Știri
Știri din categoria Piața energiei

Europa riscă să schimbe o vulnerabilitate cu alta, pe măsură ce importurile de gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA au crescut accelerat și ar urma să ajungă dominante în mixul de aprovizionare, potrivit unei analize citate de Economica. Miza economică este dublă: LNG-ul american este, în medie, cel mai scump pentru cumpărătorii europeni, iar dependența de câțiva furnizori expune din nou piața la șocuri geopolitice și de preț.
Actualizările realizate de IEEFA (Institute for Energy Economics and Financial Analysis) prin instrumentele European LNG Tracker și EU Gas Flows Tracker arată că importurile europene de LNG din SUA s-au triplat între 2021 și 2025, pe fondul reducerii dependenței de gazul rusesc livrat prin conducte.
Pe fondul perturbărilor continue ale exporturilor de LNG din Qatar, IEEFA estimează că SUA vor depăși Norvegia și vor deveni cel mai mare furnizor de gaze al Europei și al UE în 2026. În scenariul institutului, SUA ar putea ajunge să reprezinte 80% din importurile de LNG ale UE până în 2028.
În același timp, analiza avertizează că această reorientare nu rezolvă problema costurilor: LNG-ul din SUA este, în medie, cel mai scump pentru cumpărătorii europeni, ceea ce menține presiunea asupra facturilor și asupra competitivității industriei.
„Trecerea Europei de la gazul transportat prin conducte la LNG a fost menită să asigure securitatea aprovizionării și diversificarea. Cu toate acestea, perturbările cauzate de războiul din Orientul Mijlociu și dependența excesivă de LNG din SUA arată că planul Europei a eșuat pe ambele planuri.”
„LNG a devenit călcâiul lui Ahile al strategiei de securitate energetică a Europei, lăsând continentul expus la prețuri ridicate ale gazelor și la noi forme de perturbare a aprovizionării.”
Criza energetică a accelerat politicile UE de reducere a cererii de gaze, inclusiv prin strategia AccelerateEU. IEEFA estimează că consumul de gaze al Europei ar putea continua să scadă în acest an și să se reducă cu 14% între 2025 și 2030. În același interval, cererea de LNG ar putea scădea cu aproximativ 23%.
Cu toate acestea, mai multe state europene intenționează să construiască terminale LNG suplimentare, ceea ce ridică riscul de subutilizare. Potrivit estimărilor IEEFA, până în 2030 capacitatea de import de LNG a Europei ar putea depăși cererea totală de gaze și ar putea fi de trei ori mai mare decât cererea de LNG.
„Europa poate să nu aibă control asupra perturbărilor în aprovizionarea cu LNG, dar poate îmbunătăți eficiența energetică și accelera instalarea surselor regenerabile și a pompelor de căldură pentru a-și reduce dependența de importuri.”
În paralel cu creșterea importurilor din SUA, Rusia rămâne al doilea cel mai mare furnizor de LNG al UE, deși blocul își propune eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești. Importurile UE de LNG rusesc au crescut cu 16% de la an la an în primul trimestru din 2026 și au atins un record trimestrial, susținute de livrările către Franța, Spania și Belgia.
La nivelul anului 2025, țările UE au cheltuit 5,9 miliarde de euro pe gaz rusesc transportat prin conducte și 6,7 miliarde de euro pe LNG rusesc.
„Războiul din Orientul Mijlociu a făcut Europa mai dependentă de cei mai mari doi furnizori de LNG ai săi, SUA și Rusia. Criza energetică din 2026 arată că, atât timp cât țările europene aleg să se bazeze pe gaze, trebuie să accepte riscurile geopolitice care vin odată cu aceasta.”
În esență, analiza indică un risc de „blocare” într-un model scump și vulnerabil: chiar dacă politicile UE ar reduce consumul de gaze, investițiile în terminale LNG pot împinge sistemul spre supracapacitate, în timp ce aprovizionarea rămâne concentrată în jurul unor furnizori expuși tensiunilor geopolitice.
Recomandate

