Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ungaria a dat Ucrainei un ultimatum de trei zile pentru reluarea tranzitului de petrol rusesc prin conducta Drujba, amenințând cu acțiuni legale dacă fluxurile nu sunt restabilite. Potrivit Reuters, disputa dintre cele două țări a blocat deja adoptarea unor noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei și acordarea unui împrumut major pentru Kiev.
Ultimatumul a fost anunțat de secretarul de stat din Ministerul Energiei de la Budapesta, Gábor Czepek, care a cerut Ucrainei fie să repornească fluxurile până la 10 martie, fie să permită o delegație tehnică condusă de Ungaria să inspecteze stația de pompare Brody, din vestul Ucrainei, unde a fost raportată avaria.
Transporturile de petrol prin conducta sovietică Drujba către Ungaria și Slovacia sunt suspendate din 27 ianuarie 2026. Kievul a declarat că infrastructura a fost avariată de un atac cu drone rusești, iar reparațiile sunt dificile în contextul atacurilor continue asupra infrastructurii energetice.
Budapesta și Bratislava susțin însă că Ucraina întârzie intenționat reluarea livrărilor, folosind situația ca instrument de presiune politică.
Premierul ungar Viktor Orbán a avertizat că va folosi „instrumente politice și financiare” pentru a forța redeschiderea conductei.
Conflictul a creat un blocaj major la nivelul Uniunii Europene. Ungaria a anunțat că va bloca un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, propus de Comisia Europeană, care include:
În același timp, Budapesta a vetoat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat susținerii bugetului și efortului militar al Kievului.
Poziția Ungariei a fost criticată de mai multe state membre ale Uniunii Europene. Potrivit Euronews, miniștri europeni au calificat blocajul drept problematic pentru politica externă a blocului comunitar.
Unele guverne au sugerat chiar revizuirea regulilor de vot ale UE, astfel încât deciziile privind sancțiunile să nu mai poată fi blocate de veto-ul unui singur stat.
Disputa are loc și pe fondul alegerilor parlamentare din Ungaria programate pentru 12 aprilie, campania premierului Viktor Orbán fiind marcată de un discurs critic la adresa Bruxellesului și a sprijinului pentru Ucraina.
Recomandate
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, depozitelor și conductelor din Rusia încep să aibă efecte economice vizibile , iar Vladimir Putin a admis că valul recent de lovituri „provoacă daune” economiei și societății ruse, potrivit Al Jazeera . Miza pentru sectorul petrol și gaze este directă: infrastructura vizată susține exporturile energetice, una dintre principalele surse de venit ale Moscovei. În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, inclusiv asupra rafinăriilor, depozitelor și conductelor, precum și asupra lanțurilor de aprovizionare cu combustibil din Crimeea. Al Jazeera notează un atac revendicat de Kiev asupra unei rafinării-cheie din Nijnekamsk, în noaptea precedentă declarațiilor lui Putin. În declarații preluate de agenția de stat TASS, Putin a susținut că economia „își revine rapid” și că scopul atacurilor ar fi să „semene confuzie” în societate, dar că acestea nu vor reuși să divizeze populația și nici să producă „răul economic” urmărit de Ucraina. „În ceea ce privește economia: cu siguranță ne provoacă daune, dar ne revenim rapid”, a spus Putin, potrivit TASS. Presiune pe capacitatea de producție și pe transportul carburanților Pe lângă loviturile la distanță asupra infrastructurii din interiorul Rusiei, Ucraina a vizat și aprovizionarea către Crimeea ocupată, inclusiv camioane cu combustibil. Potrivit aceleiași surse, aceste atacuri au declanșat „cea mai gravă criză de combustibil” din peninsula de la Marea Neagră de la anexarea ilegală din 2014, cu cozi la benzinării (inclusiv la Simferopol). Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War) , un think-tank cu sediul la Washington, a evaluat că există o „sinergie” între campania de lovituri la distanță și atacurile care întrerup aprovizionarea Crimeei și a altor teritorii ocupate: primele reduc capacitatea de producție, iar cele din a doua categorie afectează transportul benzinei care încă poate fi produsă. Răspunsul Kremlinului: apărare antiaeriană și amenințarea cu escaladarea Putin a anunțat că Rusia va intensifica atacurile asupra „infrastructurii inamicului”, cu scopul declarat de a descuraja loviturile asupra obiectivelor civile ruse. Totodată, a cerut îmbunătățirea apărării antiaeriene, a doua solicitare de acest tip în cursul lunii, conform Al Jazeera. Separat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a recunoscut în această săptămână penuria de combustibil din Crimeea și a spus că sunt luate „măsuri” pentru a gestiona situația, fără detalii despre amploarea sau calendarul intervențiilor. În plan politic, Putin a reiterat recent că nu vede un rost în discuții față în față cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pentru încheierea războiului, în timp ce, pe front, comandantul-șef ucrainean Oleksandr Sîrski a afirmat că Ucraina ar fi recuperat în mai mult teritoriu decât a pierdut, inversând tendința de câștiguri nete lunare ale Rusiei. [...]
