Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Două noi incidente maritime în zona Strâmtorii Ormuz cresc riscul de perturbare a unei rute prin care trecea, înainte de criză, circa o cincime din petrolul mondial, într-un moment în care conflictul dintre Iran, SUA și Israel apasă deja pe traficul comercial și pe piața energetică, potrivit Economica.
O navă aflată la ancoră în apropierea Emiratelor Arabe Unite ar fi fost preluată de persoane neidentificate și direcționată spre Iran, conform autorităților citate de Associated Press. Separat, o navă cargo indiană, „Haji Ali”, a luat foc în apropiere de Oman după un atac și s-a scufundat ulterior; toți cei 14 membri ai echipajului au fost salvați.
Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre cele mai importante rute maritime din lume, iar orice escaladare poate avea efect direct asupra prețurilor la petrol și gaze. Analiștii citați în material avertizează că noi destabilizări ale rutei pot alimenta scumpiri și pot amplifica tensiunile economice la nivel global.
Deocamdată nu este clar cine se află în spatele incidentelor. Ele apar însă după ce oficiali iranieni au reiterat că Teheranul își revendică controlul asupra Strâmtorii Ormuz și susține că are dreptul să intercepteze anumite petroliere.
În ultimele luni, Iranul a restricționat accesul navelor străine în zonă, iar Statele Unite au răspuns prin măsuri navale și operațiuni militare pentru protejarea traficului comercial, pe fondul negocierilor blocate privind securitatea traficului maritim din Golf.
Recomandate
Cotațiile petrolului au urcat brusc, amplificând riscul de costuri mai mari la energie , după ce Donald Trump a respins drept „total inacceptabilă” oferta de pace transmisă de Iran, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Mediafax . Petrolul Brent a crescut cu până la 3,5%, până la 104,80 dolari pe baril (aprox. 482 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat la aproape 99 de dolari (aprox. 456 lei), conform Bloomberg, citat de publicație. Într-o postare pe Truth Social , Trump a reacționat la răspunsul Iranului la propunerea SUA de încheiere a războiului: „Tocmai am citit răspunsul din partea așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu îmi place deloc — ESTE TOTAL INACCEPTABIL!” De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru oferta globală Negocierile de pace dintre SUA și Iran „par să fi intrat din nou în impas”, în condițiile în care tranzitul navelor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz este „grav perturbat” încă din primele zile ale războiului. Lipsa unui acord de pace în ultimele săptămâni a pus sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o rută crucială pentru aproximativ o cincime din petrolul mondial. În paralel, Statele Unite mențin o blocadă navală asupra navelor și porturilor iraniene. Contextul scumpirii: cât s-a adăugat peste nivelurile de dinaintea războiului Potrivit CNN, citat de Mediafax, petrolul Brent este cu aproape 20 de dolari mai scump decât înainte de începerea războiului, iar petrolul brut american este cu aproximativ 10 dolari mai scump. În lipsa unor semnale de detensionare, piața rămâne sensibilă la orice evoluție care poate afecta fluxurile prin Ormuz, ceea ce poate menține presiunea pe prețurile energiei. [...]
