Știri
Știri din categoria Piața energiei
Trei ministere și două autorități de reglementare participă în același panel la conferința PRIA Energy Market Liberalization & Strategic Challenges, organizată marți, la București, potrivit Știrile ProTV. Tema centrală anunțată este stadiul actual al sectorului energetic din România, cu accent pe coordonarea strategiilor naționale.
Organizatorii spun că în același panel vor fi reprezentate Ministerul Energiei, Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării, alături de Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Miza explicită a acestei formule este o discuție publică despre strategii naționale coordonate, într-un domeniu în care deciziile de investiții, reglementare și concurență se condiționează reciproc.
Din zona guvernamentală, pe agenda evenimentului sunt menționați Bogdan Ivan, ministrul Energiei, și Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, notează Știrile ProTV. Tot din sfera instituțiilor publice, sunt anunțați Dan Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței, și Anca Ginavar, directoare în Direcția Tehnică din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
Prezența Consiliului Concurenței și a ANRE în același cadru cu ministerele indică o discuție care depășește strict politica energetică și intră în zona de reguli de piață și supraveghere, în condițiile în care liberalizarea și funcționarea piețelor de energie depind atât de reglementări, cât și de aplicarea principiilor de concurență. În același timp, includerea Ministerului Mediului și a MDLPA sugerează o legătură directă între deciziile din energie, obiectivele de mediu și componenta de infrastructură și dezvoltare.
Pe lista participanților se află și reprezentanți ai companiilor și instituțiilor-cheie din sector: Răzvan Popescu (Romgaz), Ion Sterian (Transgaz), Cristina Setran (OPCOM – operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale), Volker Raffel (E.On România), precum și reprezentanți ai asociațiilor de profil ACUE și HENRO.
Recomandate
Guvernul a publicat ordonanța care menține plafonarea prețului gazelor pentru populație până în 2027 , iar prețul maxim facturat consumatorilor casnici rămâne stabilit la 0,31 lei/kWh în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial și va intra în vigoare după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare. Noua reglementare stabilește modul în care este calculat prețul final al gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Acesta va include mai multe componente, printre care costul de achiziție al gazelor, tarifele de transport și distribuție stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), precum și taxele aplicabile, inclusiv TVA și accizele. În același timp, ordonanța introduce o limită pentru componenta de furnizare , care nu poate depăși 15 lei/MWh , măsură menită să limiteze costurile suplimentare introduse de furnizori. Preț reglementat pentru gazele destinate populației Actul normativ prevede și o modificare pentru producătorii de gaze naturale. Aceștia vor fi obligați să vândă cantitățile necesare furnizorilor și producătorilor de energie termică pentru încălzirea populației la un preț reglementat de 110 lei/MWh , mai mic decât nivelul anterior de 120 lei/MWh. Guvernul a justificat adoptarea măsurii prin evoluțiile recente de pe piața energiei, inclusiv tensiunile geopolitice și creșterea prețurilor pe piețele internaționale, factori care ar putea duce la scumpiri semnificative pentru consumatori dacă plafonarea ar fi eliminată. Obligații pentru furnizori și constituirea stocurilor Ordonanța introduce și reguli privind pregătirea sezonului rece. În perioada 1 aprilie – 31 octombrie 2026 , furnizorii de gaze și producătorii de energie termică vor trebui să constituie în depozitele subterane un stoc minim de gaze. Acesta trebuie să atingă cel puțin 90% din capacitatea totală de înmagazinare la nivel național , pentru a asigura consumul în sezonul rece 2026–2027. Furnizorii sunt obligați să își informeze clienții despre modificările legislative odată cu prima factură emisă după intrarea în vigoare a ordonanței. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, notificările trimise anterior cu prețuri mai mari decât plafonul de 0,31 lei/kWh nu mai sunt valabile. Amenzi pentru nerespectarea regulilor Companiile din sectorul energetic care nu respectă prevederile ordonanței pot primi amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală . Sancțiunile vor fi aplicate de instituții diferite, în funcție de tipul clientului și de rolul operatorului pe piață: ANRE pentru operatorii din sectorul energetic și clienții non-casnici ANPC pentru situațiile care implică consumatorii casnici Noua ordonanță stabilește astfel cadrul de funcționare al pieței gazelor naturale pentru următorul an, menținând plafonarea prețurilor pentru populație și impunând reguli suplimentare pentru furnizori și producători. [...]
