Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ungaria a dat Ucrainei un ultimatum de trei zile pentru reluarea tranzitului de petrol rusesc prin conducta Drujba, amenințând cu acțiuni legale dacă fluxurile nu sunt restabilite. Potrivit Reuters, disputa dintre cele două țări a blocat deja adoptarea unor noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei și acordarea unui împrumut major pentru Kiev.
Ultimatumul a fost anunțat de secretarul de stat din Ministerul Energiei de la Budapesta, Gábor Czepek, care a cerut Ucrainei fie să repornească fluxurile până la 10 martie, fie să permită o delegație tehnică condusă de Ungaria să inspecteze stația de pompare Brody, din vestul Ucrainei, unde a fost raportată avaria.
Transporturile de petrol prin conducta sovietică Drujba către Ungaria și Slovacia sunt suspendate din 27 ianuarie 2026. Kievul a declarat că infrastructura a fost avariată de un atac cu drone rusești, iar reparațiile sunt dificile în contextul atacurilor continue asupra infrastructurii energetice.
Budapesta și Bratislava susțin însă că Ucraina întârzie intenționat reluarea livrărilor, folosind situația ca instrument de presiune politică.
Premierul ungar Viktor Orbán a avertizat că va folosi „instrumente politice și financiare” pentru a forța redeschiderea conductei.
Conflictul a creat un blocaj major la nivelul Uniunii Europene. Ungaria a anunțat că va bloca un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, propus de Comisia Europeană, care include:
În același timp, Budapesta a vetoat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat susținerii bugetului și efortului militar al Kievului.
Poziția Ungariei a fost criticată de mai multe state membre ale Uniunii Europene. Potrivit Euronews, miniștri europeni au calificat blocajul drept problematic pentru politica externă a blocului comunitar.
Unele guverne au sugerat chiar revizuirea regulilor de vot ale UE, astfel încât deciziile privind sancțiunile să nu mai poată fi blocate de veto-ul unui singur stat.
Disputa are loc și pe fondul alegerilor parlamentare din Ungaria programate pentru 12 aprilie, campania premierului Viktor Orbán fiind marcată de un discurs critic la adresa Bruxellesului și a sprijinului pentru Ucraina.
Recomandate
Premierul slovac Robert Fico îl acuză pe Volodimir Zelenski că „minte” despre avarierea conductei Drujba , susținând că deține imagini satelitare clasificate care ar demonstra că ruta principală a infrastructurii petroliere rusești nu a fost afectată. Potrivit Gândul , liderul de la Bratislava afirmă că informațiile prezentate de Kiev privind oprirea tranzitului petrolului nu corespund realității. Robert Fico a declarat că imaginile satelitare pe care le invocă sunt clasificate și nu pot fi făcute publice, însă ar arăta că infrastructura principală a conductei Drujba este intactă. Potrivit acestuia, doar un rezervor de stocare ar fi fost afectat, fără ca traseul principal să fie avariat. „Cu excepția unui mic rezervor de stocare, traseul principal al conductei de petrol Drujba nu este avariat. Așadar, președintele Volodimir Zelenski minte în mod evident”, a afirmat premierul slovac. Fico a sugerat că liderul ucrainean ar încerca să exercite presiuni politice asupra Slovaciei și Ungariei prin declarațiile privind avarierea infrastructurii energetice. Potrivit acestuia, Kievul ar încerca astfel să influențeze deciziile celor două state în contextul disputei legate de tranzitul petrolului rusesc. Conducta Drujba este una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul rusesc către Europa Centrală. Infrastructura traversează Ucraina și alimentează de decenii mai multe state europene, inclusiv Slovacia și Ungaria, chiar și după declanșarea invaziei ruse la scară largă. Ruta petrolieră a fost scoasă din funcțiune în luna ianuarie, după ce autoritățile ucrainene au anunțat că infrastructura ar fi fost avariată în urma unui atac rusesc în vestul Ucrainei. Reacția Kievului a venit prin consilierul prezidențial Dmytro Lytvyn , care a invitat autoritățile slovace la discuții directe pentru a clarifica situația. Oficialul ucrainean a transmis că aceste probleme ar trebui discutate la nivel oficial, nu prin declarații publice sau mesaje pe rețelele sociale. Disputa are loc într-un moment de tensiune între Bratislava și Kiev. Slovacia a avertizat anterior că ar putea opri furnizarea de energie electrică de urgență către Ucraina, ca reacție la suspendarea livrărilor de petrol. În același timp, Slovacia și Ungaria au suspendat și exporturile de motorină către Ucraina. [...]
