Știri
Știri din categoria Piața energiei
Prețurile negative la electricitate arată o problemă de infrastructură și pot frâna investițiile în regenerabile, nu o ieftinire sustenabilă pentru consumatori, potrivit Antena 3. Fenomenul apare tot mai des pe piețele angro europene, pe fondul exploziei producției solare și eoliene, dar semnalul economic transmis este unul complicat: surplusul nu poate fi transportat și stocat eficient, iar volatilitatea subminează predictibilitatea veniturilor pentru producători.
În primul trimestru din 2026, Peninsula Iberică a atins un record de prețuri negative, conform firmei de analize Montel: Spania a avut 397 de ore cu prețuri sub zero între ianuarie și martie, față de 48 de ore în aceeași perioadă din 2025, iar Portugalia a ajuns la 222 de ore. O analiză Bloomberg, pe baza datelor Epex Spot SE, indică o creștere a numărului de ore cu prețuri negative și în Franța (aproape dublu față de 2025) și Germania (plus 50%).
Deși „a fi plătit să consumi curent” sună atractiv, prețurile negative de pe piața angro nu se traduc automat în facturi mai mici pentru consumatorul final, notează materialul. În schimb, ele pot descuraja investițiile în energie regenerabilă, tocmai într-un moment în care Europa are nevoie de capacități noi și de modernizarea sistemului energetic.
Mecanismul descris este specific pieței europene „ziua următoare”, unde producătorii licitează cantități și prețuri. Prețurile devin negative când oferta depășește mult cererea, situație frecventă primăvara, odată cu zile mai lungi (producție solară mai mare) și episoade de vânt puternic (producție eoliană ridicată), mai ales în zile de sărbătoare legală, când consumul scade.
În aceste condiții, unii producători ajung să liciteze prețuri negative pentru a evita oprirea unităților, care poate fi mai costisitoare la repornire. În unele cazuri, diferența este acoperită de subvenții sau este preferată în locul pierderilor tehnice asociate opririi.
Materialul dă și un exemplu de cost al dezechilibrelor: anul trecut, Marea Britanie a pierdut 1,47 miliarde lire sterline (aproximativ 1,67 miliarde euro, adică aprox. 8,3 miliarde lei) după ce a oprit turbine eoliene și a plătit centrale pe gaz să funcționeze.
O parte centrală a problemei este infrastructura. Rețeaua energetică europeană este descrisă ca fiind învechită și proiectată pentru centrale mari, amplasate central, nu pentru producția regenerabilă dispersată, adesea în zone izolate. Consecința: energia produsă nu ajunge întotdeauna acolo unde este nevoie (orașe mari, clădiri de birouri), iar surplusul apasă prețurile.
Deși investițiile în rețele au crescut cu 47% în ultimii cinci ani, până la circa 70 de miliarde de euro anual, experții citați avertizează că nivelul rămâne insuficient. Un raport al think-tank-ului Ember menționează că peste 120 GW de proiecte regenerabile programate sunt în pericol din cauza „capacității insuficiente a rețelelor”, problemă care afectează inclusiv 1,5 milioane de gospodării cu panouri fotovoltaice pe acoperiș.
O opțiune menționată este stimularea consumului prin energie gratuită sau cu reduceri mari, idee luată în calcul în Marea Britanie. Greg Jackson, CEO al Octopus Energy, susține că astfel de inițiative ar trebui să devină permanente pentru a încuraja investițiile consumatorilor în soluții electrice.
Pe termen mai lung, miza este stocarea. Surplusul de electricitate este greu de stocat, ceea ce a accelerat apelurile pentru extinderea sistemelor de stocare în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). În 2025, UE a instalat capacități noi de stocare de 27,1 GWh, iar un raport Solar Power Europe din 2026 arată că flota de baterii a UE a crescut de zece ori din 2021 până în prezent, la 77 GWh, însă Europa este încă „departe de unde ar trebui să fie”.
Pentru obiectivele din 2030, UE ar trebui să repete această creștere de zece ori în următorii cinci ani, până la 750 GWh. Cinci piețe au concentrat peste 60% din capacitățile noi în 2025, cu Germania și Italia în frunte; Bulgaria este menționată drept piața cu cea mai rapidă creștere, urmată de Olanda și Spania.