Războiul SUA–Israel cu Iranul pune presiune pe energia Europei și riscă să se transfere în economie , pe fondul unei înăspriri a aprovizionării cu petrol și gaze și al scumpirilor asociate, potrivit Politico , care descrie efectele inițiale ale crizei și temele de dezbatere din cadrul Energy & Climate Forum. Publicația notează că undele de șoc se văd deja în piețele globale, iar pentru Europa „ce e mai rău” ar putea încă urma, pe măsură ce oferta se strânge și prețurile cresc. În acest context, impactul nu rămâne limitat la sectorul energetic: presiunea se poate propaga către costurile de finanțare și către cerere, cu efecte în lanț asupra activității economice. Ce înseamnă pentru companii și economie Politico indică faptul că șocul energetic „se infiltrează” în mai multe zone ale economiei, inclusiv: industria prelucrătoare (prin costuri mai mari și posibile ajustări ale producției); costurile de împrumut (prin efecte asupra condițiilor financiare); schimbări de cerere (pe fondul scumpirilor și al incertitudinii). Din perspectiva mediului de afaceri, combinația dintre prețuri mai mari la energie și condiții de finanțare mai dure poate eroda competitivitatea industrială, mai ales în sectoarele cu consum intens de energie. Miza de reglementare: tranziția „curată” ca problemă de securitate economică Un element central al analizei este schimbarea de accent în politicile climatice: tranziția energetică „curată” nu mai este prezentată predominant ca o obligație climatică, ci ca o chestiune de securitate economică. Politico ridică întrebarea ce măsuri de politică publică ar putea proteja „suveranitatea” UE, reducând în același timp emisiile. Ce urmează Politico anunță că discuțiile și noutățile pe această temă sunt urmărite în format „live updates” în cadrul Energy & Climate Forum, unde sunt invitați decidenți, lideri din industrie și experți în politici publice. În materialul disponibil în acest moment nu apar încă intervenții punctuale sau decizii concrete, ci cadrul de problemă și direcțiile de dezbatere pe termen scurt și mediu. [...]

Premierul Ilie Bolojan susține reducerea tarifelor de tranzit ale Transgaz pe ruta Coridorului Vertical, în ideea creșterii volumelor transportate și a investițiilor de interconectare, potrivit Profit . Miza economică este dublă: România ar putea încasa mai mult din tranzit dacă fluxurile cresc, dar discuția vine pe fondul presiunilor SUA ca Europa să ieftinească transportul LNG (gaze naturale lichefiate) din Grecia spre Ucraina, via Bulgaria, România și Republica Moldova. Bolojan a fost întrebat dacă au existat „presiuni politice și diplomatice” pentru ca România să cumpere LNG american. El a spus că au existat discuții cu reprezentanții Transgaz despre proiect, dar a separat sprijinul pentru coridor (ca obiectiv strategic) de decizia de achiziție, care ar trebui să rămână una de piață. „Consider că România trebuie să susțină acest transport, tranzitarea, inclusiv prin reduceri de tarife. (…) Dar în ceea ce privește achiziția efectivă de gaz, acolo trebuie să iei decizii raționale care țin de piață. Asupra mea personal nu s-au exercitat presiuni ca să facem un anumit lucru.” De ce contează: tarifele, volumele și investițiile din regiune Argumentul premierului este că tarife mai mici pot atrage volume mai mari pe conducte, ceea ce ar crește veniturile și ar susține investițiile de interconectare necesare pentru mărirea capacității în regiune. În același timp, România este descrisă ca fiind „mai avantajată” la capitolul resurse, inclusiv prin perspectiva resurselor din Marea Neagră „începând de anul viitor”, în timp ce țări precum Ungaria, Slovacia și uneori Ucraina ar avea probleme de aprovizionare în contextul războiului început în 2022. Publicația notează că operatorii de transport de pe Coridorul Vertical aplică deja reduceri (discounturi) la tarifele de rezervare de capacitate, iar cele din România și Republica Moldova sunt cele mai mari. Reglementare: România pregătește relaxarea standardelor de calitate a gazelor În paralel, România pregătește modificarea cerințelor minime de calitate pentru gazele care intră în sistemul național de transport, inclusiv pentru a facilita importurile de LNG din SUA regazeificat în Grecia și transportat pe Coridorul Vertical. Printre schimbările menționate se află: reducerea concentrației minime de metan de la 85% la 70%; ajustări privind concentrațiile maxime de azot și bioxid de carbon; introducerea indicelui Wobbe (indicator folosit pentru compararea interschimbabilității gazelor în funcție de puterea calorifică și densitate); modificarea punctului de rouă al apei și al hidrocarburilor (praguri care limitează riscul de condens în rețea). ANRE își justifică demersul și prin obligațiile din legislația UE, care cer operatorilor să coopereze pentru a evita blocaje în comerțul transfrontalier cauzate de diferențe de specificații tehnice. Autoritatea mai arată că modificările ar crea premise pentru importuri de LNG din SUA, cu efect de creștere a volumelor transportate și „impact direct” în reducerea tarifelor de transport plătite de consumatori/clienții finali. Context: cererea din regiune și interesul SUA Președintele Nicușor Dan a transmis recent că proiectul are o componentă „politico-economică”, dar că rămâne o întrebare deschisă dacă există suficienți cumpărători în regiune pentru a justifica investiții consistente, în special în porturile din Grecia. El a indicat că România urma să inițieze o discuție cu țările de pe traseu despre „cifrele acestei potențiale afaceri”, pentru a evalua dacă necesarul agregat de gaze ar susține investițiile. Separat, în februarie, România și alte 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est au semnat la Washington o declarație comună cu SUA privind întărirea securității aprovizionării cu gaze și asigurarea unor prețuri accesibile, în logica facilitării exporturilor de LNG americane, inclusiv în perspectiva interzicerii totale a gazelor rusești în UE. [...]