Uniunea Europeană cere Ucrainei acces la conducta Druzhba pentru a verifica pagubele provocate de Rusia , după ce Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că exagerează daunele pentru a bloca livrările de petrol, potrivit unei analize publicate de Financial Times . Disputa a devenit un nou punct de tensiune în interiorul UE, deoarece blocarea conductei afectează aprovizionarea cu petrol a unor state membre și riscă să întârzie ajutorul financiar pentru Ucraina. Conducta Druzhba, în centrul disputei Conducta Druzhba , una dintre cele mai mari rețele de transport de petrol din Europa, transportă țiței rusesc către mai multe țări din Europa Centrală, inclusiv Ungaria și Slovacia . Autoritățile ucrainene susțin că infrastructura a fost grav afectată în urma unui atac aerian rusesc din ianuarie , iar lucrările de evaluare și reparație necesită timp. Potrivit companiei energetice ucrainene Naftogaz , atacul a provocat pagube majore: un rezervor de petrol de 75.000 m³ a luat foc; incendiul a durat aproximativ 10 zile ; au fost distruse transformatoare, cabluri electrice și sistemul de detectare a scurgerilor . Directorul Naftogaz, Sergii Koretskyi , a declarat că incendiul a afectat „cel mai mare rezervor petrolier din Europa”, comparând diametrul acestuia cu dimensiunea unui teren de fotbal. Presiuni din partea UE În contextul disputei, mai multe state membre ale Uniunii Europene, dar și Comisia Europeană , au cerut Kievului să permită accesul unor inspectori pentru a evalua independent situația conductei. Potrivit unor diplomați europeni, Ursula von der Leyen și António Costa ar fi solicitat personal autorităților ucrainene acces la conductă în timpul unei vizite la Kiev, însă cererea ar fi fost respinsă. Unii oficiali europeni consideră că refuzul Ucrainei riscă să creeze probleme politice în interiorul UE. Un diplomat european a declarat că această decizie ar putea fi un „ autogol ”, deoarece oferă Ungariei argumente pentru a bloca sprijinul financiar european. Ungaria blochează ajutorul pentru Ucraina Conflictul a escaladat după ce premierul ungar Viktor Orbán a întârziat aprobarea unui pachet de ajutor european de aproximativ 90 miliarde de euro pentru Ucraina , cerând reluarea fluxurilor de petrol prin Druzhba . Budapesta și Bratislava susțin că Kievul a închis conducta în mod deliberat, acuzație respinsă de oficialii ucraineni. Un reprezentant apropiat președintelui Volodimir Zelenski a argumentat că repararea conductei nu este o prioritate strategică în plin război: Ucraina ar trebui să trimită echipe de reparații în zone potențial periculoase pentru a restabili fluxul de petrol către „prietenii Rusiei”. Contextul energetic amplifică tensiunile Disputa vine într-un moment sensibil pentru piața energetică globală. Prețurile petrolului au crescut după acțiuni militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , care au perturbat fluxurile globale de energie. În acest context, orice blocaj în infrastructura energetică europeană devine mult mai important pentru securitatea aprovizionării. Dacă disputa nu este rezolvată rapid, există riscul ca tensiunile politice dintre statele UE și Ucraina să crească, iar ajutorul financiar și militar pentru Kiev să fie afectat de noi blocaje politice. [...]