Recomandate
Reziliența energetică devine temă de politică externă, cu implicații directe pentru infrastructură și investiții , în condițiile în care România își revendică un rol regional susținut de poziția geografică și de rețelele existente, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan . Șeful statului a afirmat luni că „creșterea rezilienței energetice este o prioritate de maximă importanță” și a indicat trei argumente pentru contribuția României la acest obiectiv: poziția geografică, infrastructura dezvoltată și „un angajament ferm față de parteneriatul transatlantic”. De ce contează pentru piața energiei Mesajul plasează securitatea și continuitatea alimentării cu energie în zona de priorități strategice, ceea ce, în practică, poate însemna presiune pentru accelerarea proiectelor de infrastructură și pentru coordonare mai strânsă cu partenerii externi. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete, termene sau proiecte specifice. Ce se știe și ce lipsește din informația publică Din informațiile disponibile în articolul Agerpres rezultă următoarele elemente: reziliența energetică este prezentată ca prioritate la nivel prezidențial; România își leagă rolul de infrastructura existentă și de poziționarea geografică; componenta geopolitică este explicită, prin referirea la parteneriatul transatlantic. Agerpres precizează însă că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu pot fi verificate din această sursă eventuale detalii suplimentare privind inițiative, investiții sau decizii care ar urma să fie promovate. [...]
Tariful reglementat de distribuție a gazelor scade, în medie, cu 7,1% de la 1 iulie 2026 , după ce ANRE a aprobat noile niveluri aplicabile celor 27 de operatori licențiați la nivel național, potrivit Antena 3 . Reducerea vizează o componentă din factura finală și nu garantează automat ieftinirea în aceeași proporție pentru fiecare client. Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei a decis, în ședința de marți, pachetul de tarife reglementate pentru serviciul de distribuție. Conform ANRE, raportat la volumele de gaze efectiv vehiculate în rețele, tariful mediu ponderat scade de la 58,47 lei/MWh la 54,32 lei/MWh. Ce înseamnă pentru facturi: distribuția e doar o parte din preț ANRE estimează că, pentru „marea majoritate” a consumatorilor, componenta de distribuție din factură va fi mai mică în a doua jumătate a anului. Președintele ANRE, George Niculescu, a atras însă atenția că efectul diferă de la caz la caz, în funcție de operator, categoria de consum și volumele consumate, dar și de celelalte componente ale prețului final. „Impactul concret asupra fiecărui client depinde de operatorul de distribuție, de categoria de consum, de volumul consumat și de celelalte componente ale prețului final.” De unde vine scăderea și cum arată tabloul pe operatori Potrivit ANRE, scăderea este determinată în principal de operatorii cu volume mari. Distrigaz Sud Rețele și Delgaz Grid, care împreună deservesc aproape 90% din volumul total prognozat (72,59 TWh), au tarife în scădere. La nivelul întregii piețe, ANRE descrie un tablou mixt: 14 creșteri de tarife și 13 reduceri, diferențiate pe fiecare operator; patru operatori au reduceri de cel puțin 10%; șase operatori au majorări de cel puțin 5%. Autoritatea precizează că tarifele aprobate nu includ TVA și sunt stabilite diferențiat pe operatori și pe categorii de consum, în funcție de structura de costuri, volumele prognozate și parametrii specifici fiecărei rețele. [...]
