Un scenariu de petrol la peste 120 dolari/baril în 2027 ar însemna presiune directă pe inflație și costuri în România, într-un context în care piața rămâne „ruptă în două” între prognoze care merg de la scădere spre 60–76 dolari și estimări de urcare spre 124 dolari, potrivit unei analize citate de Antena 3.

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, pornește de la o prognoză Trading Economics care indică un posibil salt al cotației spre 110 dolari/baril în trimestrul al doilea din 2026, urmat de 116 dolari în T3 2026, 120 dolari în T4 2026 și 124 dolari în T1 2027. În interpretarea sa, nu ar fi vorba doar despre o estimare „tehnică”, ci despre un semnal că energia revine în centrul tensiunilor geopolitice, pe fondul riscurilor din Orientul Mijlociu și al blocajelor logistice.

Piața: estimări divergente, aceeași vulnerabilitate pentru importatori

În același timp, analiza arată că există și scenarii semnificativ mai jos: instituții precum Energy Information Administration ar anticipa o scădere spre 76 dolari/baril în 2027, iar J.P. Morgan ar vedea prețuri în jur de 60 de dolari. Chisăliță descrie această diferență ca fiind „esența” pieței petrolului: un echilibru fragil între forțe opuse, în care petrolul scump nu mai este o excepție, ci un scenariu plauzibil.

Potrivit analizei, dacă scenariul de peste 120 dolari/baril s-ar materializa, motorul nu ar fi o cerere „explozivă”, ci o ofertă constrânsă de conflicte și perturbări. În acest cadru, „petrolul scump” ar fi mai degrabă un indicator de risc decât de creștere economică.

Ce ar însemna pentru România: inflație, costuri industriale, efecte în lanț

Chisăliță susține că Europa rămâne „marele vulnerabil”, iar pentru România implicațiile ar fi „directe și incomode”, prin:

• inflație persistentă, alimentată de energie și transport;
• presiune pe costurile industriale;
• risc de stagnare în sectoarele cu consum mare de energie.

Efectele nu ar fi lineare, ci s-ar transmite în lanț, „de la combustibil la alimente”, în special în economiile dependente de importuri energetice, mai arată analiza.

Geopolitica, variabila care poate domina prețul

În concluzie, Chisăliță mută accentul de la nivelul exact al prețului la factorul determinant: scenariul geopolitic. El argumentează că piața petrolului nu mai este influențată doar de economie, ci tot mai mult de conflicte și incertitudine, iar costul final este suportat de consumatori, fie state, fie populație.