Reticența Europei de a semna contracte pe termen lung pentru LNG din SUA riscă să complice strategia UE de înlocuire a gazului rusesc până în 2027 , potrivit Economica . Dezvoltatorii americani spun că discuțiile cu importatorii europeni există, dar se blochează la momentul angajamentelor ferme, pe fondul temerilor că dependența de Rusia ar putea fi înlocuită cu una față de Statele Unite. Directori americani citați de Bloomberg afirmă că, deși europenii sunt deschiși la negocieri, „nu se angajează cu adevărat” în acorduri de aprovizionare pe termen lung. Miza este una de securitate energetică și de poziționare strategică: companiile europene evită să își lege consumul de o singură sursă dominantă, chiar dacă piața globală de LNG este descrisă ca fiind mai strânsă decât se anticipa înainte de războiul din Iran. Presiunea calendarului UE: ieșirea din gazul rusesc până la final de 2027 În paralel, UE accelerează eliminarea importurilor de gaz rusesc. Conform planului menționat în articol, Uniunea a interzis din 25 aprilie importurile de LNG din Rusia prin contracte spot (pe termen scurt), ca parte a eliminării treptate a tuturor importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027. Calendarul indicat include: interdicție totală pentru importurile de LNG din Rusia de la începutul anului 2027 ; oprirea importurilor de gaz rusesc prin conducte din toamna anului 2027. Riscul unei noi concentrări: până la 80% LNG din SUA în 2028, potrivit IEEFA Pe fondul reorientării fluxurilor, dependența UE de LNG din SUA a crescut și ar putea ajunge ca 80% din importurile de LNG ale Uniunii să provină din Statele Unite până în 2028 , potrivit prognozelor publicate luna trecută de Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA), citate de Economica. Această perspectivă explică de ce importatorii europeni ezită să semneze volume mari pe termen lung: contractele ar securiza aprovizionarea, dar ar putea consolida o dependență structurală de un singur furnizor dominant. Alternativa Canada: interes pentru Ksi Lisims LNG , dar cu volume încă de contractat În căutarea diversificării, mai multe companii europene de utilități și-au exprimat interesul pentru producția viitoare a proiectului canadian Ksi Lisims LNG , care ar urma să fie a doua facilitate de export de gaz lichefiat a Canadei. Proiectul are deja acorduri de preluare pentru 5 milioane de tone pe an , însă dezvoltatorii încearcă să obțină angajamente pentru încă 3–4 milioane de tone , potrivit directorului executiv al Western LNG, liderul proiectului, într-un interviu pentru Reuters. De ce contează pentru companii Pentru utilități și marii consumatori industriali, dilema este între: securizarea volumelor prin contracte pe termen lung (care reduc riscul de aprovizionare); limitarea riscului de dependență și păstrarea flexibilității într-o piață cu volatilitate geopolitică și cu reguli UE în schimbare. Articolul nu indică o soluție imediată, dar sugerează că, pe măsură ce UE închide definitiv capitolul gazului rusesc, competiția pentru LNG și nevoia de diversificare vor pune presiune pe deciziile de contractare ale importatorilor europeni. [...]
