Vineri (7 aug) | Sâmbătă dimineață (8 aug) | Sâmbătă la prânz (8 aug) | Scădere |
|---|---|---|---|---|
| Petrom | 10,57 lei/l | 10,47 lei/l | 10,47 lei/l | – 0,10 lei |
| Socar | 10,57 – 10,59 lei/l | 10,57 – 10,59 lei/l | 10,47 – 10,49 lei/l | – 0,10 lei |
| OMV | 10,63 lei/l | 10,53 lei/l | 10,53 lei/l | – 0,10 lei |
| Rompetrol | 10,59 lei/l | 10,59 lei/l | 10,53 lei/l | – 0,06 lei |
| MOL | 10,63 lei/l | 10,63 lei/l | 10,59 lei/l | – 0,04 lei |
| Lukoil | 10,63 lei/l | 10,63 lei/l | 10,63 lei/l | Neschimbat |
Pe benzina standard nu au existat modificări în intervalul urmărit. Cea mai ieftină variantă a rămas la Rompetrol: 9,32 lei/l, urmată de Petrom (9,36 lei/l) și Socar (9,36 – 9,39 lei/l).
| Rețea benzinării | Preț benzină standard (lei/l) |
|---|---|
| Rompetrol | 9,32 |
| Petrom | 9,36 |
| Socar | 9,36 – 9,39 |
| OMV | 9,42 |
| MOL | 9,42 |
| Lukoil | 9,42 |
Recomandate
OMV Petrom a scumpit din nou benzina cu 6 bani/litru , la doar trei zile după o majorare similară, într-un context în care piața funcționează sub „legislația de criză” ce limitează adaosurile și permite o singură scumpire pe zi, până la ora 12:00, potrivit Economica . Creșterea de preț a fost aplicată în această dimineață atât în stațiile Petrom, cât și în stațiile OMV, ambele operate de OMV Petrom Marketing . La momentul redactării, celelalte lanțuri nu majoraseră încă prețurile, însă publicația notează că este posibil ca scumpirea să fie urmată și de alți jucători în câteva ore sau cel târziu a doua zi, așa cum s-a întâmplat și sâmbăta trecută. Prețuri la benzină în vestul Capitalei (6 octombrie, dimineața) Petrom: 10,11 lei/litru OMV: 10,17 lei/litru Rompetrol: 10,11 lei/litru MOL: 10,11 lei/litru Lukoil: 10,08 lei/litru SOCAR: 10,09 lei/litru În acest moment, cea mai ieftină benzină este la SOCAR, iar cea mai scumpă la OMV, conform datelor citate. Motorina a rămas neschimbată Economica precizează că motorina nu s-a scumpit astăzi la niciun lanț. Prețurile observate în vestul Capitalei erau: Petrom: 10,91 lei/litru OMV: 10,97 lei/litru Rompetrol: 10,97 lei/litru MOL: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,95 lei/litru SOCAR: 10,94 lei/litru Context: reguli de „piață în criză” care limitează scumpirile România se află sub incidența legislației de criză pe piața carburanților, care prevede, între altele, limitarea adaosurilor distribuitorilor la nivelul mediu al anului trecut, restricții la export și posibilitatea unei singure scumpiri pe zi, până cel târziu la ora 12:00. În acest cadru, mișcările de preț ale liderului de piață pot fi un semnal pentru ajustări rapide și la restul rețelelor, dacă acestea aleg să urmeze trendul. [...]
Scumpirea motorinei și tensiunile din regiune au împins România să caute surse noi de aprovizionare , iar în august a importat, pentru prima dată, motorină din Albania și Tunisia, potrivit HotNews , care citează date Profit.ro. În portul Constanța au fost descărcate 34.000 de tone de motorină încărcată în portul albanez Porto Romano și 24.000 de tone expediate din terminalul La Șchira din Tunisia. Mișcarea vine pe fondul unei „situații tensionate” pe piața carburanților, cu accent pe motorină, care a intensificat concurența regională „pe fiecare baril”, conform datelor prezentate. Prețuri la pompă: reducerea accizei nu mai ține pasul cu cotațiile În același context, prețul motorinei a urcat la 10,76 lei/l în stațiile Rompetrol și Lukoil și la 10,79 lei/l în cele OMV, în pofida menținerii reducerii cu 25% a accizei, care „nu mai poate compensa explozia cotațiilor internaționale”, potrivit informațiilor citate. Materialul indică și un scenariu de referință: dacă s-ar adăuga cei 85 de bani pe litru (efectul reducerii accizei), prețul ar depăși 11,5 lei/l în toate stațiile, ajungând la 11,58 lei/l în stațiile Petrom, 11,61 lei/l la Rompetrol și Lukoil și 11,64 lei/l în cele OMV. Importuri în creștere și mai mulți furnizori: semnal de diversificare Importurile totale de motorină prin terminalele românești de la Marea Neagră au crescut în august cu 3%, până la 448.000 de tone. Totodată, numărul țărilor furnizoare a urcat de la 7 la 11, ceea ce sursa interpretează drept o tentativă de diversificare a surselor de aprovizionare. HotNews notează că informația a fost publicată inițial de Profit.ro, iar continuarea este disponibilă pe Profit.ro . [...]