Amenințarea Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul unui șoc în prețurile energiei , într-un moment în care prin acest coridor trece, în mod normal, aproximativ o cincime din fluxul global de petrol, cu efecte rapide în costurile de transport, în lanțurile industriale și, în final, la pompă, inclusiv în România, potrivit Economedia . Avertismentele vin pe fondul creșterii tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce oficiali iranieni au transmis mesaje dure către Statele Unite și statele din Golf privind securitatea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru petrol și gaze la nivel mondial. În material este citată Mediafax. Ce a transmis Teheranul și care este „linia roșie” Parlamentarul iranian Ebrahim Azizi a avertizat că sprijinirea unei rezoluții ONU susținute de Washington pentru securizarea navigației în zonă ar putea avea „consecințe grave”. În același context, el a susținut că statele din regiune, inclusiv Bahrainul, ar risca o escaladare majoră dacă se alătură inițiativei americane. Azizi a mers mai departe, afirmând că Iranul ar putea decide închiderea Strâmtorii Ormuz „pentru totdeauna” în cazul unor acțiuni pe care Teheranul le-ar considera ostile. Mesaje de escaladare: „reținerea Teheranului a luat sfârșit” Ebrahim Rezaei, purtător de cuvânt al Comisiei pentru politică externă și securitate națională a Parlamentului iranian, a declarat că „reținerea Teheranului a luat sfârșit” și a avertizat că orice atac sau măsură îndreptată împotriva navelor iraniene va primi un răspuns „puternic și decisiv” împotriva intereselor americane din regiune. Separat, generalul Akrami Nia, purtător de cuvânt al armatei iraniene, a transmis că statele care aplică sancțiunile americane împotriva Iranului ar putea întâmpina dificultăți la trecerea prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta a mai spus că Iranul și-a consolidat pozițiile defensive și ofensive și că este pregătit pentru orice scenariu, militar sau diplomatic. De ce contează economic: Ormuz, canal de transmitere în prețuri și costuri Miza pentru piețele globale este că Ormuz nu este o rută obișnuită, ci o arteră energetică majoră: prin acest coridor trece, în mod normal, aproximativ o cincime din fluxul global de petrol și o parte importantă din exporturile de gaze ale Golfului. În acest context, fiecare nou avertisment al Teheranului se reflectă rapid în: prețurile petrolului și costurile energiei; transporturile maritime și exporturile de petrol; piața GNL (gaz natural lichefiat); industrii dependente de materii prime petroliere (petrochimie, plastic, îngrășăminte). Economedia notează că situația s-a văzut deja în prețurile carburanților, care au crescut semnificativ, inclusiv în România. Pentru context suplimentar, publicația trimite la materiale despre prețurile petrolului și la analiza „ GRAFIC. Economiști: Confictul din Iran pune presiune pe creșterea economică a României ”. Ce urmează: fereastra de negociere rămâne neclară Pe partea americană, președintele Donald Trump a declarat că așteaptă „foarte curând” un răspuns din partea Iranului la propunerea Statelor Unite privind reducerea tensiunilor regionale și a spus că Teheranul își dorește „foarte mult” un acord. În același timp, mesajele publice ale oficialilor iranieni rămân la un nivel ridicat de confruntare, cu amenințări directe legate de traficul naval și de interesele americane din regiune. [...]
Petrolul s-a ieftinit abrupt, iar piețele au trecut pe „risk-on” , după ce investitorii au pariat că un posibil acord SUA–Iran ar reduce riscurile de aprovizionare cu energie, potrivit Libertatea . Mișcarea a venit pe fondul unor informații potrivit cărora Washingtonul ar fi aproape de un acord cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pentru a pune capăt conflictului, relatează AFP, citând o informație publicată de Axios , pe baza declarațiilor a doi oficiali americani. Scăderea petrolului și a gazelor: semnal de detensionare a riscurilor Pe piața petrolului, corecția a fost puternică: Brent (referința globală): în scădere cu 10,8% la 98,04 dolari/baril West Texas Intermediate (SUA): în scădere cu 12,5% la 89,51 dolari/baril Și prețurile gazelor în Europa au coborât cu 11%, conform aceleiași surse. Efect în lanț: burse în creștere, dolar și randamente în scădere Scăderea energiei a susținut apetitul pentru risc pe piețele financiare. La Londra, indicele FTSE 100 a urcat cu 2,3% în jurul prânzului, iar în zona euro bursele de la Paris și Frankfurt au avansat cu aproximativ 3%. Strategul de investiții Neil Wilson (Saxo UK) a legat reacția de perspectiva unei detensionări care ar reduce presiunile inflaționiste, menționând și scăderi ale randamentelor obligațiunilor și ale dolarului american, pe fondul creșterii apetitului pentru risc. Ce ar conține acordul și care este calendarul Potrivit Axios, părțile ar fi aproape de un „memorandum de înțelegere” de o pagină, care ar urmări să pună capăt războiului și să stabilească un cadru pentru negocieri nucleare mai detaliate. Publicația americană mai notează că acordul ar presupune: un moratoriu al Iranului privind îmbogățirea uraniului; deblocarea de către SUA a unor miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate. Washingtonul ar aștepta un răspuns de la Teheran în următoarele 48 de ore, iar Axios precizează că „nimic nu a fost convenit încă”, deși ar fi cel mai apropiat moment de un acord de la începutul războiului. Alți indicatori menționați În același context de piață, euro a urcat la 1,1792 dolari (de la 1,1696), iar yenul s-a apreciat puternic față de dolar, pe fondul a ceea ce este considerată o intervenție a autorităților japoneze pentru susținerea monedei. Separat, în Asia, indicele Kospi din Seul a crescut cu peste 5%, trecând pentru prima dată de 7.000 de puncte, evoluție susținută de un salt de 14,4% al acțiunilor Samsung, care a dus capitalizarea companiei peste 1.000 de miliarde de dolari, pe fondul cererii pentru cipuri destinate inteligenței artificiale. [...]