Rusia recunoaște că atacurile ucrainene cu drone au dus la penurie de benzină în Crimeea și în sud , iar efectul imediat este o presiune operațională pe lanțurile de aprovizionare cu carburanți într-un teritoriu-cheie pentru Moscova, potrivit HotNews . Ministerul Energiei de la Moscova a admis că atacurile cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice au provocat „dificultăți temporare” de alimentare cu combustibil în mai multe regiuni din sud, inclusiv în Crimeea anexată. Informația este relatată de The Moscow Times și BBC . Blocaj logistic și raționalizare la pompă în Crimeea Potrivit relatărilor citate, Crimeea se confruntă cu dificultăți logistice accentuate, după atacuri ucrainene asupra unei autostrăzi și a unui pod care leagă Rostov (sudul Rusiei) de peninsulă, prin Mariupol. Un analist citat de BBC, Clément Molin (Atum Mundi), afirmă că Ucraina a efectuat 300 de atacuri cu drone asupra camioanelor de la începutul lunii mai, inclusiv 30 de cisterne, iar campania s-a intensificat în această lună. Efectele descrise în teren includ: cozi la benzinării și timpi de așteptare de până la 10 ore pentru alimentare; limitarea cantității cumpărate la majoritatea stațiilor la cel mult 20 de litri per persoană, pe bază de cupoane preplătite (dacă sunt disponibile); relatări privind creșteri puternice ale prețurilor la benzină și motorină, pe fondul penuriei. Șeful regional numit de Kremlin, Serghei Aksionov , a recunoscut pe 5 iunie că nu poate fi satisfăcută integral cererea de combustibil „în acest moment” și a spus că sute de autobuze nu vor ieși din depouri din cauza crizei. De ce nu compensează Rusia rapid: rute limitate și riscuri ridicate În condițiile actuale, șoselele rămân principala cale de aprovizionare a peninsulei, în timp ce ruta maritimă este descrisă ca prea periculoasă, după ce mai multe feriboturi ar fi fost scoase din funcțiune de Ucraina. În paralel, traficul pe podul din Kerci (legătura directă cu Rusia continentală) a fost restricționat de atacuri anterioare sau de riscul unor noi lovituri. Un expert citat de BBC, Craig Kennedy (Centrul Davis, Universitatea Harvard), susține că transportul de combustibil pe acest pod a devenit o opțiune riscantă, ceea ce împinge fluxurile terestre prin Mariupol, unde convoaiele rămân vulnerabile. Impact mai larg: de la rafinării la distribuția locală Pe lângă loviturile asupra rutelor logistice, problemele sunt agravate de atacurile la distanță asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din Rusia, desfășurate de Kiev de câteva luni. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aproape 40% din „capacitatea primară de rafinare a petrolului” a Rusiei a fost scoasă din funcțiune în luna mai din cauza acestor atacuri. În evaluarea lui Craig Kennedy, campania Ucrainei ar trece treptat de la ținte mari (rafinării) către rețele de distribuție locale, mai mici, cu efect mai concentrat asupra populației și a armatei în anumite regiuni, precum Crimeea. Reacția Moscovei: grup de lucru și „piață sub control” Ministerul Energiei rus a anunțat înființarea unui „grup de lucru la nivel de industrie” pentru a asigura funcționarea „stabilă și eficientă” a sectorului energetic. Totodată, The Moscow Times notează că, luna trecută, ministerul încerca să transmită că piața internă a benzinei rămâne „stabilă și sub control”, deși în Crimeea erau introduse treptat măsuri de raționalizare. Crimeea și cel puțin 14 regiuni rusești au introdus ulterior diverse restricții la benzinăriile locale. În afara Crimeei, amploarea reală a penuriei rămâne neclară, unele măsuri părând să vizeze mai degrabă cumpărăturile din panică și acumularea de stocuri decât o criză imediată de aprovizionare. [...]