Romgaz amână intrarea pe piața de furnizare a gazelor pentru populație , iar ofertele pentru clienții casnici nu vor fi disponibile de la 1 aprilie, potrivit Libertatea . Deși ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunțase că Romgaz va veni cu oferte „pe modelul Hidroelectrica” începând din aprilie, compania ar urma să intre efectiv în furnizare abia anul viitor. Romgaz a explicat că, deși are infrastructura și capacitatea operațională, nu dispune de cantități suficiente de gaze pentru a acoperi segmentul clienților casnici. Informația despre amânare a fost relatată de Observator News, conform articolului citat. Compania ar urma să lanseze primele oferte pentru populație în decembrie 2026, însă livrările efective ar începe din aprilie 2027. În prezent, Romgaz este producător de gaze, nu furnizor pentru populație. Contextul este relevant deoarece schema actuală de plafonare a prețurilor la gaze expiră la 1 aprilie 2026, iar prețul maxim reglementat pentru populație de 0,31 lei/kWh este valabil până la 31 martie. În acest cadru, Guvernul a emis OUG 12 din 5 martie, care stabilește măsuri pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, menținând plafonarea prețului final la maximum 0,31 lei/kWh până anul viitor. Principalele prevederi menționate în articol sunt: prețul final plătit de clientul casnic rămâne plafonat la maximum 0,31 lei/kWh până la 31 martie 2027; prețul lunar aplicat va fi cel mai mic dintre prețul contractual și prețul final calculat lunar conform mecanismului din legislație; producătorii au obligația să vândă cantitățile necesare furnizorilor și producătorilor de energie termică pentru încălzirea populației la un preț reglementat de 110 lei/MWh (față de 120 lei/MWh anterior). [...]
Statul român va anunța în circa o săptămână măsuri pentru a contracara creșterea prețurilor la combustibil , potrivit News.ro , care citează declarațiile președintelui Nicuşor Dan făcute joi, 19 martie 2026. Acesta a precizat că subiectul a fost discutat deja în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar ulterior au avut loc consultări între Guvern și operatorii din piața energiei, în urma cărora au fost conturate mai multe scenarii de intervenție. Președintele nu a detaliat soluțiile analizate, însă a confirmat că statul va interveni, fără a exclude opțiuni precum plafonarea prețurilor sau alte măsuri administrative. „O să vedeți măsurile în momentul în care ele vor fi adoptate”, a spus acesta, subliniind că există o coordonare între premier, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei. În paralel, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a anunțat că Guvernul analizează instituirea unei stări de criză în domeniul carburanților, printr-un proiect de act normativ deja depus. O astfel de decizie ar permite autorităților să intervină rapid pentru: prevenirea creșterilor artificiale de preț asigurarea stocurilor necesare pe piața internă limitarea exporturilor, dacă aprovizionarea este afectată Potrivit oficialului, există un consens politic privind necesitatea intervenției în cazul în care situația internațională se deteriorează și afectează piața locală. În plan european, România susține temperarea ritmului tranziției energetice pentru a evita presiuni suplimentare asupra prețurilor și promovează extinderea producției de energie nucleară, considerată o soluție stabilă pentru industrie. Deciziile finale ale Guvernului sunt așteptate în zilele următoare, într-un context în care evoluția prețurilor la combustibil rămâne influențată de factori externi și de echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața energetică. [...]
Guvernul a prelungit plafonarea prețului la gaze pentru casnici până în aprilie 2027 , potrivit Biziday , printr-o ordonanță de urgență adoptată pe 5 martie 2026, în contextul în care schema actuală urma să expire la finalul lunii martie. Actul normativ menține prețurile „până în primăvara anului viitor”, adică din aprilie 2026 până în aprilie 2027, iar mesajul Executivului este că populația nu ar trebui să resimtă scumpiri pe facturi în următoarele 12 luni. Măsura vizează consumatorii casnici și este construită ca un mecanism de preț reglementat (stabilit administrativ) pe lanțul de aprovizionare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat formula de calcul, cu plafoane pe fiecare verigă, de la producție până la furnizare, astfel încât eventualele variații din piață să fie „absorbite” de această structură. În esență, Guvernul reduce prețul maximal de plecare de la producător și limitează adaosul furnizorilor, pentru a păstra prețul final sub un prag anunțat. Mecanismul descris de ministru include următoarele componente (valori maximale/reglementate, conform declarațiilor din ședința de guvern): preț maximal la producător: 110 lei/Mw (față de 120 lei anterior); tarif reglementat la transport: 15 lei; tarif la distribuție: 69 lei/Mw; marjă maximă de adaos la furnizor: 15 lei. „Oamenii nu trebuie să facă absolut nimic, trebuie să aștepte să vină factura. Toate facturile de la 1 aprilie vor veni la acest preț reglementat care nu va depăși 0,31 lei/ kwh.” Ilie Bolojan a justificat prelungirea plafonării prin trei argumente: așteptarea unei creșteri a ofertei interne (cu perspectiva dublării capacității de alimentare cu gaz și reducerea riscului unui „șoc” la liberalizare), nevoia de predictibilitate economică și socială (inclusiv ținta de reducere a inflației) și riscurile externe care pot împinge în sus prețurile, chiar dacă România nu este direct dependentă de o anumită zonă de aprovizionare, deoarece cotațiile se formează la nivel global. Din punct de vedere operațional, după intrarea în vigoare a ordonanței, producătorii ar urma să notifice Transgaz și furnizorii cu ofertele disponibile, iar furnizorii să opereze în piață în baza noilor reguli. Ministrul a mai spus că notificările trimise anterior consumatorilor casnici cu oferte peste 0,31 lei/kWh „nu mai sunt valabile”, iar consumatorii nu trebuie să întreprindă demersuri pentru a beneficia de prețul plafonat. Pentru piață, decizia înseamnă încă un an de prețuri administrate la gaze pentru populație, cu impact direct asupra facturilor din sezonul rece 2026-2027 și cu efecte potențiale asupra inflației. În paralel, premierul a indicat că Guvernul pregătește și un plan privind energia electrică, care ar urma să fie anunțat până la finalul lunii martie, însă detaliile nu au fost prezentate în informațiile publicate. [...]
