CAT$926.61+5.10%

Căderea Guvernului Bolojan a amplificat riscul de scumpiri în energie și carburanți, prin presiunea pe curs și prin creșterea percepției de risc, potrivit unei analize semnate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, citată de Agerpres.

Chisăliță susține că efectul imediat al instabilității politice se vede în deprecierea leului și în presiunea pe euro, într-un sector în care energia, gazele și combustibilii sunt influențate de prețuri externe exprimate în euro sau dolari. În această logică, „un leu mai slab” înseamnă costuri mai mari la importuri și, implicit, presiune pe facturile consumatorilor.

Reacția pieței: curs, prețuri la pompă și cotații spot

În analiza citată, Chisăliță indică o serie de mișcări „de la începutul crizei politice”, pe care le leagă de creșterea incertitudinii:

• leul s-a depreciat cu circa 3,5%;
• prețul benzinei a crescut cu 5,1%;
• prețul motorinei a crescut cu 8,4%;
• prețul spot al gazelor pe BRM a crescut cu 2,6%;
• prețul spot al energiei electrice pe OPCOM a crescut cu 15,2%.

Investițiile, în așteptare: proiecte amânate și risc pentru fonduri europene

Pe lângă efectele de preț pe termen scurt, șeful AEI avertizează că un guvern interimar poate duce la amânarea proiectelor mari, într-un sector dependent de investiții masive în rețele, producție și stocare. În același timp, instabilitatea politică ar putea întârzia jaloanele din PNRR și investițiile în energie verde, stocare și infrastructură.

În acest context, analiza menționează și o referință la Reuters privind riscul legat de accesul la aproximativ 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) din fonduri UE. Chisăliță notează totodată că societăți precum Hidroelectrica, Romgaz sau OMV Petrom sunt sensibile la schimbările politice, în condițiile în care statul influențează reglementarea pieței.

Ce urmează: depinde de viteza formării unui guvern stabil

Pe termen mediu, efectul asupra pieței energiei ar depinde, potrivit lui Chisăliță, de cât de repede este format un nou guvern stabil și dacă România își păstrează direcția pro-europeană și investițiile în infrastructura energetică. În lipsa acestor repere, investitorii ar putea rămâne prudenți, pe fondul temerilor legate de schimbări de taxe, noi plafonări, intervenții în prețuri și modificări ale conducerilor.