Benzina și motorina au început să se ieftinească, dar scăderea petrolului nu se vede încă integral la pompă , arată datele citate de Stirile Pro TV , după acordul de pace anunțat între SUA și Iran, care a readus stabilitatea pe piața țițeiului. Pentru șoferi și companii, miza rămâne diferența dintre ieftinirea rapidă a barilului și ajustarea lentă a prețurilor la carburanți. Potrivit Monitorului Prețurilor, la stațiile Petrom, OMV, Mol și Lukoil din București, Iași și Sibiu, benzina se vinde între 8,62 și 8,78 lei pe litru, iar motorina între 9,08 și 9,14 lei pe litru. Publicația notează că aceste niveluri sunt încă „departe” de cele de dinaintea crizei din Strâmtoarea Ormuz . Cât costă benzina și motorina în marile orașe În București, intervalele de preț prezentate pentru benzină sunt: Petrom: 8,62 lei/litru OMV – Mol: 8,68 lei/litru Lukoil: 8,78 lei/litru Pentru motorină, în București: Petrom: 9,08 lei/litru OMV – Mol: 9,14 lei/litru Lukoil: 9,14 lei/litru În Sibiu, Iași și Constanța, cotațiile la marile lanțuri sunt descrise ca fiind similare, iar la motorină prețurile sunt identice în cele trei orașe analizate, ceea ce sugerează o politică de preț uniformă la nivel național pentru rețelele mari. În datele citate, Petrom apare ca opțiunea cea mai ieftină pentru ambele tipuri de carburanți, iar Lukoil are cele mai mari prețuri la benzină. Petrolul a scăzut cu peste 30% față de vârf, dar transmiterea în prețuri întârzie Acordul de pace dintre SUA și Iran ar fi dus la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reluarea fluxurilor de petrol din Golf, iar prețul barilului ar fi coborât cu peste 30% față de vârful de 122 de dolari atins în timpul crizei, conform articolului. În același context, sunt menționate scăderi de peste 5% ale cotațiilor: Brent la aproximativ 82 de dolari pe baril, iar WTI la circa 80 de dolari pe baril, cel mai redus nivel din martie. Totuși, specialiști citați avertizează că piața ar putea subestima dificultățile următoare: Westpac arată că stocurile mondiale, diminuate după închiderea prelungită a Strâmtorii Hormuz, au nevoie de timp pentru a fi refăcute, iar strategul ANZ Daniel Hynes consideră că „șocul energetic este departe de a se fi încheiat”. În practică, pentru consumatori și transportatori, concluzia imediată este că ieftinirea petrolului nu se transferă automat și rapid în prețurile de la pompă, iar eventuale scăderi mai consistente depind de evoluția stocurilor și a livrărilor din Golf, așa cum reiese din analiza citată. [...]
Statul român a activat dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , ceea ce poate schimba ordinea de prioritate la vânzarea viitoarelor volume și reduce spațiul pentru contracte directe către cumpărători din regiune, inclusiv Ungaria, potrivit Profit . Miza este una de reglementare, cu efect economic: legea offshore obligă ca gazele tranzacționate prin contracte bilaterale să fie oferite mai întâi statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , care poate accepta sau refuza în termen de 7 zile. Dacă statul refuză (inclusiv prin lipsa răspunsului), titularii acordurilor pot vinde către terți, însă nu la un preț mai mic decât cel oferit ANRSPS. Ce volume sunt vizate și de ce contează pentru piață Conform informațiilor citate de Profit din Financial Intelligence, ANRSPS ar urma să achiziționeze gazele la prețul ofertat de compania maghiară MVM. Ar fi vorba despre volume ce ar urma să fie vândute de OMV Petrom, care deține 50% din concesiunea Neptun Deep, restul fiind în posesia Romgaz. Aceeași sursă indică o cantitate totală de 5 miliarde metri cubi, pe o durată de șapte ani, echivalentul a circa 52,75 milioane MWh (aprox. 7,53 milioane MWh pe an). La cotațiile futures pentru 2027 de la hub-ul olandez TTF, cantitatea totală este evaluată la circa 2,1 miliarde euro (aprox. 11 miliarde lei), potrivit calculelor menționate. Ce urmează: discuții tehnice și posibil export, dar condiționat În prezent, există discuții între statul român și oficialii OMV Petrom privind aspecte tehnice și contractuale ale exercitării dreptului de preempțiune, inclusiv punctul de livrare, calitatea gazului, flexibilitatea de transfer a drepturilor și obligațiilor contractuale și modalitatea de plată. Autoritățile de la București nu exclud transferul unor cantități către țări din regiune aflate în deficit, prin acorduri bilaterale între guverne, însă doar după confirmarea că nu există cerere internă de acoperit, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, Profit amintește că publicația maghiară Index.hu a scris recent că MVM vrea să semneze un contract pentru gaze din Neptun Deep, care ar permite Ungariei să înlocuiască pe termen lung o parte semnificativă din importurile de gaze rusești. [...]
