Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

România va fi „într-o situaţie energetică total diferită” odată cu pornirea Neptun Deep, potrivit Digi24, care relatează declarațiile vicepremierului Tanczos Barna făcute marți seară, în contextul discuțiilor despre prețul electricității și structura producției interne.
Tanczos Barna a susținut că, pe termen scurt, schimbarea este dificilă deoarece electricitatea este produsă în prezent inclusiv în centrale pe cărbune, iar costul ridicat al acestei producții influențează întregul „mix energetic” (combinația de surse din care se produce energia) și, implicit, prețurile din România.
„O să fim într-o altă situaţie în momentul în care porneşte Neptun Deep, în momentul când pornesc marile centrale care sunt în construcţie acum şi se fac investiţii de miliarde de euro acolo. Vom fi într-o situaţie total diferită când reuşim să exportăm cantităţi mari de gaz“, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.
În același context, vicepremierul a afirmat că România va ajunge „cel mai mare producător de gaz din Europa”, iar după acel moment „lucrurile vor sta altfel”, fără a oferi însă un calendar sau estimări cantitative în intervenția redată.

Separat, Tanczos Barna a comentat și tranziția către electricitate și mașini electrice, pe care a descris-o drept costisitoare și de durată. El a criticat ritmul țintei europene pentru 2035 și a spus că nu ar fi fost luate în calcul suficient „suportabilitatea” și nivelul de pregătire al industriei, potrivit News.ro, citată de Digi24.
Vicepremierul a mai spus că industria din Germania și Franța „pierde viteză”, iar România este afectată deoarece furnizează piese și subansamble pentru industria auto, concluzionând că efectele sunt resimțite pe scară largă, „toată lumea este afectată”, în formularea sa.
Recomandate

Comisia Europeană amână interdicția totală a importurilor de petrol rusesc , dar intenția rămâne, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Agenda legislativă actualizată a executivului comunitar arată că propunerea nu va mai fi prezentată la 15 aprilie, așa cum fusese planificat. Un oficial european a spus agenției Reuters că inițiativa nu a fost abandonată și va fi înaintată ulterior, amânarea fiind pusă pe seama „evoluțiilor geopolitice actuale”. Contextul invocat este războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a împins în sus prețul petrolului și a afectat parțial fluxurile din Golf, în urma închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz. Data de 15 aprilie fusese aleasă și pentru a evita suprapunerea cu alegerile legislative din Ungaria, programate pe 12 aprilie. Ungaria este dependentă de petrolul rusesc și, împreună cu Slovacia, se află într-o dispută cu Ucraina, pe care o acuză că menține blocat fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba, potrivit materialului citat. După invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a redus importurile energetice din Rusia și a decis deja sistarea importurilor de petrol rusesc transportat pe cale maritimă, însă a păstrat o excepție pentru livrările prin conducte, în condițiile în care Ungaria și Slovacia nu au ieșire la mare și au opțiuni mai limitate de aprovizionare. Propunerea Comisiei Europene ar urma să stabilească în legislația UE eliminarea completă a importurilor de petrol rusesc până cel târziu la finalul lui 2027, măsură care s-ar aplica inclusiv dacă sancțiunile europene impuse Rusiei după invazia în Ucraina ar fi ridicate. În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat luna aceasta că revenirea la energia rusească ar fi „o gafă strategică” care ar face Europa mai vulnerabilă. [...]

