Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

România va fi „într-o situaţie energetică total diferită” odată cu pornirea Neptun Deep, potrivit Digi24, care relatează declarațiile vicepremierului Tanczos Barna făcute marți seară, în contextul discuțiilor despre prețul electricității și structura producției interne.
Tanczos Barna a susținut că, pe termen scurt, schimbarea este dificilă deoarece electricitatea este produsă în prezent inclusiv în centrale pe cărbune, iar costul ridicat al acestei producții influențează întregul „mix energetic” (combinația de surse din care se produce energia) și, implicit, prețurile din România.
„O să fim într-o altă situaţie în momentul în care porneşte Neptun Deep, în momentul când pornesc marile centrale care sunt în construcţie acum şi se fac investiţii de miliarde de euro acolo. Vom fi într-o situaţie total diferită când reuşim să exportăm cantităţi mari de gaz“, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.
În același context, vicepremierul a afirmat că România va ajunge „cel mai mare producător de gaz din Europa”, iar după acel moment „lucrurile vor sta altfel”, fără a oferi însă un calendar sau estimări cantitative în intervenția redată.

Separat, Tanczos Barna a comentat și tranziția către electricitate și mașini electrice, pe care a descris-o drept costisitoare și de durată. El a criticat ritmul țintei europene pentru 2035 și a spus că nu ar fi fost luate în calcul suficient „suportabilitatea” și nivelul de pregătire al industriei, potrivit News.ro, citată de Digi24.
Vicepremierul a mai spus că industria din Germania și Franța „pierde viteză”, iar România este afectată deoarece furnizează piese și subansamble pentru industria auto, concluzionând că efectele sunt resimțite pe scară largă, „toată lumea este afectată”, în formularea sa.
Recomandate

Miniștrii Energiei din UE vor discuta săptămâna viitoare despre creșterea producției interne de gaze , o temă rar pusă pe agenda comună, în încercarea de a reduce expunerea la șocurile de preț din importuri pe fondul războiului din Iran, potrivit news.ro , care citează un document intern consultat de Reuters. UE acoperă aproximativ 80% din necesarul de gaze naturale din importuri și a fost puternic afectată de scumpirile energiei, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a generat perturbări „fără precedent” pe piețele internaționale. În acest context, statele membre vor aborda explicit rolul resurselor interne de gaze ca posibil „mecanism colectiv” pentru stabilitatea prețurilor în Uniune, reiese din document. Discuție despre foraje, dar cu „garduri” climatice Documentul pregătitor este elaborat de Cipru , care deține președinția rotativă a UE și va conduce reuniunea. Țara are rezerve de gaze naturale offshore și propune o dezbatere despre cum pot fi stimulate resursele interne fără a compromite obiectivele climatice. Întrebarea-cheie din document vizează legătura dintre volatilitatea pieței globale a GNL (gaz natural lichefiat) și oportunitatea de a folosi mai mult producția internă pentru a tempera șocurile de preț. În același timp, textul avertizează asupra riscului de a „bloca” UE în sisteme cu emisii ridicate de carbon, care ar submina țintele climatice pe termen lung. „Pregătire și echilibru”, nu schimbarea direcției tranziției Un purtător de cuvânt al președinției cipriote a spus că demersul urmărește o analiză „pragmatică” a modului în care UE își asigură securitatea energetică și gestionează șocurile în anii următori. „Este vorba despre pregătire și echilibru, nu despre inversarea tranziției energetice.” Unii diplomați europeni au apreciat că discuția indică o deschidere mai mare în UE pentru luarea în calcul a producției interne, într-un moment în care volatilitatea externă apasă direct asupra costurilor economice. De ce contează pentru România În UE, responsabilitatea pentru resursele energetice rămâne la nivel național, nu la Bruxelles. Totuși, includerea producției interne pe agenda miniștrilor semnalează o posibilă repoziționare politică: securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor capătă greutate într-un cadru în care tranziția energetică rămâne obiectiv oficial. În acest tablou, România este menționată alături de Cipru drept una dintre țările cu cele mai mari rezerve de gaze recuperabile comercial din UE, iar ambele intenționează să își crească producția internă. Contextul este și unul de ofertă în scădere în interiorul Uniunii: producția internă de gaze a UE s-a înjumătățit în ultimul deceniu, pe fondul investițiilor mai mici în explorări și al închiderii zăcământului Groningen din Olanda, decisă pentru a limita riscurile seismice care au afectat mii de clădiri. [...]