Prețurile petrolului au scăzut puternic după semnalul că Strâmtoarea Ormuz s-ar putea redeschide , pe fondul unui acord anunțat între SUA și Iran, potrivit HotNews , care citează BBC. Mișcarea arată cât de rapid se retrage „prima de risc” din cotații atunci când piața percepe o reducere a amenințărilor la adresa transportului prin cel mai sensibil punct de tranzit pentru energie din lume. Țițeiul Brent (referința globală) a coborât cu 4%, la 83,81 dolari (aprox. 385 lei) pe baril, iar petrolul tranzacționat în SUA a scăzut cu 4,7%, la 80,89 dolari (aprox. 372 lei). De ce contează: Ormuz, un nod prin care trece circa 20% din fluxurile globale Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă esențială, prin care trece în mod normal aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) din lume. Închiderea ei, survenită la scurt timp după atacurile aeriene lansate de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie, a alimentat volatilitatea și scumpirile din ultimele luni. În acest context, un acord care ar permite redeschiderea rutei are impact direct asupra așteptărilor privind oferta și livrările, iar piața a reacționat imediat prin scăderea cotațiilor. Acordul există, dar lipsesc detaliile – iar asta poate menține volatilitatea Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a spus că o ceremonie oficială de semnare ar urma să aibă loc vineri, 19 iunie, în Elveția. La Televiziunea de stat iraniană, ministrul adjunct de externe Kazem Gharibabadi a confirmat, într-o convorbire telefonică, că a fost finalizat un acord cu SUA, în timp ce Donald Trump a postat pe rețelele sociale mesajul „să lase petrolul să curgă!”. Totuși, lipsa informațiilor despre conținutul înțelegerii poate prelungi incertitudinea, avertizează Vandana Hari (Vanda Insights): „Lipsa detaliilor cu privire la ceea ce s-a convenit este probabil să aducă incertitudine pe piață.” Redeschiderea nu înseamnă revenire imediată la normal Chiar dacă ruta se redeschide, experți din piața energetică avertizează că transportul de petrol prin strâmtoare este puțin probabil să revină rapid la nivelurile de dinainte de război. Andrew Lipow (Lipow Oil Associates) a indicat că minele ar trebui îndepărtate mai întâi, un proces care ar putea dura de la câteva săptămâni până la șase luni, iar normalizarea încărcărilor și a producției ar putea, la rândul ei, să dureze săptămâni, în condițiile în care există multe petroliere care așteaptă să tranziteze. Reacție în piețe: bursele asiatice au urcat Pe lângă scăderea petrolului, bursele asiatice au crescut luni dimineață, investitorii salutând acordul: Nikkei 225 (Japonia) a urcat cu 4,3%, iar Kospi (Coreea de Sud) cu peste 5%. Regiunea este deosebit de sensibilă la șocurile de preț din energie, deoarece depinde puternic de Orientul Mijlociu pentru aprovizionarea cu petrol și GNL. Contextul rămâne însă fragil: înainte de conflict, Brent era în jur de 70 de dolari pe baril, iar în timpul războiului a atins un vârf de aproximativ 120 de dolari, semn al amplitudinii riscului geopolitic reflectat în preț. Pentru piață, următorul test este dacă acordul va fi detaliat și implementat suficient de repede încât fluxurile prin Ormuz să se stabilizeze. [...]
