Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un petrolier rusesc sancționat, încărcat cu gaz natural lichefiat, a luat foc în Marea Mediterană, iar echipajul a fost găsit în siguranță într-o barcă de salvare în largul Libiei, potrivit Reuters. Circumstanțele incidentului sunt încă neclare, însă unele surse din domeniul securității maritime sugerează că nava ar fi putut fi lovită de o dronă navală.
Incidentul implică petrolierul Arctic Metagaz, o navă sub pavilion rusesc folosită pentru transportul de gaz natural lichefiat (LNG). Nava se afla în Mediterană și raportase ultima poziție în apropierea coastelor Maltei, conform datelor de urmărire ale platformei MarineTraffic.
Autoritățile din Malta au confirmat că au primit un semnal de primejdie și au demarat operațiuni de căutare. Ulterior, echipajul a fost găsit într-o barcă de salvare.
Potrivit forțelor armate malteze:
Autoritățile nu au oferit detalii despre starea petrolierului sau despre amploarea incendiului.
O sursă din domeniul securității maritime a declarat pentru Reuters că nava ar fi putut fi atacată de o dronă navală, iar Ucraina ar fi suspectată de efectuarea operațiunii. Totuși, afirmația nu este susținută de dovezi publice, iar autoritățile ucrainene nu au comentat până acum.
Petrolierul este operat de compania rusă LLC SMP Techmanagement, iar producătorul rus de LNG Novatek este asociat cu transporturile de gaz din această flotă. Nava se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite și Marea Britanie, în contextul restricțiilor energetice aplicate Rusiei.
Incidentul are loc într-un moment de tensiuni ridicate la nivel global, în special în sectorul energetic. În ultimele zile, conflictele din Orientul Mijlociu și perturbările din zona Strâmtorii Ormuz au afectat piețele petroliere și rutele maritime.
Deocamdată nu este clar dacă incendiul petrolierului are legătură directă cu aceste tensiuni sau reprezintă un incident separat.
Recomandate
Atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere rusești se extind către rafinării, depozite și noduri de export , inclusiv în regiunea Samara, Crimeea și la un port de la Marea Baltică, într-o mișcare care vizează direct lanțul logistic al produselor petroliere și, implicit, veniturile Moscovei din energie, potrivit Reuters . În cursul nopții, drone ucrainene au lovit mai multe facilități petroliere din Rusia, inclusiv două rafinării din regiunea Samara, un depozit de petrol din Crimeea și un port la Marea Baltică folosit pentru exportul de produse petroliere, au declarat guvernatori locali ruși și un oficial militar ucrainean. Lovituri în Samara și la un terminal operat de Lukoil În regiunea Leningrad, care înconjoară Sankt Petersburg și se învecinează cu Finlanda, guvernatorul Alexander Drozdenko a spus că a fost stins un incendiu la portul Vysotsk. Portul găzduiește un terminal operat de Lukoil, care gestionează exporturi de păcură, nafta, motorină și „vacuum gas oil” (un produs intermediar folosit în rafinare). Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi , a confirmat pe Telegram atacul asupra portului și a afirmat că Ucraina a lovit și rafinării din orașele Novokuibîșevsk și Sîzran, în regiunea Samara. Potrivit aceleiași surse, ambele obiective au fost lovite în mod repetat pe parcursul războiului. Guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorîșcev, a declarat că au fost atacate „ținte industriale”, fără a numi facilitățile. Crimeea: incendiu la un rezervor de combustibil și ținte navale În peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, guvernatorul instalat de Moscova la Sevastopol a spus că 22 de drone au fost doborâte și că au existat pagube în oraș, inclusiv un incendiu la un rezervor de combustibil. Brovdi a afirmat că Ucraina a vizat un depozit de petrol. Separat, serviciul de securitate ucrainean SBU a transmis că a lovit două nave de desant rusești și o navă de război aflate în bazele din peninsulă. De ce contează pentru piața petrolului: presiune pe logistică și exporturi Reuters notează că, în ultimele săptămâni, Kievul și-a intensificat atacurile asupra depozitelor și rafinăriilor rusești – surse importante de venit pentru bugetul de război al Moscovei – uneori la mii de kilometri de granițele Ucrainei. Brovdi a susținut că o serie de lovituri recente asupra logisticii petroliere rusești la Primorsk, Ust-Luga, Sheskharis și Tuapse ar fi redus livrările totale zilnice de petrol cu aproximativ 880.000 de barili. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat această cifră. Autoritățile din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei) au anunțat, tot sâmbătă, că au fost stinse incendiile de la un depozit de petrol din Tihorețk și de la un terminal petrolier din portul Tuapse, care ardea din ziua de joi. Potrivit autorităților, ambele incendii au fost provocate de atacuri cu drone ucrainene. [...]
