Știri
Știri din categoria Piața energiei
Europa este pe cale să înregistreze un nou record lunar la importurile de gaze naturale lichefiate, în timp ce exporturile SUA cresc puternic, iar cererea Chinei pentru cargouri spot rămâne scăzută, potrivit unei analize publicate de Reuters. Deși tensiunile din Orientul Mijlociu și riscurile asupra livrărilor din Qatar ar putea susține prețurile, piața asiatică a arătat o evoluție surprinzător de calmă.
Prețul spot al GNL în Asia a coborât la 10,60 dolari per milion de unități termice britanice (mmBtu) în săptămâna încheiată la 20 februarie, în scădere față de maximul acestui an de 11,60 dolari atins la final de ianuarie. Nivelul este și cu 28% sub vârful iernii precedente, din februarie 2025, semn că cererea rămâne moderată.
Un element-cheie în echilibrul actual este reducerea achizițiilor spot din China, cel mai mare importator mondial de GNL. Datele companiei de analiză Kpler, citate de Reuters, indică pentru februarie importuri estimate la 3,38 milioane de tone, cel mai scăzut nivel lunar din aprilie 2018 și sub cele 4,47 milioane de tone din februarie anul trecut.
China s-a bazat în principal pe contracte pe termen lung, evitând piața spot unde prețurile peste 10 dolari/mmBtu reduc competitivitatea GNL față de gazul intern și cel livrat prin conducte. Iarna mai blândă a contribuit, de asemenea, la diminuarea cererii.
Absența Chinei din piața spot a permis Europei să își majoreze achizițiile pentru a acoperi consumul de iarnă. Kpler estimează pentru februarie importuri de 14,20 milioane de tone, peste precedentul record de 13,67 milioane stabilit în ianuarie și cu 22% peste nivelul din februarie 2025.
Statele Unite asigură cea mai mare parte a livrărilor către Europa, cu 8,05 milioane de tone în februarie, echivalentul a aproximativ 57% din total. Exporturile americane ar putea ajunge la 11,19 milioane de tone în martie, al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată și cu 26% peste martie 2025.
Deși gazul rusesc livrat prin conducte a fost redus semnificativ după invazia Ucrainei, Europa continuă să importe GNL rusesc, aproximativ 1,6 milioane de tone în februarie, ceea ce face din Rusia al doilea furnizor al continentului.
Depozitele europene sunt umplute în proporție de circa 32%, mult sub media ultimilor cinci ani de 49% pentru această perioadă. Aceasta înseamnă că Europa va trebui să continue achizițiile masive pentru reumplerea stocurilor înainte de sezonul rece următor.
Creșterea rapidă a exporturilor din SUA pare, pentru moment, suficientă pentru a menține echilibrul global: cererea solidă din Europa și stabilitatea din Asia sunt compensate de oferta în expansiune. Totuși, piața rămâne sensibilă la eventuale perturbări geopolitice sau la o revenire a cererii chineze pe piața spot.
Recomandate
Europa se confruntă cu cele mai scăzute niveluri ale stocurilor de gaze pentru această perioadă a anului din 2022 încoace , potrivit Financial Times , în contextul în care cererea pentru încălzire crește, iar aprovizionarea este afectată de multiple crize simultane. La 26 ianuarie, nivelul mediu al stocurilor în Uniunea Europeană era de aproximativ 44%, cu mult sub media decenală de 58%, și echivalentul a 130 de transporturi maritime standard mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Trei factori de presiune asupra pieței: Vremea mai rece decât prognoza – temperaturile scăzute din ianuarie au determinat cel mai mare nivel de retrageri zilnice din depozite din ultimii cinci ani: circa 7,79 TWh . Expirarea acordului Rusia–Ucraina – la finalul lui 2024 a expirat contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina, reducând drastic aprovizionarea prin conducte către Europa Centrală și de Est. Relaxarea politicilor interne de stocare – Germania a intrat în sezonul rece cu un deficit de 20% față de iarna precedentă, iar acum deține doar 36,8% din capacitate; Franța este la 35,6%, iar Olanda la doar 30,3%. Prețurile cresc, dar fără panică pe termen scurt În ciuda scăderii rezervelor, specialiștii nu anticipează pene de curent sau întreruperi majore până la final de martie. Totuși, dacă ritmul actual se menține, nivelul stocurilor ar putea ajunge sub 30%, ceea ce va necesita o injecție masivă de gaze – estimată la 60 miliarde de metri cubi – în perioada verii pentru refacerea capacităților. Factor agravant: tensiunile din Golful Persic Îngrijorările legate de securitatea energetică s-au intensificat și din cauza exercițiilor navale ale Iranului în apropierea Strâmtorii Hormuz , punct prin care trece circa 20% din gazul natural lichefiat transportat pe cale maritimă. În acest context, prețurile gazelor TTF din Europa au urcat cu 36% în luna ianuarie , ajungând la 42 €/MWh , cel mai înalt nivel din ultimele zece luni. Această combinație de criză meteorologică, tensiuni geopolitice și dezechilibre structurale expune din nou vulnerabilitatea Europei în fața unei ierni energetice instabile. [...]
Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 25% în luna ianuarie , pe fondul temperaturilor scăzute și al tensiunilor crescânde dintre Statele Unite și națiunile europene cu privire la Groenlanda, informează TASS . Piața de referință a gazelor naturale din Europa, TTF din Olanda, a atins marți valoarea de 35,72 euro pe megawatt-oră, marcând o creștere de 29% față de luna precedentă. Această creștere bruscă vine după o perioadă de stagnare a pieței la sfârșitul anului 2025. Fondurile de investiții și speculatorii au trecut acum la poziții net lungi, pentru prima dată din noiembrie, conform datelor de la Intercontinental Exchange. Această schimbare a avut loc după ce fondurile au fost efectiv în poziții scurte, mizând pe o ofertă abundentă și condiții meteorologice blânde. Scăderea stocurilor de gaz Vremea neobișnuit de rece din Europa a determinat retrageri record din depozitele subterane. Nivelurile de stocare a gazelor în UE au scăzut la aproximativ 50-57%, față de aproximativ 72% în aceeași perioadă a anului trecut. În Germania, depozitele sunt acum pline doar în proporție de 42,8%, iar în Olanda la 36,2%, potrivit Gas Infrastructure Europe . "Volumul extras din depozite pe 7 și 8 ianuarie a stabilit noi recorduri pentru aceste zile calendaristice", a raportat asociația, legând creșterea direct de temperaturile mai scăzute. Sebastian Heinermann, director general al asociației operatorilor de stocare a gazelor din Germania, INES, a avertizat că "nivelurile de stocare erau insuficiente înainte de iarna 2025/26", adăugând că mecanismele actuale "nu asigură în mod adecvat securitatea aprovizionării". Tensiuni geopolitice și impactul asupra pieței Creșterea prețurilor coincide cu amenințările președintelui Donald Trump de a impune tarife asupra a opt aliați NATO europeni , din cauza cererii sale de a cumpăra Groenlanda. Începând cu 1 februarie, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda se confruntă cu tarife de 10% la exporturile către Statele Unite, care ar putea crește la 25% până la 1 iunie dacă nu se ajunge la un acord. Disputa a scos la iveală dependența tot mai mare a Europei de aprovizionarea cu energie din SUA. Statele Unite au devenit principalul furnizor de GNL (gaz natural lichefiat) al Europei, reprezentând aproximativ 57-59% din importurile UE în 2025, conform Reuters . "Există riscul ca SUA să exploateze dependența Europei de GNL-ul american ca pârghie în conflictul privind Groenlanda", a declarat Sebastian Gulbis, director general al firmei de consultanță Enervis, pentru Tagesspiegel Background. Perspective și riscuri viitoare Previziunile meteorologice sugerează o volatilitate continuă. Deși o perioadă blândă la începutul acestei săptămâni a permis prețurilor să scadă temporar de la maximele de șapte luni de peste 37 euro/MWh , temperaturile sunt așteptate să scadă din nou până la sfârșitul săptămânii. Un raport comun al Institutului Clingendael, Ecolog Institute și Norwegian Institute of International Affairs a avertizat că trecerea Europei de la gazul rusesc la cel american a creat noi riscuri. "Europa are nevoie de o definiție clară a diversificării și de o strategie care să reflecte realitățile geopolitice actuale", a declarat autorul raportului, Raffaele Piria. [...]