Două noi incidente maritime în zona Strâmtorii Ormuz cresc riscul de perturbare a unei rute prin care trecea, înainte de criză, circa o cincime din petrolul mondial , într-un moment în care conflictul dintre Iran, SUA și Israel apasă deja pe traficul comercial și pe piața energetică, potrivit Economica . O navă aflată la ancoră în apropierea Emiratelor Arabe Unite ar fi fost preluată de persoane neidentificate și direcționată spre Iran, conform autorităților citate de Associated Press . Separat, o navă cargo indiană, „Haji Ali”, a luat foc în apropiere de Oman după un atac și s-a scufundat ulterior; toți cei 14 membri ai echipajului au fost salvați. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre cele mai importante rute maritime din lume, iar orice escaladare poate avea efect direct asupra prețurilor la petrol și gaze. Analiștii citați în material avertizează că noi destabilizări ale rutei pot alimenta scumpiri și pot amplifica tensiunile economice la nivel global. Context: control, restricții și răspuns militar Deocamdată nu este clar cine se află în spatele incidentelor. Ele apar însă după ce oficiali iranieni au reiterat că Teheranul își revendică controlul asupra Strâmtorii Ormuz și susține că are dreptul să intercepteze anumite petroliere. În ultimele luni, Iranul a restricționat accesul navelor străine în zonă, iar Statele Unite au răspuns prin măsuri navale și operațiuni militare pentru protejarea traficului comercial, pe fondul negocierilor blocate privind securitatea traficului maritim din Golf. [...]

Ungaria va elibera din rezerva strategică noi cantități de carburanți începând de săptămâna viitoare , o măsură menită să susțină continuitatea aprovizionării, potrivit Agerpres . Premierul Peter Magyar a spus că, până la momentul începerii eliberărilor, furnizarea nu va fi periclitată. Decizia vine după ce, în februarie, precedentul guvern de la Budapesta condus de Viktor Orban a scos 250.000 de tone de petrol din rezerva strategică, în contextul întreruperii transportului din Rusia prin oleoductul Drujba. Context: securitatea aprovizionării și presiunea pe stocuri Anunțul actual indică faptul că autoritățile ungare se pregătesc să folosească din nou stocurile strategice, instrument utilizat de regulă pentru a amortiza șocuri de aprovizionare și pentru a evita disfuncționalități în piața internă a carburanților. În comunicarea publică, premierul nu a precizat volumele care urmează să fie scoase din rezervă și nici calendarul complet al operațiunii, dincolo de referirea la „săptămâna viitoare”. Măsuri de control bugetar în noul guvern Separat de subiectul carburanților, Peter Magyar a anunțat și o înăsprire temporară a regulilor de aprobare a angajamentelor financiare în guvern: pe viitor, doar ministrul de finanțe va putea aproba angajamente „în afara tranzacțiilor de rutină”. Potrivit premierului, investițiile peste 100 de milioane de forinți (circa 280.000 de euro, aprox. 1,4 milioane lei) sau angajamentele peste 250 de milioane de forinți vor necesita semnătura ministrului. Măsura ar urma să rămână în vigoare „o săptămână sau două”, până când noul guvern va putea vedea „cifrele exacte care au fost ascunse”, în condițiile în care Magyar a invocat existența unor angajamente „în valoare de sute de miliarde de forinți” care nu ar fi fost incluse în buget de precedentul executiv. [...]

Importurile de GNL rusesc în UE au urcat la cel mai ridicat nivel de după 2022 , un semnal că strategia europeană de reducere a dependenței energetice rămâne vulnerabilă înaintea interdicției totale anunțate pentru 2027, potrivit Știrile Pro TV , care citează un studiu IEEFA preluat de AFP. În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești ale Uniunii Europene au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 6,9 miliarde de metri cubi, cel mai înalt nivel din 2022 încoace, arată analiza IEEFA. Tendința a continuat și în aprilie, când importurile europene de GNL rusesc au fost cu 17% mai mari în ritm anual. Creșterea a fost „impulsionată” de Franța , Spania și Belgia, notează studiul. Franța ar fi importat cele mai mari volume de GNL rusesc dintre statele europene în primul trimestru din 2026 și ar fi atins un „record” în ianuarie, potrivit centrului de reflecție. De ce contează: interdicția din 2027, dar fluxurile continuă După invazia pe scară largă a Ucrainei, Europa a încercat să-și reducă dependența de gazul rusesc livrat prin conducte, crescând importurile de GNL pentru diversificare. Cu toate acestea, livrările de gaze rusești au continuat, iar Rusia rămâne al doilea furnizor de GNL al UE, în pofida faptului că, potrivit materialului, Comisia Europeană a aprobat interzicerea oricăror importuri de gaze naturale rusești în UE până în 2027, cu obiectivul de a limita resursele de finanțare ale Moscovei pentru război. În 2025, GNL-ul reprezenta 45% din importurile UE de gaze naturale, restul fiind livrat prin gazoducte, potrivit Comisiei Europene, conform aceleiași surse. Cum arată mixul de furnizori și riscul unei noi dependențe În primul trimestru, Norvegia a rămas principalul furnizor al UE, cu 31% din importurile de gaze naturale (atât prin conducte, cât și GNL), urmată îndeaproape de Statele Unite (28%) și Rusia (14%), potrivit datelor Comisiei Europene citate în articol. IEEFA avertizează că trecerea de la gazul livrat prin conducte la GNL trebuia să întărească securitatea aprovizionării și diversificarea, însă perturbările generate de războiul din Orientul Mijlociu și o dependență excesivă de GNL american arată limitele planului. „GNL-ul a devenit călcâiul lui Ahile al strategiei securității energetice a Europei”, afirmă, într-un comunicat citat, analista IEEFA Ana Maria Jaller-Makarewicz, care avertizează că UE se expune unor prețuri mari și unor noi forme de perturbări ale aprovizionării. Centrul de reflecție estimează că UE ar putea ajunge să se aprovizioneze cu 80% din importurile sale de GNL din Statele Unite până în 2028, ceea ce mută riscul de concentrare de la un furnizor la altul, în loc să-l elimine. [...]