Petrom a operat două ieftiniri într-o singură zi, iar motorina a coborât cu 65 de bani/litru , o mișcare rară pe piața locală a carburanților, potrivit HotNews , care citează Economica. Reducerea a avut loc sâmbătă, când Petrom a ajustat de două ori prețurile: dimineața a ieftinit benzina cu 20 de bani/litru și motorina cu 35 de bani/litru, iar după-amiaza a mai redus benzina cu 10 bani/litru și motorina cu 30 de bani/litru. Economica notează că o zi cu două ieftiniri este un eveniment rar în România și că scăderea totală de 65 de bani/litru la motorină nu a mai fost înregistrată la stațiile Petrom din țară. Duminică dimineață, prețurile au rămas la nivelurile reduse. În stațiile Petrom din zona Capitalei, benzina standard se vindea cu 8,07 lei/litru, iar motorina standard cu 8,63 lei/litru, conform datelor din aplicația Consiliului Concurenței. Efectul în piață: scăderi și la OMV Și stațiile OMV au consemnat ieftiniri, cu benzina standard la 8,18 lei/litru și dieselul standard la 8,72 lei/litru, potrivit acelorași date. HotNews amintește că Petrom și OMV sunt deținute de cea mai mare companie petrolieră din România. Prețuri la pompă (duminică dimineață, zona Capitalei) Companie Benzină standard Benzină premium Motorină standard Motorină premium Petrom 8,07 lei 8,55 lei 8,63 lei 9,40 lei OMV 8,18 lei 8,81 lei 8,72 lei 9,54 lei Lukoil 8,28 lei 8,98 lei 9,02 lei 9,84 lei MOL 8,28 lei 8,91 lei 9,02 lei 9,89 lei Pentru context, informația despre cele două ieftiniri din aceeași zi este atribuită de HotNews publicației Economica . [...]
Prelungirea de către SUA a suspendării majorității sancțiunilor asupra industriei petroliere rusești riscă să alimenteze direct bugetul de război al Moscovei , avertizează Volodimir Zelenski , într-o reacție publicată de Economica . Miza economică este imediată: revenirea la vânzări „fără consecințe” a petrolului rusesc transportat pe mare, ceea ce, potrivit președintelui ucrainean, se traduce în resurse suplimentare pentru continuarea atacurilor asupra Ucrainei. Departamentul Trezoreriei SUA a prelungit vineri, până pe 16 mai, suspendarea temporară a majorității sancțiunilor care vizează industria petrolieră a Rusiei. Măsura este justificată de contextul unei crize energetice, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu, după loviturile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie. Zelenski susține că relaxarea sancțiunilor permite din nou comercializarea petrolului rusesc încărcat pe petroliere, fără riscuri semnificative pentru cumpărători și intermediari. În mesajul său, el evaluează impactul la „10 miliarde de dolari” (aprox. 46 miliarde lei), sumă pe care o descrie drept „direct convertită în noi lovituri asupra Ucrainei”. Ce acoperă decizia Washingtonului și unde rămân interdicții Decizia SUA se aplică „ansamblului operațiunilor” legate de încărcarea și livrarea petrolului provenit din Rusia și include și navele din așa-numita „flotă fantomă” rusească, anterior vizate de sancțiuni. Singurele limitări menționate în text sunt menținerea interdicțiilor pentru tranzacții care implică: Iran; Coreea de Nord; Cuba; regiunile ucrainene ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea. Contextul militar invocat de Zelenski În același mesaj, Zelenski leagă explicit fluxurile de bani din exporturile de petrol de intensitatea atacurilor rusești. El afirmă că, „numai în această săptămână”, Rusia a lansat peste 2.360 de atacuri cu drone, peste 1.320 de bombe aeriene ghidate și aproape 60 de rachete. Separat, șeful administrației locale din Cernigov, Dmitro Brîinski, a declarat că un adolescent de 16 ani a murit în noaptea de sâmbătă spre duminică în urma unei lovituri asupra orașului, iar patru persoane au fost rănite. Ce urmează: presiune pe exporturile rusești și lovituri asupra infrastructurii Zelenski afirmă că „exporturile agresorului trebuie să se diminueze” și indică faptul că Ucraina își continuă „sancțiunile cu rază lungă”, în contextul înmulțirii recente a loviturilor Kievului asupra infrastructurii de hidrocarburi din Rusia. În plan economic, mesajul sugerează că următoarele săptămâni vor aduce o tensiune între obiectivul de stabilizare a pieței energiei și menținerea presiunii financiare asupra Rusiei, cât timp suspendarea sancțiunilor rămâne în vigoare până la 16 mai. [...]