Croaţia oferă Ungariei şi Slovaciei petrol prin conducta Adria, în contextul blocajului Drujba , potrivit Digi24 , care citează Reuters . Anunțul a fost făcut de premierul croat Andrej Plenkovic, care a precizat că Zagreb discută deja cu Budapesta, Bratislava și Comisia Europeană pentru a asigura aprovizionarea alternativă. Ungaria și Slovacia, singurele state din Uniunea Europeană ale căror rafinării mai folosesc țiței rusesc transportat prin conducta Drujba, caută soluții după oprirea livrărilor la 27 ianuarie 2026. Ucraina a indicat atunci că infrastructura ar fi fost afectată de un atac cu drone rusești. Conducta Adria , operată de compania croată Janaf, poate transporta aproximativ un milion de tone de petrol pe lună, respectiv până la 15 milioane de tone anual, volum pe care autoritățile croate îl consideră suficient pentru a acoperi integral necesarul Ungariei și Slovaciei. Potrivit informațiilor prezentate, o navă cu petrol care nu provine din Rusia a fost deja descărcată pentru grupul energetic ungar MOL, iar alte șapte transporturi sunt așteptate până în aprilie. Comisia Europeană a anunțat că analizează cadrul legal pentru eventuale importuri maritime de petrol rusesc care ar putea tranzita apoi conducta Adria, în condițiile în care Budapesta și Bratislava s-au opus până acum inițiativelor Bruxelles-ului de a elimina complet livrările de energie din Rusia. „Croaţia este aici ca vecin, partener şi prieten, pentru a asigura securitatea energetică şi funcţionarea lină a economiilor Ungaria şi Slovacia”, a declarat Plenkovic pentru agenția Hina. Criza conductei Drujba readuce astfel în prim-plan vulnerabilitățile energetice din regiune și tensiunile persistente din interiorul Uniunii Europene privind dependența de resursele rusești. [...]
Prețul petrolului Brent se apropie de 93 de dolari pe baril , atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an, pe fondul blocadei Strâmtorii Hormuz, care a intrat în a opta zi și perturbă aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. Potrivit Reuters , tensiunile din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier prin una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Criza a început la 28 februarie 2026 , după atacurile coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Ca reacție, Garda Revoluționară iraniană a anunțat închiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul comercial și a atacat mai multe nave care încercau să tranziteze zona. În urma acestor acțiuni, traficul de petroliere a scăzut aproape complet, potrivit analizei publicate de Markets Financial Content . Blocaj major pentru piața energetică Strâmtoarea Hormuz este considerată una dintre cele mai sensibile rute comerciale din lume, deoarece prin ea trece aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol . Blocada a început deja să afecteze producția din statele din Golf. Printre efectele imediate ale crizei: Irakul a redus producția cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi , din cauza lipsei spațiilor de depozitare Qatar a declarat „forță majoră” pentru livrările de gaz natural lichefiat după atacuri asupra unor instalații Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweitul se confruntă cu depozite aproape pline, în special în terminalul petrolier Ras Tanura Scenariul petrolului la 120 de dolari Analiștii financiari avertizează că prețurile ar putea crește mult mai mult dacă blocada continuă. Potrivit unei analize citate de Morningstar , banca JPMorgan estimează că statele din Consiliul de Cooperare al Golfului au capacitate de stocare pentru aproximativ 25 de zile de producție blocată . Dacă transporturile nu se reiau în următoarele trei săptămâni, producătorii ar putea fi nevoiți să reducă extracția, ceea ce ar putea împinge prețul petrolului Brent la 100–120 de dolari pe baril . În scenarii mai severe, unele analize estimează chiar 120–150 de dolari pe baril în cazul unui conflict prelungit. Efecte directe asupra consumatorilor Creșterea prețurilor petrolului începe deja să se reflecte în costurile carburanților. În România, benzina s-a scumpit cu aproximativ 15 bani pe litru la începutul lunii martie, ajungând între 7,99 și 8,22 lei , potrivit datelor citate de Capital . Experți din sectorul energetic avertizează că, dacă petrolul se stabilizează la 90–100 de dolari pe baril , prețul carburanților din România ar putea depăși 9–10 lei pe litru . Creșteri similare se înregistrează și în alte economii majore: în Germania motorina a trecut de 2 euro pe litru , iar în Statele Unite prețul mediu al benzinei a urcat la 3,25 dolari pe galon . În paralel, Washingtonul a anunțat că ia în calcul escorte navale pentru petrolierele care ar încerca să traverseze strâmtoarea , însă până acum nu au fost organizate convoaie comerciale. [...]