Un mare furnizor anunță 0,39 lei/kWh de la 1 aprilie, cu 26% peste plafonul actual , potrivit unei informări analizate de Profit.ro , în contextul expirării schemei de plafonare a prețurilor la gaze. PPC Energie , furnizor cu a treia cotă de piață la nivel național, și-a notificat clienții din București că, în lipsa modificării legislației, prețul final va urca de la plafonul actual de 0,31 lei/kWh la 0,39 lei/kWh începând cu 1 aprilie 2026. Noul tarif ar urma să fie valabil până la 17 iunie 2026. Compania avea, în toamna trecută, o cotă de 15,81% pe piața totală și 5,86% pe segmentul casnic. În comparatorul ANRE , ofertele pentru populația din București, cu livrare după 1 aprilie, variază între 0,304 lei/kWh și 0,41 lei/kWh, majoritatea fiind peste plafonul încă în vigoare. Furnizorii sunt obligați, prin Ordinul ANRE nr. 2/2026, să își informeze clienții că de la 1 aprilie expiră schema de sprijin, urmând aplicarea prețurilor contractuale. Totuși, Guvernul pregătește un proiect de ordonanță de urgență care ar introduce un nou mecanism de reglementare pentru consumatorii casnici. Conform draftului, populația ar urma să plătească prețul cel mai mic dintre cel contractual și cel rezultat dintr-o formulă reglementată, cu un preț angro intern propus de 110 lei/MWh, sub nivelul actual de 120 lei/MWh. Președintele ANRE, George Niculescu , a declarat că ordinul de notificare ar putea fi abrogat, în condițiile în care noul cadru legislativ va fi adoptat. La rândul său, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că transmiterea notificărilor ar putea genera costuri administrative de până la 6 milioane de euro, care s-ar reflecta indirect în facturile consumatorilor. Situația rămâne incertă până la adoptarea actului normativ, iar evoluția prețurilor de la 1 aprilie depinde de forma finală a reglementării. [...]
Prețurile la raft nu au crescut din cauza energiei , susține vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache , care afirmă că firmele nu au plătit mai mult după ieșirea din schema de plafonare. Potrivit Economedia , oficialul a declarat, la o conferință de specialitate, că în 2025 consumatorul noncasnic a achitat același preț la energie electrică, aproximativ 1,16 lei/kWh, atât înainte, cât și după eliminarea plafonării. Andronache a precizat că singurii afectați de creșteri au fost consumatorii casnici, în special cei cu un consum redus, încadrați în pragurile de 100, 255 și 300 kWh. În aceste condiții, majorările de prețuri din magazine nu pot fi puse pe seama costului energiei pentru companii, a subliniat el, sugerând că „cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru”. De ce rămâne energia scumpă Oficialul ANRE a explicat că România are nevoie de: capacități noi de producție , interconexiuni mai eficiente , dezvoltarea stocării energiei . Prețul energiei a crescut în ultimul deceniu de la 36–39 euro/MWh la circa 108 euro/MWh, iar structura producției influențează costurile. Deși capacitatea instalată este similară cu cea din urmă cu 10 ani, randamentele diferă. De exemplu: Sursă Randament aproximativ Cărbune ~60% Solar (2024) 15–17% În plus, România exportă energie la prânz, când producția este mare și prețul scăzut, și importă seara și dimineața, la vârf de consum, când prețurile sunt ridicate. Această diferență contribuie la menținerea unui nivel ridicat al costurilor interne. Rolul stocării Pentru a echilibra sistemul, este necesară întârzierea vârfului de producție din timpul zilei prin capacități de stocare. La finalul anului 2025, România avea aproape 600 MW capacitate de stocare dispecerizabilă, respectiv circa 593 MW. În același timp, aproximativ 850 MW din capacitățile vechi au fost retrași din exploatare anul trecut. Mesajul transmis de vicepreședintele ANRE este că, deși energia rămâne un factor esențial pentru competitivitate, în special pentru investitori, evoluția prețurilor la raft nu poate fi explicată prin costurile plătite de companii pentru electricitate. [...]