Atacul cu drone asupra terminalului petrolier Ust-Luga riscă să lovească direct exporturile rusești de țiței și produse petroliere , într-un moment în care veniturile din energie rămân o componentă majoră a bugetului de stat al Rusiei, potrivit Focus . Imagini recente, inclusiv satelitare, indică pagube semnificative la infrastructura din portul de la Marea Baltică, deși autorități regionale ruse au vorbit despre „daune minore”. Ce s-a întâmplat la Ust-Luga și de ce contează Portul Ust-Luga este descris ca un nod important pentru exporturi, iar imaginile analizate arată avarii la un cheu de încărcare, la rezervoare și la pasarele tehnice. Publicația britanică The Telegraph, citată de Focus, relatează pe baza unor imagini satelitare că atacurile au produs distrugeri vizibile la terminal. Conform portalului militar ucrainean Militarnyi, cheiul de încărcare ar fi fost „pulverizat”, iar din instalațiile afectate se ridicau nori denși de fum. În paralel, canale rusești de pe Telegram au publicat înregistrări video în care se vede fum în continuare deasupra Ust-Luga și a portului Primorsk din apropiere; incendiile ar fi fost alimentate de petrol scurs. Impact operațional: exporturi și rafinării puse sub presiune Ust-Luga este un terminal care, potrivit sursei, manipulează anual aproximativ 18 milioane de tone de păcură (heating oil). În evaluarea unor observatori menționați în material, amploarea pagubelor ar putea afecta comerțul rusesc cu petrol. Separat, Reuters relatează că terminalul Ust-Luga ar fi în continuare scos din funcțiune, ceea ce ar putea pune în pericol alimentarea a patru rafinării mari, cu o capacitate combinată de circa 400.000 de barili pe zi. Tot potrivit Reuters, experți ai Centrului pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat (CREA) au spus că Primorsk și Ust-Luga nu ar fi expediat încărcături de cinci zile. Context: intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice Kievul și-a extins în ultimele zile atacurile cu drone, iar experți citați în material apreciază că ținta este reducerea veniturilor Rusiei din petrol. Ministerul rus al Apărării a susținut că, doar sâmbătă, ar fi doborât 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, inclusiv deasupra Moscovei și Crimeei. The Telegraph citează analiști care avertizează asupra unor consecințe potențial importante pentru Kremlin. Energia rămâne relevantă pentru finanțele publice ale Rusiei: sectorul petrol și gaze ar fi contribuit recent cu o pondere semnificativă, „aproximativ o treime”, la bugetul de stat, potrivit estimărilor menționate de Focus. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, miza imediată este cât timp rămâne indisponibil terminalul și dacă blocajul se prelungește suficient încât să afecteze fluxurile de export și aprovizionarea rafinăriilor. În lipsa unor date oficiale detaliate despre amploarea pagubelor, evaluările se bazează în principal pe imagini satelitare și pe relatări din surse deschise, care indică însă distrugeri mai mari decât cele recunoscute de autoritățile regionale ruse. [...]
Prelungirea relaxării sancțiunilor SUA pe petrolul rusesc menține fluxuri de bani către Moscova și riscă să alimenteze escaladarea militară , a susținut președintele ucrainean Volodimir Zelenski , potrivit HotNews . Liderul de la Kiev spune că „fiecare dolar plătit pentru petrolul rusesc” se transformă în finanțare pentru războiul din Ucraina. Decizia aparține Departamentului Trezoreriei SUA , care a prelungit temporar, până la 16 mai, suspendarea majorității sancțiunilor ce vizează industria petrolieră rusă. Măsura este justificată în contextul crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile SUA-Israel împotriva Iranului de la sfârșitul lunii februarie, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de publicație. Ce schimbă concret decizia Washingtonului pentru comerțul cu petrol rusesc Zelenski afirmă că relaxarea sancțiunilor permite ca petrolul rusesc încărcat pe petroliere să fie „vândut din nou fără consecințe”, ceea ce ar însemna „10 miliarde de dolari” care, în viziunea sa, sunt „transformați direct în noi atacuri împotriva Ucrainei”. Totodată, HotNews notează că decizia SUA vizează toate operațiunile legate de încărcarea și livrarea petrolului provenit din Rusia și se aplică și navelor din așa-numita „flotă fantomă” rusă, aflate până acum sub sancțiuni. Context: intensificarea atacurilor și efecte în teren În același mesaj, Zelenski a indicat o creștere a intensității loviturilor rusești, menționând că, „numai în această săptămână”, Rusia ar fi lansat peste 2.360 de atacuri cu drone, peste 1.320 de bombe aeriene ghidate și aproape 60 de rachete. Separat, autoritățile locale au anunțat că un adolescent de 16 ani a murit într-un atac asupra orașului Cernihiv, în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar patru persoane au fost rănite. Ce rămâne în continuare interzis Publicația precizează că tranzacțiile cu Iranul, Coreea de Nord, Cuba, precum și cu regiunile ucrainene ocupate, inclusiv Crimeea, rămân interzise. Zelenski a mai spus că „exporturile agresorului trebuie să scadă” și a legat acest obiectiv de sancțiuni, în timp ce a amintit și de multiplicarea recentă a atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii de hidrocarburi din Rusia, ca parte a presiunii asupra veniturilor energetice ale Moscovei. [...]