Motorina a coborât din nou sub 9,40 lei/litru la liderul pieței , iar diferențele de preț între stații reapar la unele rețele după expirarea ordonanței care limita modificările zilnice, potrivit Economedia . Mișcarea contează direct pentru costurile de transport și pentru companiile cu flote, într-un context în care benzina rămâne relativ stabilă. Petrom a redus miercuri prețul motorinei cu 5 bani pe litru, până la 9,39 lei, sub nivelul de 9,44 lei din ziua precedentă și din 4 iulie. Și OMV a coborât motorina la 9,45 lei/litru, de la 9,50 lei în zilele anterioare. Diferențierea pe stații revine la unele rețele Economedia notează că la două rețele au reapărut prețurile diferențiate în funcție de stație, „așa cum se întâmpla” înainte de intrarea în vigoare a ordonanței care reducea acciza la motorină și permitea o singură modificare pe zi a prețurilor. Ordonanța a fost în vigoare până pe 30 iunie. În acest cadru: MOL afișează motorina între 9,45 și 9,51 lei/litru , cu diferențe de câte 1 ban între stații. Rompetrol vinde motorina între 9,41 și 9,45 lei/litru , în scădere față de vârful de 9,47 lei din 4 iulie. Socar păstrează intervalul 9,44–9,49 lei/litru . Lukoil stagnează la 9,49 lei/litru (preț modificat încă de sâmbătă la prânz). Benzina: stabilitate, cu ajustări mici Spre deosebire de motorină, benzina „dă semne de stabilitate”, cu variații limitate între rețele: Petrom rămâne la 8,62 lei/litru (cel mai mic preț din piață, neschimbat de la finalul săptămânii trecute). OMV menține 8,68 lei/litru . Rompetrol are 8,64–8,67 lei/litru . MOL vinde cu 8,66–8,68 lei/litru . Precedenta modificare de preț la motorină a avut loc sâmbătă, 4 iulie, iar evoluțiile din această săptămână indică o scădere ușoară, în timp ce benzina rămâne, per ansamblu, pe un palier stabil. [...]

Prețul motorinei din România revine spre media UE după 1 iulie , pe fondul expirării plafonării adaosului comercial și al revenirii accizei la nivelul anterior, iar Consiliul Concurenței spune că monitorizează piața și va verifica respectarea obligațiilor de către operatori, potrivit Economedia . În analiza autorității, datele pentru perioada 1 martie – 30 iunie 2026 arată că, în cea mai mare parte a intervalului, prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ” sub media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. Spre finalul perioadei, la motorină diferența față de media europeană s-a redus treptat, ceea ce Consiliul interpretează ca o revenire către situația de dinainte de război, când motorina era, de regulă, mai aproape de media UE decât benzina. Ce arată comparația cu media UE La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. Diferențele erau mai mari la prețurile fără taxe: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% sub media UE la motorină. Consiliul notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite. De ce se mișcă diferit benzina față de motorina După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat într-o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul subliniază că transmiterea nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”. În cazul benzinei, corelarea cu cotațiile internaționale a fost mai evidentă, iar scăderea din iunie s-a reflectat în prețurile interne. La motorină, șocul inițial a fost mai puternic, iar ajustarea ulterioară mai lentă și mai moderată, pe fondul unei volatilități mai ridicate și al unei dependențe mai mari de piețele internaționale — evoluție care, potrivit autorității, explică apropierea recentă de media UE. Ce urmează: acciza revine, iar Consiliul finalizează un raport În condițiile în care perioada pentru care a fost declarată situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea anunță că va continua monitorizarea pieței și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale. „Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. [...]