China limitează scumpirea benzinei și motorinei , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP, după creșterea abruptă a cotațiilor internaționale ale țițeiului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al perturbării traficului prin strâmtoarea Ormuz. Măsura anunțată luni vizează plafonarea creșterii maxime a prețurilor la carburanți pe piața internă, cu obiectivul de a reduce presiunea asupra consumatorilor și de a limita efectele economice ale scumpirilor la petrol. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor internaționale, a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și a garanta stabilitatea economică, precum și bunăstarea socială, au fost puse în aplicare măsuri temporare de reglementare a prețurilor interne ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul actual al mecanismului de stabilire a prețurilor”, a subliniat Comisia. Conform Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă, de la ultima ajustare a prețurilor în China, din 9 martie, „prețurile mondiale ale petrolului au crescut puternic” pe fondul intensificării conflictului. În acest context, autoritățile limitează scumpirile la aproximativ jumătate din nivelul care ar fi rezultat din mecanismul obișnuit de stabilire a prețurilor. Plafonul anunțat se aplică, în termeni de creștere maximă, astfel: benzină: maximum 1.160 de yuani (146 de euro) pe tonă; motorină: maximum 1.115 de yuani (140 de euro) pe tonă. Creșterea intră în vigoare în noaptea de luni spre marți, la miezul nopții, ora locală, adică la ora 18:00 în România. China este direct expusă la blocarea strâmtorii Ormuz, întrucât mai mult de jumătate din importurile sale de țiței transportate pe mare provin din Orientul Mijlociu și tranzitează în mare parte prin această rută, potrivit companiei de analiză Kpler. [...]

Ministrul Energiei spune că limitarea exporturilor de combustibil ar tempera prețurile , în contextul declanșării stării de criză pe piața petrolului. Bogdan Ivan a afirmat, într-o conferință de presă, că măsura ar putea contribui la echilibrarea prețului din piață și la reducerea stimulentelor pentru redirecționarea carburantului către alte piețe. „Ne ajută foarte mult pe termen scurt, mediu și lung, în condițiile în care, am explicat mai devreme, faptul că dacă noi vom reuși și prin măsuri fiscale pe care cred că suntem obligați să reluăm, să avem un preț mai scăzut decât țările din jurul nostru, atunci vom limita tendința anumitor operatori economici de a-și îndrepta resursa de carburant înspre alte piețe, pentru a obține un venit suplimentar”, a declarat Ivan . Ministrul a spus că a discutat subiectul și la nivel european, în Consiliul pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE), inclusiv direct cu comisarul european Dan Jørgensen. Ivan a susținut că oficialul european „încurajează orice măsură a statelor membre” pentru limitarea impactului negativ asupra prețurilor la energie, gaze naturale și combustibil, și a adăugat că adaosul de biocombustibil din benzină, în proporție de 8%, este „exclusiv adus din import”. Întrebat dacă ar putea fi introdusă, la un moment dat, o limitare a consumului de combustibil pentru populație, Ivan a răspuns că „în momentul de față nu se pune problema de așa ceva”, invocând nivelul de „lichiditate” existent în România. Totodată, ministrul a precizat că a făcut demersuri pentru obținerea unei decizii formale din partea Biroului de Control al Activelor Străine al SUA (OFAC) pentru repornirea rafinăriei PETROTEL Lukoil, în ideea creșterii capacității de rafinare interne. Pe fond, măsurile sunt parte din pachetul anunțat de Guvern odată cu declararea, începând de marți, a stării de criză pe piața petrolului, pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire. Conform anunțului, autoritățile au în vedere limitarea adaosului comercial, controlul exporturilor și importurilor și reducerea biocarburanților, cu obiectivul de a proteja populația de scumpiri. [...]

Guvernul va declara stare de criză pe piața petrolului și va plafona adaosul comercial la carburanți, potrivit Mediafax . Măsurile urmează să fie adoptate marți, prin ordonanță de urgență, după discuțiile convocate de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Conform informațiilor publicate, situația de criză va fi instituită inițial pentru 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive în tranșe de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au dus la această decizie. Guvernul susține că pachetul are ca obiectiv protejarea economiei și a populației pe durata crizei. În comunicatul citat de Mediafax, Executivul indică un set de intervenții care vizează atât prețul la pompă, cât și fluxurile comerciale și compoziția carburanților. Principalele măsuri anunțate sunt: limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora, „pe întregul lanț de activitate economică”; condiționarea exportului și/sau a livrărilor intracomunitare de benzină și motorină de acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei; reducerea cantității de biocarburant din benzină, cu scopul declarat de a diminua prețul final; monitorizarea permanentă a pieței de către ministerele Finanțelor, Economiei și Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței , inclusiv pentru evaluarea altor măsuri care s-ar impune. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței, mai notează Mediafax. Din perspectiva pieței, plafonarea adaosului comercial și introducerea avizării prealabile pentru exporturi/livrări intracomunitare pot influența atât formarea prețurilor, cât și disponibilitatea produselor petroliere, în funcție de modul de aplicare și de durata efectivă a regimului de criză. Următorul pas este adoptarea ordonanței de urgență anunțate pentru marți, care va stabili cadrul concret de implementare. [...]