Perturbările maritime din zona Hormuz par să aibă un impact mai mic asupra pieței globale a combustibililor decât s-ar fi așteptat investitorii , pe fondul unor rute și aranjamente alternative de aprovizionare, inclusiv printr-o coordonare SUA–China „mai mare decât se presupune”, potrivit unei analize citate de The Jerusalem Post . Fostul comandant al Marinei israeliene, general-maior (rez.) Eliezer Marom, a declarat la postul 103FM că „problema combustibilului a fost complet rezolvată”, susținând că China își poate asigura livrările prin Rusia, iar aranjamentele energetice alternative reduc deja efectul disfuncționalităților regionale asupra piețelor globale. În această logică, faptul că prețul petrolului nu a urcat la „niveluri extreme” ar fi un indiciu că oferta rămâne suficientă, chiar dacă transportul este mai dificil. Cine pierde și cine câștigă din blocajul maritim Marom afirmă că pierderile imediate ar fi mai pronunțate pentru Qatar și Iran, în timp ce Statele Unite și Rusia ar putea beneficia prin creșterea exporturilor de petrol și gaze. „Cei care au câștigat sunt americanii și rușii, care vor putea furniza mai mult petrol și gaze.” În același timp, el susține că Iranul se simte tot mai „încercuit”, cu spațiu de manevră redus prin porturile sale, pe măsură ce Washingtonul își consolidează controlul în zona maritimă. Controlul asupra Hormuz și presiunea pe veniturile Iranului Pe dimensiunea de securitate, Marom spune că revendicarea veche a Iranului privind controlul asupra Strâmtorii Hormuz este contestată de superioritatea militară americană. El respinge, de asemenea, relatările potrivit cărora o navă iraniană ar fi tranzitat fără „permisiune” americană. În interpretarea sa, SUA folosesc avantajul naval pentru a intensifica presiunea asupra Teheranului, mizând pe vulnerabilitatea financiară a Iranului: nevoia de venituri pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru susținerea populației. Bab el-Mandeb, Houthis și adaptarea lanțurilor logistice Marom discută și despre comportamentul Houthi (Yemen), sugerând că ar putea exista evoluții „din culise” care au redus riscul în ultima rundă de confruntări, deși spune că nu este clar ce înțelegeri ar fi putut exista între SUA și grupare. În evaluarea lui, Houthi ar fi acționat „cu reținere” și ar fi făcut „minimul” pentru a satisface Iranul, ceea ce îl face să creadă că, în acest moment, nu este probabilă o mișcare de închidere a Strâmtorii Bab el-Mandeb. El mai afirmă că sistemul global de transport maritim a demonstrat că se poate adapta: Israelul ar rămâne afectat de închiderea rutei Bab el-Mandeb, însă comerțul internațional și lanțurile de aprovizionare cu combustibili ar fi găsit soluții de ocolire și continuă să funcționeze. În privința portului Eilat, Marom spune că există aranjamente alternative, chiar dacă nu sunt discutate public, invocând sosirea continuă a bunurilor. Ce urmează Potrivit lui Marom, următoarea etapă depinde în mare măsură de disponibilitatea Iranului de a accepta viitoare înțelegeri. Dacă nu, el susține că SUA ar putea menține presiunea pe termen lung printr-o blocadă navală, în paralel cu opțiuni militare și diplomatice, iar „strângerea” maritimă prelungită ar putea lăsa Teheranul cu puține opțiuni viabile. [...]
