Știri
Știri din categoria Piața energiei
România are cea mai mare povară a facturii la electricitate din UE, raportat la puterea de cumpărare, deși prețul în euro pe kilowatt-oră nu este printre cele mai ridicate, arată o analiză Eurostat citată de Biziday.
Datele Eurostat indică faptul că România este abia pe locul nouă în Uniunea Europeană la tarifele la energie electrică exprimate în euro, însă, ajustat la puterea de cumpărare, costul devine cel mai greu de suportat pentru consumatorii români. În aceeași categorie a celor mai împovărați intră și polonezii și cehii.
Eurostat compară tarifele atât în termeni nominali (euro), cât și prin prisma puterii de cumpărare. În țări precum Germania, Olanda sau Irlanda, kilowatt-oră este mai scump în euro decât în România, dar veniturile mai mari fac ca factura să apese relativ mai puțin asupra bugetelor gospodăriilor.
Statistica este realizată pentru a doua jumătate a anului 2025, după revenirea pieței energiei din România la tarife libere, schimbare care, potrivit aceleiași surse, a produs un șoc inițial de +60%. La nivelul UE, unde tarifele nu fuseseră plafonate, acestea au rămas în mare parte stabile.
Eurostat mai observă că tarifele actuale la energie electrică în UE sunt aproximativ la același nivel ca după invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, dar sunt duble față de nivelul anterior, din 2021.
Cele mai mari tarife medii, exprimate în euro, sunt în:
Cele mai mici tarife medii sunt în:
În România, tariful mediu plătit de consumatorii casnici, calculat de Eurostat, este de 29 euro/100 kWh, echivalentul a aproximativ 1,4 lei/kWh.
Recomandate
Reziliența energetică devine temă de politică externă, cu implicații directe pentru infrastructură și investiții , în condițiile în care România își revendică un rol regional susținut de poziția geografică și de rețelele existente, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan . Șeful statului a afirmat luni că „creșterea rezilienței energetice este o prioritate de maximă importanță” și a indicat trei argumente pentru contribuția României la acest obiectiv: poziția geografică, infrastructura dezvoltată și „un angajament ferm față de parteneriatul transatlantic”. De ce contează pentru piața energiei Mesajul plasează securitatea și continuitatea alimentării cu energie în zona de priorități strategice, ceea ce, în practică, poate însemna presiune pentru accelerarea proiectelor de infrastructură și pentru coordonare mai strânsă cu partenerii externi. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete, termene sau proiecte specifice. Ce se știe și ce lipsește din informația publică Din informațiile disponibile în articolul Agerpres rezultă următoarele elemente: reziliența energetică este prezentată ca prioritate la nivel prezidențial; România își leagă rolul de infrastructura existentă și de poziționarea geografică; componenta geopolitică este explicită, prin referirea la parteneriatul transatlantic. Agerpres precizează însă că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu pot fi verificate din această sursă eventuale detalii suplimentare privind inițiative, investiții sau decizii care ar urma să fie promovate. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz riscă să țină sub presiune piața energiei mai mult la gaze lichefiate decât la petrol , avertizează consilierul guvernatorului BNR Eugen Rădulescu, într-o analiză citată de adevarul.ro . În opinia sa, șocul de pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii va produce efecte de durată și ar putea grăbi tranziția către surse alternative. Rădulescu, invitat la Digi24, susține că închiderea Ormuzului era „cel mai previzibil scenariu”, pe fondul vulnerabilității globale la petrolul transportat prin strâmtoare. El pune sub semnul întrebării lipsa de anticipare a acestui risc, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Blocaj operațional, deblocare limitată și o piață încă fragilă Potrivit economistului, amploarea perturbării este ilustrată de faptul că peste 200 de nave au rămas blocate în Golf. Deși ar exista un armistițiu de două săptămâni convenit între SUA și Iran, acesta ar permite doar o deblocare parțială, cu maximum 15 nave pe zi , ceea ce menține presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra prețurilor din energie. De ce contează diferența petrol vs. gaze lichefiate Mesajul central al consilierului BNR este că impactul nu va fi uniform : petrolul ar putea reveni „mai repede” către un echilibru, în funcție de cum se stabilizează fluxurile și rutele; gazele lichefiate (GNL – gaz natural transportat în stare lichidă) ar urma să rămână „o problemă mult mai mult timp”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită de tensiuni pe această piață. În această logică, criza ar putea funcționa ca accelerator pentru investiții și politici de reducere a dependenței de rutele și resursele expuse riscurilor geopolitice. Mize geopolitice: „America a pierdut categoric” Întrebat despre „câștigători”, Rădulescu respinge ideea unor victorii reale într-un război, dar notează că unele analize indică Rusia sau China ca beneficiari indirecți. În evaluarea sa de ansamblu, însă: „America a pierdut categoric” El mai ridică și problema motivației inițiale a atacului asupra Iranului, afirmând că riscurile erau evidente și că rezistența regimului de la Teheran a fost subestimată. În perioada următoare, relevanța economică imediată rămâne viteza de normalizare a traficului prin Ormuz și felul în care piața va separa șocul de scurtă durată (petrol) de cel potențial mai persistent (GNL), cu efecte în costurile energiei și în deciziile de investiții. [...]
Benzina s-a scumpit din nou cu 10 bani/litru în mai multe rețele , ceea ce împinge prețurile din București spre zona de 9,1 lei/litru și menține presiunea pe costurile de transport, potrivit Economica , pe baza datelor din aplicația Monitorul Prețurilor a Consiliului Concurenței. Rompetrol și MOL au majorat în dimineața de 5 mai prețul benzinei standard cu 10 bani pe litru. Și SOCAR a adăugat 10 bani/litru. În schimb, Petrom (liderul pieței) nu a crescut prețul benzinei în acea dimineață, după scumpirile operate la jumătatea zilei precedente, iar Lukoil a menținut prețurile. Cât costa benzina în București (5 mai, dimineața) Petrom: 9,02 lei/litru OMV: 9,12 lei/litru Rompetrol: 9,12 lei/litru MOL: 9,12 lei/litru Lukoil: 9,12 lei/litru SOCAR: 9,09 lei/litru Motorina a rămas la nivelul zilei precedente La motorina standard, toate marile lanțuri au menținut prețurile la nivelul de ieri după-amiază, conform aceleiași surse. Prețurile motorinei în București (5 mai, dimineața): Petrom: 9,73 lei/litru OMV: 9,82 lei/litru Rompetrol: 9,82 lei/litru MOL: 9,82 lei/litru Lukoil: 9,94 lei/litru SOCAR: 9,79 lei/litru De ce contează Scumpirea benzinei, chiar și în pași mici (10 bani/litru), se vede rapid în bugetele firmelor cu flote și în costurile de navetă, mai ales într-un context în care prețurile sunt deja în jurul a 9–10 lei/litru. Diferențele între rețele rămân reduse, ceea ce limitează spațiul de „optimizare” prin alegerea stației, cel puțin în București. [...]