România a informat informal Comisia Europeană despre intenția de a introduce un nou mecanism de stabilire a prețului la gaze , conform Economedia . Această inițiativă legislativă vizează perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și are scopul de a proteja consumatorii casnici de gaze naturale, în timp ce se pregătește tranziția către o piață liberalizată. Necesitatea notificării oficiale Deși România a comunicat informal intenția sa, surse din Comisia Europeană subliniază că este necesară o notificare oficială. Aceasta trebuie să fie conformă cu articolul 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele, care impune furnizarea de materiale suport pentru justificarea măsurii. Normele UE permit intervenții publice în stabilirea prețurilor doar în anumite condiții, cum ar fi asigurarea aprovizionării clienților vulnerabili. „România ar trebui să notifice oficial Comisia în temeiul articolului 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele furnizând materiale suport pentru a o justifica”, a declarat un oficial al Comisiei Europene. Detalii ale proiectului de ordonanță Proiectul de ordonanță de urgență, publicat de Ministerul Energiei , prevede că producătorii de gaze naturale vor fi obligați să livreze gaze la un preț reglementat de 110 lei/MWh către furnizori și producătorii de energie termică. Acest preț poate fi ajustat de Guvern în funcție de evoluțiile pieței și geopolitice. Componenta de furnizare a gazelor naturale este stabilită la 15 lei/MWh. Conform Asociației Energia Inteligentă, acest mecanism ar putea duce la scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar ar crește cu 25% prețurile pentru consumatorii non-casnici. Contextul reglementar și relația cu Comisia Europeană România se află deja sub procedură de infringement din partea Comisiei Europene pentru reglementarea prețurilor angro la gaze. Comisia a emis un aviz motivat în mai 2025, solicitând României să elimine restricțiile impuse producătorilor de gaze. Premierul Ilie Bolojan a declarat că măsura propusă este tranzitorie și că, din 2027, nu va mai fi necesară o schemă de plafonare a prețurilor. Implicații și pași următori Pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene, România trebuie să demonstreze proporționalitatea și necesitatea măsurii propuse, precum și să asigure că aceasta nu denaturează piața. În plus, trebuie să se asigure că măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili sunt adecvate și că tranziția către o piață liberalizată este bine gestionată. România trebuie să notifice Comisia cu privire la măsurile adoptate și să explice de ce obiectivele nu pot fi atinse prin alte mijloace. [...]
Romgaz va intra pe piața de furnizare a gazelor pentru populație cel târziu până la 31 martie 2026, cu oferte după modelul Hidroelectrica. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan , într-un interviu acordat emisiunii „În fața ta”, potrivit Digi24 . Intrarea companiei de stat pe segmentul de furnizare pentru consumatorii casnici este prezentată drept o mișcare strategică ce ar putea influența semnificativ evoluția prețurilor la gaze. Ministrul a precizat că Romgaz se află în procedură de angajare a personalului dedicat exclusiv activității de furnizare, urmând să primească aprobarea unui memorandum în Guvern pentru aceste recrutări. Compania a achiziționat deja programele informatice necesare și deține licențele pentru operare. Termenul asumat pentru lansarea ofertelor este finalul lunii martie, cu posibilitatea ca acestea să fie anunțate chiar până la sfârșitul lunii februarie. Potrivit lui Bogdan Ivan, strategia urmărește modelul aplicat de Hidroelectrica pe piața energiei electrice, unde compania a devenit reper de preț pentru clienții casnici. În mod similar, Romgaz ar urma să vină cu o optimizare a costurilor și oferte competitive, ceea ce ar putea pune presiune pe ceilalți furnizori și ar contribui la stabilizarea sau chiar reducerea tarifelor. Intrarea unui producător important direct în relația cu consumatorul final schimbă echilibrul actual al pieței gazelor, dominată de furnizori privați. Efectele concrete asupra facturilor vor depinde însă de nivelul ofertelor și de reacția competitorilor, într-un context în care plafonarea prețurilor urmează să expire. [...]