Rompetrol își consolidează rolul de „reper” de preț în piața carburanților după ce a ieftinit benzina cu 10 bani/l și a scumpit motorina cu 5 bani/l, mișcare care a mărit diferența dintre cele două produse la 26 de bani/l în defavoarea dieselului, potrivit Profit . Ajustarea de vineri vine într-un context în care, deși în mod tradițional trendul era impus de liderul pieței, OMV Petrom, în ultima perioadă Rompetrol pare să fie compania cea mai activă în modificarea prețurilor, influențând și politica de preț a concurenței. Rompetrol operează și cea mai mare rafinărie din România, Petromidia . Ce s-a schimbat la pompă În urma modificărilor de preț, în stațiile Rompetrol: benzina standard se vinde la 8,78 lei/l ; motorina a revenit peste pragul de 9 lei/l, la 9,04 lei/l . Diferența de preț dintre motorină și benzină a urcat la 26 de bani/l , însă rămâne sub maximul din ultimele luni: cu două luni în urmă, motorina era cu peste 1 leu/l mai scumpă decât benzina, conform datelor citate de publicație. Cum se poziționează Rompetrol față de Petrom și restul pieței Rompetrol este prezentată ca cea mai ieftină rețea de benzinării din România : benzina ar fi mai ieftină cu 14 bani/l , iar motorina cu 4 bani/l față de prețurile din stațiile Petrom. Pe partea de reacție a concurenței, OMV Petrom și compania controlată de grupul maghiar MOL au ieftinit joi după-amiază carburanții (cu 20 de bani/l benzina și cu 10 bani/l motorina), după o reducere anterioară în aceeași zi (10 bani/l la benzină și 5 bani/l la diesel). Separat, Lukoil a modificat prețurile la miezul nopții, reducând benzina cu 20 bani/l și motorina cu 10 bani/l; astfel, prețurile au ajuns la nivelul celor din benzinăriile OMV și MOL, de 8,98 lei/l pentru benzina standard și 9,14 lei/l pentru motorină. De ce contează Când rețeaua cu cele mai mici prețuri își ajustează rapid tarifele — și mai ales când o face asimetric, ieftinind benzina și scumpind motorina — semnalul se transmite în piață atât prin concurență, cât și prin diferențele de preț dintre produse, relevante pentru costurile de transport și pentru consumatorii care folosesc preponderent diesel. [...]
Benzina și motorina au coborât sub 9,50 lei/litru în toate stațiile marilor rețele , pe fondul unui nou val de ieftiniri aplicate marți, 9 iunie, care a reașezat ierarhia prețurilor la pompă și a împins Petrom în poziția de lider la „combustibili ieftini”, potrivit Economedia . După reducerile de luni, Petrom și OMV au continuat scăderile și marți, în timp ce Socar, Lukoil și MOL au venit cu tăieri în cursul zilei. Rompetrol, care luni avea cele mai mici prețuri din piață, și le-a menținut neschimbate marți. Noile prețuri la pompă și cine conduce piața la „ieftin” Marți, Petrom a redus din nou prețurile față de ziua precedentă cu 20 de bani la benzină și 15 bani la motorină, ajungând la: 9,22 lei/litru la benzină 9,23 lei/litru la motorină OMV a urmat aceeași tendință, cu: 9,28 lei/litru la benzină 9,29 lei/litru la motorină Rompetrol a rămas la nivelurile de luni, adică: 9,33 lei/litru la benzină 9,34 lei/litru la motorină Reducerile aplicate marți de Socar, Lukoil și MOL Companiile care luni își menținuseră prețurile din weekend au redus marți, astfel: Socar : -20 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,44 lei (benzină) și 9,39 lei/litru (motorină) Lukoil : -21 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,47 lei (benzină) și 9,44 lei (motorină) MOL : -20 bani la benzină și -15 bani la motorină, la 9,48 lei (benzină) și 9,44 lei/litru (motorină) Cea mai mare ieftinire la benzină a fost la Lukoil, de 21 de bani/litru , în timp ce Rompetrol a fost singura companie care nu a mai redus marți. Cât s-a tăiat în total între 1 și 9 iunie Pe intervalul 1–9 iunie, Economedia arată că cele mai mari scăderi cumulate au fost la Petrom și OMV: Benzină : Petrom și OMV au redus cu 40 de bani/litru în două zile; Rompetrol a ajuns la -35 de bani/litru (cu mențiunea că include și o reducere intermediară din weekend) Motorină : Petrom și OMV au ajuns la -30 de bani/litru , în timp ce Socar, Lukoil și MOL au avut câte -15 bani/litru (aplicați marți) Contextul imediat al acestor mișcări este o competiție accelerată pe preț între marile rețele, care a comprimat rapid diferențele la pompă și a mutat liderul de la Rompetrol (luni) la Petrom (marți). Pentru șoferi, efectul direct este o scădere vizibilă a costului pe litru, iar pentru companii, o presiune mai mare pe menținerea cotei de piață prin preț. [...]