ANRE vrea să eticheteze furnizorii de energie în roșu, galben și verde, în funcție de numărul reclamațiilor primite , potrivi Mediafax . Clasamentul ar urma să reflecte gradul de insatisfacție al clienților față de serviciile prestate. Președintele ANRE, George Niculescu , a declarat că, odată cu stabilizarea prețurilor din piața energiei după criza ultimilor ani și după reliberalizarea din 2025, este momentul ca alegerea furnizorului să nu mai fie făcută doar pe criteriul celui mai mic preț, ci și în funcție de calitatea serviciilor. Cum ar urma să funcționeze sistemul ANRE ar analiza reclamațiile transmise de consumatori și verificate de specialiștii instituției, iar furnizorii ar fi încadrați astfel: verde – puține reclamații raportate la numărul de clienți; galben – nivel mediu de nemulțumiri; roșu – număr ridicat de reclamații. „Vedem care sunt cei mai reclamați furnizori în momentul de față. Pe culori o să-i punem: verde, galben și roșu, în funcție de cât de reclamați sunt”, a explicat Niculescu, subliniind că datele vor proveni din feedback-ul consumatorilor, nu din evaluări arbitrare. Accent pe calitate, nu doar pe preț Până acum, ANRE a promovat în special competiția prin preț, inclusiv prin comparatorul de oferte disponibil pe site-ul instituției. Noua inițiativă ar completa acest instrument, introducând un indicator vizibil al performanței furnizorilor în relația cu clienții. Măsura ar putea influența piața, întrucât furnizorii cu etichetă „roșie” ar risca pierderea de clienți, în timp ce cei încadrați la „verde” ar beneficia de un avantaj reputațional. [...]
Un mare furnizor anunță 0,39 lei/kWh de la 1 aprilie, cu 26% peste plafonul actual , potrivit unei informări analizate de Profit.ro , în contextul expirării schemei de plafonare a prețurilor la gaze. PPC Energie , furnizor cu a treia cotă de piață la nivel național, și-a notificat clienții din București că, în lipsa modificării legislației, prețul final va urca de la plafonul actual de 0,31 lei/kWh la 0,39 lei/kWh începând cu 1 aprilie 2026. Noul tarif ar urma să fie valabil până la 17 iunie 2026. Compania avea, în toamna trecută, o cotă de 15,81% pe piața totală și 5,86% pe segmentul casnic. În comparatorul ANRE , ofertele pentru populația din București, cu livrare după 1 aprilie, variază între 0,304 lei/kWh și 0,41 lei/kWh, majoritatea fiind peste plafonul încă în vigoare. Furnizorii sunt obligați, prin Ordinul ANRE nr. 2/2026, să își informeze clienții că de la 1 aprilie expiră schema de sprijin, urmând aplicarea prețurilor contractuale. Totuși, Guvernul pregătește un proiect de ordonanță de urgență care ar introduce un nou mecanism de reglementare pentru consumatorii casnici. Conform draftului, populația ar urma să plătească prețul cel mai mic dintre cel contractual și cel rezultat dintr-o formulă reglementată, cu un preț angro intern propus de 110 lei/MWh, sub nivelul actual de 120 lei/MWh. Președintele ANRE, George Niculescu , a declarat că ordinul de notificare ar putea fi abrogat, în condițiile în care noul cadru legislativ va fi adoptat. La rândul său, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că transmiterea notificărilor ar putea genera costuri administrative de până la 6 milioane de euro, care s-ar reflecta indirect în facturile consumatorilor. Situația rămâne incertă până la adoptarea actului normativ, iar evoluția prețurilor de la 1 aprilie depinde de forma finală a reglementării. [...]