Consiliul Concurenței își intensifică supravegherea pieței carburanților după ieșirea din plafonări , cerând informații de la companii și anunțând că va încheia până la finalul lunii iulie un raport despre respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare: autoritatea vrea să vadă cum se transmit în prețurile la pompă schimbările de taxe, costuri și cotații internaționale, după încetarea măsurilor temporare. Consiliul Concurenței spune că urmărește evoluția prețurilor la carburanți după încetarea plafonării adaosului comercial și după revenirea accizei la motorină la nivelul anterior, de la 1 iulie, în condițiile în care perioada de criză nu a fost prelungită. Revenirea accizei înseamnă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Ce arată datele analizate până acum Pentru intervalul 1 martie – 30 iunie 2026, autoritatea indică faptul că prețurile carburanților din România s-au menținut „semnificativ sub” media Uniunii Europene, atât la prețurile finale (cu taxe), cât și la cele fără taxe. În plus, diferența față de media europeană a fost mai mare decât de obicei, mai ales la prețurile fără taxe. În ultimele zile ale perioadei analizate, în cazul motorinei, diferența față de media UE s-a redus treptat, România revenind către o situație întâlnită în trecut, înainte de război, când prețurile interne la motorină erau mai apropiate de media UE decât cele la benzină. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a explicat că instituția va continua monitorizarea, mai ales după încetarea măsurilor temporare. Diferențele față de media UE, la mijlocul lunii iunie La mijlocul lunii iunie, potrivit datelor prezentate: prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și 3,7% la motorină ; prețurile fără taxe erau sub media UE cu 15,1% la benzină și 8,3% la motorină . Din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar ecartul față de media europeană a fost mai accentuat decât în perioadele obișnuite. De ce motorina s-a ajustat diferit față de benzină După creșterile din martie, generate de tensiuni internaționale și probleme de aprovizionare, prețurile la pompă au intrat pe o tendință de corecție, mai ales în iunie. Prețurile interne fără taxe au urmat, în general, cotațiile internaționale Platts și Brent, însă Consiliul Concurenței precizează că transmisia nu a fost „automată, instantanee sau proporțională”. Diferența între produse, conform instituției: la benzină , corelarea cu cotațiile internaționale a fost mai evidentă, iar scăderile din iunie s-au reflectat în prețurile interne; la motorină , șocul inițial a fost mai puternic, iar ajustarea ulterioară mai lentă și moderată, pe fondul volatilității și al dependenței mai mari de piețele internaționale. Ce urmează Autoritatea a cerut informații companiilor active pe piața carburanților și spune că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza raportul privind respectarea obligațiilor de plafonare. În paralel, Consiliul Concurenței anunță că va continua să urmărească piața și după încetarea măsurilor temporare, pentru a analiza cum se reflectă în prețurile la pompă modificările cotațiilor internaționale, ale costurilor și ale condițiilor comerciale. [...]

Deși România rămâne în topul piețelor cu prețuri mici la gaze, scumpirea rapidă din ultimele luni reduce avantajul competitiv , într-un context în care toate bursele europene au urcat față de finalul lui februarie, potrivit Adevărul . La 1 iulie, gazele naturale s-au tranzacționat în România pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la un preț mediu de 224,58 lei/MWh. Nivelul plasează piața locală pe locul patru în clasamentul celor mai mici cotații dintre bursele analizate, după Franța (220,71 lei/MWh), Bulgaria (222,70 lei/MWh) și Olanda (224,11 lei/MWh). România: preț relativ jos, dar ritm de creștere peste multe piețe mari Deși cotația rămâne sub media grupului de piețe comparate, dinamica este mai puțin favorabilă: față de sfârșitul lunii februarie, prețul din România a crescut cu 44,72%. Acest ritm o plasează pe locul cinci în clasamentul scumpirilor, înaintea unor piețe importante precum Franța (+41,57%), Austria (+41,23%), Germania (+37,87%), Olanda (+37,82%), Ungaria (+34,49%) și Polonia (+33,85%). Cele mai mari majorări au fost consemnate în Bulgaria (+58,12%), Grecia (+56,51%), Spania (+50,80%) și Italia (+47,77%). Diferențe între piețe, dar tendință comună de scumpire La polul opus față de piețele cu prețuri mici, Polonia a avut 238,60 lei/MWh, Grecia 239,63 lei/MWh, iar Austria 244,13 lei/MWh. În Germania și Spania, prețurile au fost apropiate: 230,46 lei/MWh, respectiv 230,35 lei/MWh. Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare cotație analizată este de aproape 26 lei/MWh, semn că, în pofida unei direcții comune de scumpire, fragmentarea regională rămâne vizibilă. De ce contează Datele indică o „ convergență treptată ” a prețurilor regionale: România este încă în zona inferioară a cotațiilor, dar creșterea accelerată din ultimele patru luni sugerează o apropiere de nivelurile din alte piețe europene, pe fondul scumpirii generalizate a gazelor. Pentru companii, acest tip de convergență poate însemna costuri energetice mai puțin previzibile și o presiune mai mare asupra bugetelor, chiar și atunci când prețul „de moment” rămâne relativ redus. [...]