China încearcă să convingă Iranul să permită tranzitul petrolului și gazelor prin Strâmtoarea Hormuz , după ce conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a blocat aproape complet una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Informația provine din surse diplomatice citate de Reuters . Potrivit acestora, Beijingul poartă discuții cu Teheranul pentru a permite trecerea în siguranță a petrolierelor și a navelor care transportă gaz natural lichefiat din Qatar prin Strâmtoarea Hormuz. Coridorul maritim este esențial pentru piața energetică globală, deoarece prin el circulă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și LNG . Conflictul militar, care a ajuns la a șasea zi la momentul publicării informațiilor, a redus drastic traficul maritim în zonă. Datele companiei de analiză Vortexa arată că la 1 martie au traversat strâmtoarea doar patru petroliere , față de o medie de aproximativ 24 pe zi înregistrată de la începutul anului 2026. În același timp, aproximativ 300 de nave petroliere au rămas blocate în interiorul strâmtorii , potrivit datelor colectate de Vortexa și Kpler. De ce este implicată China China depinde puternic de importurile de energie din Orientul Mijlociu . Aproximativ 45% din petrolul consumat de a doua economie a lumii trece prin Strâmtoarea Hormuz, motiv pentru care Beijingul este interesat să evite blocarea completă a rutei maritime. Sursele diplomatice afirmă că autoritățile chineze sunt nemulțumite de paralizarea traficului și încearcă să obțină un acord cu Iranul pentru trecerea în siguranță a navelor energetice. Există deja semne limitate de reluare a tranzitului. Datele de monitorizare a navelor arată că un petrolier numit Iron Maiden a traversat strâmtoarea după ce și-a schimbat semnalul de identificare în „proprietate chineză” . Totuși, analiștii spun că ar fi nevoie de mult mai multe astfel de traversări pentru a calma piețele energetice. Impact asupra pieței globale Blocajul din Hormuz a avut efecte imediate asupra pieței energetice mondiale: prețul petrolului a crescut cu peste 15% de la începutul conflictului; atacurile iraniene asupra instalațiilor energetice din Golful Persic au oprit unele producții; rachete iraniene au lovit sau au ajuns în apropierea unor zone din Cipru, Azerbaidjan și Turcia , amplificând tensiunile regionale. Economiile majore avertizează deja că prelungirea crizei ar putea alimenta un nou val de inflație globală , în contextul creșterii prețurilor la energie. Acces selectiv prin strâmtoare Iranul a anunțat la începutul săptămânii că nu va permite trecerea navelor aparținând Statelor Unite, Israelului, statelor europene sau aliaților acestora . Declarația oficială nu a menționat însă China. Potrivit unor surse din industria transporturilor maritime și energetice, în prezent pot traversa strâmtoarea doar unele nave chineze sau iraniene , iar traficul rămâne extrem de limitat. Situația din Hormuz este urmărită atent de piețele financiare și de marile economii ale lumii, deoarece o blocare prelungită a acestei rute ar putea declanșa una dintre cele mai severe crize energetice globale din ultimii ani. [...]
Armata belgiană a confiscat un petrolier din „flota fantomă” a Rusiei , potrivit Biziday , care citează Reuters . Operațiunea a avut loc în dimineața zilei de 1 martie, cu sprijin din partea apărării franceze, iar nava este escortată către portul Zeebrugge, la Marea Nordului, unde va rămâne. Theo Francken, ministrul belgian al Apărării, a declarat că petrolierul este suspectat că naviga „sub pavilion fals și cu documente false”. Oficialul a mai spus că Belgia își asumă responsabilitatea și va continua acțiunile împotriva acestor nave, argumentând că, fără „flota fantomă”, Rusia ar avea dificultăți în a susține financiar războiul din Ucraina din veniturile petroliere. Intervenția se înscrie în linia măsurilor occidentale de aplicare a sancțiunilor impuse Moscovei după invadarea Ucrainei, sancțiuni care urmăresc să reducă veniturile Rusiei din exporturile de petrol. În practică, „flota fantomă” este asociată cu transporturi opace și cu ocolirea restricțiilor, inclusiv prin utilizarea unor înregistrări și documente contestate de autorități. Dincolo de componenta de sancțiuni, autoritățile occidentale invocă și riscuri de siguranță și mediu: multe dintre aceste petroliere sunt vechi și pot avea defecțiuni, ceea ce crește probabilitatea de avarii, scurgeri de petrol și poluare a ecosistemelor marine. În acest context, confiscarea și reținerea navei la Zeebrugge reprezintă atât o acțiune de aplicare a sancțiunilor, cât și o măsură de reducere a riscurilor în apele europene. [...]