Prețurile negative la electricitate arată o problemă de infrastructură și pot frâna investițiile în regenerabile , nu o ieftinire sustenabilă pentru consumatori, potrivit Antena 3 . Fenomenul apare tot mai des pe piețele angro europene, pe fondul exploziei producției solare și eoliene, dar semnalul economic transmis este unul complicat: surplusul nu poate fi transportat și stocat eficient, iar volatilitatea subminează predictibilitatea veniturilor pentru producători. În primul trimestru din 2026, Peninsula Iberică a atins un record de prețuri negative, conform firmei de analize Montel : Spania a avut 397 de ore cu prețuri sub zero între ianuarie și martie, față de 48 de ore în aceeași perioadă din 2025, iar Portugalia a ajuns la 222 de ore. O analiză Bloomberg, pe baza datelor Epex Spot SE, indică o creștere a numărului de ore cu prețuri negative și în Franța (aproape dublu față de 2025) și Germania (plus 50%). De ce contează: semnal prost pentru investiții, facturi neschimbate Deși „a fi plătit să consumi curent” sună atractiv, prețurile negative de pe piața angro nu se traduc automat în facturi mai mici pentru consumatorul final, notează materialul. În schimb, ele pot descuraja investițiile în energie regenerabilă, tocmai într-un moment în care Europa are nevoie de capacități noi și de modernizarea sistemului energetic. Cum apar prețurile sub zero pe piața angro Mecanismul descris este specific pieței europene „ziua următoare”, unde producătorii licitează cantități și prețuri. Prețurile devin negative când oferta depășește mult cererea, situație frecventă primăvara, odată cu zile mai lungi (producție solară mai mare) și episoade de vânt puternic (producție eoliană ridicată), mai ales în zile de sărbătoare legală, când consumul scade. În aceste condiții, unii producători ajung să liciteze prețuri negative pentru a evita oprirea unităților, care poate fi mai costisitoare la repornire. În unele cazuri, diferența este acoperită de subvenții sau este preferată în locul pierderilor tehnice asociate opririi. Materialul dă și un exemplu de cost al dezechilibrelor: anul trecut, Marea Britanie a pierdut 1,47 miliarde lire sterline (aproximativ 1,67 miliarde euro, adică aprox. 8,3 miliarde lei) după ce a oprit turbine eoliene și a plătit centrale pe gaz să funcționeze. Blocajul structural: rețele vechi și investiții încă insuficiente O parte centrală a problemei este infrastructura. Rețeaua energetică europeană este descrisă ca fiind învechită și proiectată pentru centrale mari, amplasate central, nu pentru producția regenerabilă dispersată, adesea în zone izolate. Consecința: energia produsă nu ajunge întotdeauna acolo unde este nevoie (orașe mari, clădiri de birouri), iar surplusul apasă prețurile. Deși investițiile în rețele au crescut cu 47% în ultimii cinci ani, până la circa 70 de miliarde de euro anual, experții citați avertizează că nivelul rămâne insuficient. Un raport al think-tank-ului Ember menționează că peste 120 GW de proiecte regenerabile programate sunt în pericol din cauza „capacității insuficiente a rețelelor”, problemă care afectează inclusiv 1,5 milioane de gospodării cu panouri fotovoltaice pe acoperiș. Ce soluții sunt discutate: stimularea consumului și stocarea în baterii O opțiune menționată este stimularea consumului prin energie gratuită sau cu reduceri mari, idee luată în calcul în Marea Britanie. Greg Jackson, CEO al Octopus Energy , susține că astfel de inițiative ar trebui să devină permanente pentru a încuraja investițiile consumatorilor în soluții electrice. Pe termen mai lung, miza este stocarea. Surplusul de electricitate este greu de stocat, ceea ce a accelerat apelurile pentru extinderea sistemelor de stocare în baterii (BESS – sisteme de stocare a energiei în baterii). În 2025, UE a instalat capacități noi de stocare de 27,1 GWh, iar un raport Solar Power Europe din 2026 arată că flota de baterii a UE a crescut de zece ori din 2021 până în prezent, la 77 GWh, însă Europa este încă „departe de unde ar trebui să fie”. Pentru obiectivele din 2030, UE ar trebui să repete această creștere de zece ori în următorii cinci ani, până la 750 GWh. Cinci piețe au concentrat peste 60% din capacitățile noi în 2025, cu Germania și Italia în frunte; Bulgaria este menționată drept piața cu cea mai rapidă creștere, urmată de Olanda și Spania. [...]