Singapore își extinde infrastructura financiară pentru aur printr-un serviciu de depozitare dedicat băncilor centrale străine, într-o mișcare care vizează atragerea fluxurilor de rezerve și tranzacții către orașul-stat, potrivit Antena 3 . Autoritatea Monetară din Singapore (MAS) a anunțat că va lansa serviciul și, în paralel, va reduce taxele pentru anumite companii active pe piața aurului, cu obiectivul declarat de a concura cu marile centre globale de tranzacționare a metalelor prețioase. Informația este transmisă de Reuters, potrivit Agerpres. Serviciul va permite stocarea rezervelor de aur în numele băncilor centrale străine, al instituțiilor financiare internaționale și al entităților suverane, în facilitățile MAS, care au o capacitate de 500 de tone. Vicepremierul Gan Kim Yong (care este și ministru al Comerțului și Industriei și președinte al MAS) a legat inițiativa de poziționarea Singaporelui ca „centru financiar de încredere”. De ce contează: competiție regională pentru rolul de hub al aurului Decizia vine pe fondul unei cereri mai mari pentru aur ca activ de rezervă, context în care băncile centrale caută opțiuni suplimentare pentru diversificare și „reziliență”, potrivit declarațiilor lui Gan Kim Yong. Oficialul a spus că MAS a primit deja semnale de interes, fără a oferi nume, invocând caracterul confidențial al discuțiilor. Noul serviciu pentru bănci centrale este gândit să completeze infrastructura comercială existentă din Singapore: facilități de depozitare a aurului cu o capacitate de 2.000 de tone, care deservesc participanți de piață precum bănci specializate în metale prețioase, investitori instituționali și persoane cu averi mari. Ce urmează: compensare pentru tranzacțiile OTC, din 2027 MAS se pregătește să lanseze până la finalul anului un sistem de compensare pentru tranzacțiile cu aur de tip „over-the-counter” (OTC – tranzacții directe între părți, în afara burselor). Potrivit autorității, tranzacționarea efectivă și operațiunile de piață ar urma să înceapă în martie 2027, iar lichiditatea să crească treptat pe parcursul anului. În regiune, și Hong Kong încearcă să-și extindă capacitățile de stocare și să se poziționeze ca centru internațional de tranzacționare a aurului, ceea ce indică o competiție asiatică tot mai vizibilă pentru infrastructura și serviciile asociate metalelor prețioase. [...]
Engie România cere prelungirea plafonării prețului la gaze pentru casnici și după 1 aprilie 2027 , argumentând că volatilitatea ridicată din piețele energetice face dificilă revenirea la prețuri „corecte” într-un termen fix, potrivit Economedia . Mesajul vine în condițiile în care actualul mecanism tranzitoriu este valabil până la 31 martie 2027. Directorul general al Engie România, Nicolas Richard , a spus la o conferință despre provocările iernii 2026–2027 că, deși suntem deja în noiembrie, piața încă nu are predictibilitatea necesară pentru a ști „ce se va întâmpla în aprilie”, iar prelungirea schemei ar fi „mult mai judicioasă pentru toată lumea” până când condițiile de piață vor permite prețuri adecvate. De ce contează: presiune pe decizia de reglementare înainte de termen Începând cu 1 aprilie 2026, pentru consumatorii casnici de gaze naturale se aplică un mecanism tranzitoriu de reglementare a prețurilor, cu termen de expirare la 31 martie 2027. Solicitarea Engie mută discuția dinspre „ieșirea automată” din plafonare spre o decizie condiționată de evoluția pieței, ceea ce ar putea influența calendarul și arhitectura reglementărilor pentru perioada de după 2027. Argumentul companiei: volatilitate și prețuri ridicate pe piețele spot Nicolas Richard a pus accent pe instabilitatea geopolitică și pe condițiile meteorologice, pe care le leagă de fluctuațiile puternice ale prețurilor la gaze și energie electrică. Potrivit acestuia, în prezent: prețul gazelor naturale pe piața spot oscilează între 85 și 90 euro/MWh ; prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare depășește 300 euro/MWh . „Trăim momente în care volatilitatea este extremă, atât din punct de vedere geopolitic, cât şi al condiţiilor meteorologice. Acest lucru se reflectă în preţuri pe care nu le-am mai văzut de mult timp.” Ce soluții mai indică Engie: lichiditate mai mare și sprijin țintit pentru vulnerabili Pe lângă prelungirea plafonării, șeful Engie România a susținut că stabilizarea pieței ar necesita dezvoltarea lichidității, astfel încât furnizorii să poată cumpăra gaze pe termene mai lungi (inclusiv pentru anii 2027–2029) și să poată oferi clienților prețuri pe perioade mai mari de șase luni sau un an. În paralel, el a cerut o politică „foarte bine pusă la punct” pentru consumatorii vulnerabili, care să combine ajutorul la plată cu investiții și echipamente ce reduc consumul, pentru a evita repetarea sprijinului în mod recurent. În intervenția sa, Richard a mai pledat pentru o strategie energetică ce combină utilizarea gazelor naturale cu energia electrică și a menționat inclusiv potențialul de biometan, pe care România nu îl produce în prezent, deși ar putea valorifica resurse agricole neutilizate. [...]