Rompetrol a redus prețurile la pompă, coborând motorina sub benzină , într-o mișcare care poate pune presiune pe restul pieței într-un context în care strategiile comerciale ale companiilor sunt influențate și de plafonarea temporară a adaosurilor, potrivit Profit . În urma ieftinirii din stațiile Rompetrol, motorina standard a ajuns la 9,49 lei/l, iar benzina standard la 9,53 lei/l, după o săptămână în care cotațiile au rămas neschimbate. Practic, motorina este cu 5 bani/l mai ieftină decât benzina, o inversare față de situația de acum circa o lună și jumătate, când motorina era mai scumpă cu peste 1 leu/l. Cum se poziționează Rompetrol față de concurență Profit notează că, la nivelul stațiilor din Capitală, prețurile Rompetrol sunt în acest moment cele mai reduse din piață, cel puțin până când concurenții vor adopta măsuri similare. Comparativ cu Petrom, diferențele sunt: motorina standard: cu 4 bani/l mai ieftină la Rompetrol; benzina standard: cu 9 bani/l mai ieftină la Rompetrol. Context: volatilitate recentă și efectul plafonării adaosurilor În același material este amintit că, pe 1 iulie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise motorina cu 35 bani/l. Totodată, înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente Rompetrol scumpise benzina cu 50 bani/l și ieftinise motorina cu 35 bani/l. Un element de fundal pentru aceste ajustări este intervenția Guvernului, care a limitat temporar, până în luna iunie, adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la nivelul celor de anul trecut. Profit precizează că adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce influențează strategiile de preț ale jucătorilor din piață. [...]
Prețurile ridicate la kerosen, nu lipsa de combustibil, încep să taie din rutele aeriene din Europa , iar efectul complet asupra tarifelor ar putea fi resimțit abia spre finalul anului sau în 2027, pe măsură ce expiră contractele de acoperire a riscului (hedging) ale companiilor, potrivit Economedia . Comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas , spune că „în prezent, nu există o penurie de combustibil pentru avioane în Europa” și că nu sunt semne de lipsuri în perioada următoare, deși avertizează că aeroporturile regionale sunt cele mai expuse riscului. Contextul este tensionarea piețelor energetice pe fondul războiului din Iran și al închiderii, în mare parte, a Strâmtorii Ormuz în ultimele trei luni. Cum se evită, deocamdată, o penurie în UE Închiderea Strâmtorii Ormuz a redus livrările de petrol cu aproximativ 14 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 14% din cererea globală, conform informațiilor citate. Chiar și așa, UE a depășit până acum perturbările, deoarece Orientul Mijlociu reprezintă aproximativ 20% din importurile europene de combustibil pentru avioane, iar livrările din SUA și Nigeria au acoperit în mare măsură deficitul. Tzitzikostas a mai spus că Europa are stocuri de urgență în statele membre și că, deocamdată, nu este nevoie de discuții despre redistribuirea rezervelor. De ce se reduc rute: kerosenul apasă direct pe costuri Principala problemă pentru companiile aeriene este scumpirea combustibilului. Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimează că kerosenul reprezintă 25–30% din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar comisarul european afirmă că, din acest motiv, unele companii aleg să anuleze rute „care nu aveau sens din punct de vedere economic” și să își ajusteze operațiunile. Impactul asupra pasagerilor ar putea deveni mai vizibil mai târziu, când expiră contractele de hedging (instrumente prin care companiile își fixează parțial costurile viitoare la combustibil), însă situația diferă „foarte” mult de la o companie la alta, potrivit oficialului. Așteptări de preț și riscul pentru finalul anului Analiștii se așteaptă ca prețul mediu al petrolului să fie în jur de 90 de dolari pe baril (aprox. 414 lei) în acest an, cu 40% peste nivelul din februarie. Pentru finalul anului, Tzitzikostas avertizează că situația ar putea deveni „foarte dificilă” dacă livrările din Orientul Mijlociu rămân întrerupte și dacă Strâmtoarea Ormuz nu se redeschide. În paralel, un conflict prelungit ar depăși ca efecte sectorul aviatic: OCDE a avertizat că un astfel de scenariu ar putea frâna brusc creșterea economiei globale până la niveluri comparabile cu cele din criza financiară din 2008–2009 sau din pandemie, iar comisarul european a spus că există inclusiv riscul unei recesiuni globale. [...]