Motorina s-a apropiat de 9,8 lei/litru în unele rețele, după scumpiri accelerate în 48 de ore , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al unor probleme de aprovizionare semnalate în piață, potrivit Economedia . Mișcarea lovește direct costurile de transport și distribuție, într-un moment în care cererea ridicată pune presiune suplimentară pe stații. În ziua de joi, 30 aprilie, cea mai mare creștere la motorină a fost consemnată la Lukoil , unde prețul a urcat la 9,79 lei/litru, cu 20 de bani peste nivelul din ziua precedentă. Și Petrom a majorat motorina cu 20 de bani, până la 9,58 lei/litru. La benzină, cele mai ridicate prețuri de joi au fost la Lukoil (8,99 lei/litru) și Rompetrol (8,98 lei/litru), în timp ce în unele rețele prețurile au rămas neschimbate față de miercuri. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri (29–30 aprilie) Comparativ cu miercuri, motorina a avut cele mai consistente creșteri în principalele lanțuri, în timp ce benzina a avansat mai moderat sau a stagnat: Motorină : +0,20 lei/litru la Petrom, OMV și Lukoil; +0,15 lei/litru la Rompetrol; +0,10 lei/litru la MOL; 0,00 lei/litru la Socar. Benzină : 0,00 lei/litru la Petrom, OMV și Socar; +0,15 lei/litru la Rompetrol; +0,10 lei/litru la Lukoil; +0,07 lei/litru la MOL. Context: cerere mare și semnale de aprovizionare Pe lângă factorii externi legați de cotațiile internaționale, piața locală resimte o presiune suplimentară din cererea ridicată. În ultimele zile, mai multe stații Petrom au raportat indisponibilitatea temporară a unor produse, iar compania a precizat că stațiile sunt realimentate rapid pentru a acoperi cererea crescută. Per total, în ultimele zile, prețurile au crescut cu aproximativ un leu pe litru față de minimele săptămânii trecute, când benzina era 8,27 lei/litru, iar motorina 8,53 lei/litru. [...]
UE pregătește subvenții de urgență până în 2027, care pot acoperi până la 70% din scumpirile la combustibili și energie pentru sectoare-cheie , într-un efort de a limita efectele economice ale noii crize energetice declanșate de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday . Pachetul, valabil până în 2027, vizează atenuarea impactului scumpirii energiei asupra agricultorilor, pescarilor și transportatorilor de mărfuri, care ar urma să primească subvenții de până la 70% din costurile suplimentare pentru combustibil. Pentru firmele eligibile, ajutorul poate ajunge la 50 de mii de euro (aprox. 250 de mii de lei) per companie până la finalul anului, prin proceduri simplificate, pe fondul riscului pe care autoritățile europene îl descriu drept o „amenințare existențială” pentru aceste sectoare. În paralel, sectoarele industriale cu consum energetic ridicat ar urma să poată recupera până la 70% din costurile suplimentare pentru energia electrică, în încercarea de a limita pierderile și presiunea pe competitivitate într-un context de volatilitate a prețurilor. Costul economic al noii crize energetice Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a avertizat că situația din Orientul Mijlociu poate produce efecte economice pe termen lung, „de la câteva luni la ani întregi”, și a legat vulnerabilitatea UE de dependența de combustibili fosili importați. Ea a estimat că UE pierde aproape 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde de lei) pe zi din cauza creșterii costurilor combustibililor fosili. Totodată, în 60 de zile de la debutul războiului din Orientul Mijlociu, costurile importurilor de energie ar fi crescut cu peste 27 de miliarde de euro (aprox. 135 de miliarde de lei). Ce urmează: rezerve, electrificare și infrastructură Von der Leyen a cerut o coordonare mai bună între statele membre privind rezervele de combustibil, în special pentru motorină și kerosen. De asemenea, a indicat că, până la vară, Comisia ar urma să prezinte obiective privind electrificarea economiei și măsuri pentru consolidarea securității energetice și modernizarea infrastructurii. În context, The Wall Street Journal a relatat că Donald Trump și-ar fi instruit consilierii să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra porturilor iraniene, scenariu care ar putea afecta suplimentar livrările de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz , amplificând riscurile pentru piața energetică. [...]