Prețul de referință al gazelor în Europa a revenit peste 100 euro/MWh , un prag care reaprinde riscul de costuri mai mari pentru industrie și, indirect, pentru facturile la energie în sezonul rece, potrivit HotNews . La bursa TTF din Amsterdam, cotațiile futures la gaze cu livrare în luna următoare au urcat miercuri până la 100,30 euro/MWh, iar în jurul orei 16:05 (ora României) erau la 99,97 euro/MWh, în creștere cu 4,34%. Este prima trecere peste 100 euro/MWh după decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus de umplere a depozitelor înainte de iarnă, conform Reuters și Agerpres, citate de publicație. De ce contează: efect în lanț spre electricitate și industrie Prețurile ridicate din piața angro se pot transmite în facturile la gaze și electricitate. Un motiv este că, în perioadele de vârf de consum, centralele pe gaze stabilesc adesea prețul energiei electrice pe piață. În paralel, unele companii din industrii care folosesc gazul ca materie primă au început deja să reducă producția. Sunt menționate sectoare precum îngrășămintele, produsele chimice și siderurgia. Context: depozite mai puțin pline și așteptări de prețuri mari Gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este de aproximativ 75%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului după 2009. În acest context, analiștii și experții din industrie se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze, chiar și în scenariul în care conflictul s-ar încheia și iarna ar fi blândă, deoarece Europa ar trebui să-și refacă rezervele, care au coborât la minime istorice. Ultimul episod de creștere abruptă amintit în material a fost la începutul războiului din Ucraina , când cotațiile au depășit 300 euro/MWh. [...]
Ilie Bolojan spune că un pact politic pe energie e posibil, dar avertizează că fragmentarea coordonării între instituții și „împărțirea pe parohii” a companiilor de stat blochează decizii care ar putea coborî prețurile , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PNL a declarat, vineri, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia, că ar exista „premise” pentru un acord pe mai mulți ani între partide în zona energetică. În același timp, el a criticat modul în care sunt împărțite responsabilitățile și activele în sector, sugerând că această organizare reduce capacitatea statului de a gestiona coerent politicile publice în energie. „Acum toată lumea are datele, doar că şi aici şi le-au împărţit pe parohii. N-au lăsat totul la Energie.” Companiile de stat și coordonarea: miza pentru piață Bolojan a dat ca exemplu faptul că, deși Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt la Ministerul Energiei, Transelectrica „trebuie să fie mutată la Secretariatul General”, situație pe care a descris-o drept o „gândire de tip parohial”, chiar dacă, în opinia sa, ar putea fi invocate argumente „de tip european”. Declarațiile au fost consemnate de Agerpres, conform materialului. Fondul de Modernizare și presiunea prețului energiei asupra industriei În același context, fostul premier a vorbit despre „greșeli majore” precum neutilizarea banilor din Fondul de Modernizare, menționând că România a avut „peste 10 miliarde de euro” disponibili. El a sugerat că banii fie rămân în conturi, fie sunt direcționați către proiecte care „nu generează valoare adăugată” și „nu schimbă fondul energiei”. Bolojan a mai spus că administrarea companiilor de stat este „foarte importantă” și a avansat ideea unui holding care să grupeze „două, trei sectoare”, astfel încât prețul de vânzare în piață să fie mai mic și să apară presiune pe piața zilnică, cu efect de reducere a prețului energiei. În argumentația sa, prețul actual ar permite „profituri zdravene” unor companii, în timp ce pentru firmele „la limita de rentabilitate” costul energiei poate decide direct viabilitatea. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a unui eventual pact, calendar sau ce partide ar urma să îl susțină. [...]