Petrom are acum cele mai mici prețuri la motorină și benzină potrivit Economica.net , care a comparat tarifele din aplicația Monitorul Prețurilor (Consiliul Concurenței) pentru stațiile aflate pe o rază de 5 km de la km 0 al Bucureștiului. Prețurile sunt cele valabile la 22 martie, duminică seara. Schimbarea notabilă este la Lukoil: rețeaua care în anii trecuți era asociată frecvent cu cele mai mici prețuri ajunge, în această comparație, să fie uneori cea mai scumpă la motorină. Economica.net leagă evoluția de situația activelor externe ale Lukoil, sancționate de SUA, de lipsa unei surse interne de carburanți și de oprirea rafinăriei Petrotel Lukoil, pe fondul unui viitor descris ca incert în România. În zona analizată, prețurile raportate pentru motorina standard (lei/litru) sunt următoarele: Petrom: 9,81–9,84 Socar (o singură stație în perimetru): 9,82 MOL: 9,90–9,93 Rompetrol: 9,91–9,94 OMV: 9,97 Lukoil (șapte stații în perimetru): 9,98–9,99 La benzină, ierarhia arată diferit. Petrom rămâne la baza intervalelor din comparație (9,13–9,15 lei/litru), iar la stația Socar inclusă în analiză prețul este tot 9,13 lei/litru, ceea ce plasează lanțul azer „printre cele mai ieftine” în acest moment, cu valori apropiate de Petrom. Pentru celelalte rețele, Economica.net indică următoarele intervale la benzină (lei/litru): Rompetrol 9,14–9,17, Lukoil 9,18–9,19 (sub OMV și MOL, la mijlocul clasamentului), MOL 9,20–9,24, iar OMV 9,26. Pe fondul tensiunilor din Orient, publicația notează că prețurile au crescut și duminică, pentru a șasea zi la rând, fiind a 14-a scumpire de la începutul războiului din Iran și a 14-a scumpire din martie, după nouă scumpiri consecutive în februarie. La Petrom, în martie, benzina standard s-a scumpit cu 1,08 lei/litru, iar motorina cu 1,59 lei/litru, ca efect al războiului din Orient, potrivit sursei. [...]

Iranul susține că nu mai are petrol „blocat pe mare” de vândut , după ce administrația Trump a acordat o licență temporară care ar permite Teheranului să comercializeze țițeiul aflat deja în stoc pe petroliere, potrivit HotNews.ro , care citează CNN. Reacția a venit de la Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, care a ironizat public inițiativa Washingtonului. Mesajul sugerează fie că stocurile despre care vorbesc americanii nu ar mai exista, fie că Teheranul contestă premisele măsurii. „Ridicarea sancțiunilor pentru petrolul iranian blocat în prezent pe mare? Ne pare rău – stocul este epuizat”, a scris în această dimineață pe X Mohammad Bagher Ghalibaf. Pe fond, măsura anunțată de SUA vizează o relaxare limitată a sancțiunilor, într-un context în care petrolul iranian a fost sancționat cu intermitențe timp de decenii, iar administrația Trump a blocat vânzările de țiței ale Iranului după retragerea SUA din acordul nuclear în 2018. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat vineri că, prin „deblocarea temporară” a cantității deja existente, SUA ar putea aduce rapid aproximativ 140 de milioane de barili pe piețele internaționale. Bessent nu a indicat însă durata acestei ferestre, menționând ca reper o relaxare temporară similară aplicată recent petrolului rusesc deja încărcat pe nave, permisă până la începutul lunii aprilie. [...]