Norvegia se așteaptă la venituri de peste 78 mld. dolari din petrol și gaze în 2026 , iar miza imediată este cum gestionează statul acest plus de cash fără să alimenteze inflația și dobânzile interne, potrivit Economica , care citează Agerpres. Norvegia produce aproximativ patru milioane de barili pe zi echivalent petrol, iar guvernul minoritar susține că veniturile excepționale generate de prețurile mai ridicate la petrol ar trebui direcționate către Fondul suveran de investiții – cel mai mare din lume – care are active evaluate la 2.200 miliarde de dolari. Presiunea pe inflație și dobânzi limitează spațiul de cheltuieli Deși țara are excedente fiscale consistente datorită fondului, autoritățile trebuie să țină sub control cheltuielile pentru a evita o supraîncălzire a economiei, care ar împinge în sus inflația și dobânzile prin stimularea cererii interne. În acest context, banca centrală a Norvegiei a majorat săptămâna trecută dobânda cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii, invocând inflația alimentată de creșterile salariale și costurile ridicate cu energia. Ipoteze de preț mai ridicate și o economie non-petrolieră mai slabă Guvernul estimează pentru acest an o cotație medie a țițeiului de 91 de dolari/baril, peste nivelul de 67 de dolari/baril prognozat în octombrie. Pentru gazele naturale, estimarea este de 14 dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu), față de 10,4 dolari/MMBtu anterior. În paralel, Ministerul de Finanțe a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului non-petrolier la 1,7% în 2026, de la 2,1% în octombrie, pe fondul efectelor războiului din Iran . Ce urmează: mai puțini bani retrași din fond Executivul a indicat că cheltuielile în numerar din fond ar urma să fie de 579 miliarde de coroane în acest an, ușor sub nivelul de 584 miliarde de coroane planificat în decembrie, semnalând o abordare mai prudentă în utilizarea veniturilor din energie. [...]

Un blocaj prelungit al Strâmtorii Hormuz ar putea împinge petrolul spre 150 de dolari/baril , scenariu care ar reaprinde presiunea pe costurile energiei și pe inflație la nivel global, potrivit unei analize citate de Biziday . Morgan Stanley estimează că, dacă tranzitul prin Hormuz nu se reia nici în iunie, prețurile ar putea urca la 130–150 de dolari/baril până la finalul anului. Banca descrie piața drept „într-o cursă contra cronometru”, pe fondul riscului ca deficitul de ofertă să nu mai poată fi compensat. De ce nu a explodat deja prețul, deși lipsește petrol din piață Analiștii notează că războiul dintre Iran și SUA a dus deja la pierderea a aproape un miliard de barili de pe piață, însă cotațiile nu au depășit maximele din 2022 (după invazia Rusiei în Ucraina). Explicația ține de două elemente: piața a intrat în criză cu rezerve disponibile ; investitorii au pariat pe redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz. În plus, impactul a fost limitat de creșterea puternică a exporturilor de petrol ale SUA și de reducerea importurilor Chinei. Morgan Stanley spune că aceste evoluții au compensat un deficit de aprox. 9,3 milioane de barili/zi . Scenariul de bază vs. scenariul de stres Scenariul principal al băncii este redeschiderea Hormuz înainte ca SUA sau China să fie forțate să-și ajusteze semnificativ fluxurile comerciale. În acest caz, prețurile ar urma să urce spre 110 dolari/baril în trimestrul curent, apoi să coboare treptat la 100 și 90 de dolari/baril până la finalul anului. În schimb, banca avertizează că o închidere prelungită până la final de iunie sau chiar iulie ar schimba echilibrul pieței, iar Brent ar trebui să „compenseze” un dezechilibru pe care până acum l-a evitat. Efectele ar putea dura luni, chiar și după redeschidere Morgan Stanley mai atrage atenția că, și în cazul reluării rapide a traficului prin Hormuz, efectele nu s-ar disipa imediat: repornirea câmpurilor petroliere, repararea rafinăriilor și repoziționarea navelor petroliere ar dura luni. În acest interval, piața ar putea pierde încă un miliard de barili până la sfârșitul lui 2026. La începutul săptămânii, petrolul Brent a urcat cu până la 4,6% , trecând temporar de 105 dolari/baril , după ce președintele american Donald Trump a respins ultima propunere a Iranului pentru încheierea conflictului, potrivit Bloomberg . [...]