Scăderea rapidă a stocurilor globale de petrol și produse rafinate crește riscul de șocuri de preț și de aprovizionare în Europa pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit unei sinteze publicate de Libertatea , care citează estimări și avertismente ale unor bănci și agenții internaționale. Între 1 martie și 25 aprilie, stocurile mondiale ar fi scăzut cu aproximativ 4,8 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Morgan Stanley citate de Bloomberg, ceea ce ar reprezenta cea mai mare scădere trimestrială din datele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) . Contextul invocat este războiul din Iran și perturbările prelungite ale transportului prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor-cheie pentru exporturile din Golful Persic. De ce contează pentru Europa: presiunea se vede la produse rafinate, nu doar la țiței Articolul indică faptul că vulnerabilitatea imediată nu este doar la țiței, ci mai ales la produse rafinate (combustibili și materii prime pentru industrie), unde stocurile comerciale se comprimă mai repede. În Europa, rezervele de kerosen (combustibil de aviație) din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Anvers ar fi scăzut cu o treime de la începutul conflictului, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, iar Germania, Franța și Marea Britanie sunt menționate ca fiind deosebit de expuse. În paralel, unele state asiatice (Indonezia, Vietnam, Pakistan și Filipine) ar putea ajunge la limite critice ale aprovizionării în mai puțin de o lună, potrivit Bloomberg, ceea ce poate amplifica competiția globală pentru volumele disponibile și, implicit, volatilitatea prețurilor. Cât „tampon” mai există: 101 zile de consum global, cu risc de scădere Goldman Sachs a avertizat că rezervele globale de petrol sunt aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani și că, în prezent, ar acoperi doar 101 zile de consum global, cu posibilitatea de a coborî la 98 de zile până la finalul lunii mai, conform Reuters. Banca notează însă că, deși rezervele totale nu ar trebui să atingă un minim operațional în această vară, „viteza scăderii și lipsa de aprovizionare din anumite regiuni și pentru anumite produse sunt îngrijorătoare”. Tot Goldman Sachs estimează că stocurile comerciale de produse rafinate au coborât la circa 45 de zile de cerere, de la 50 de zile înainte de criza începută în februarie 2026, iar pe lista produselor cu tensiuni apar, pe lângă kerosen, nafta (folosită în petrochimie) și gazul petrolier lichefiat. Răspunsul guvernelor: eliberări din rezervele strategice și miza pe deblocarea Ormuz Pentru a tempera criza, guvernele au aprobat eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice, coordonată de IEA. În SUA, au fost folosite deja 79,7 milioane din cele 172 de milioane promise, ceea ce ar putea duce rezerva strategică americană la cel mai scăzut nivel din 1982, potrivit Bloomberg. Pe linie politică, consilierul economic Kevin Hassett susține că deblocarea rutei din Golf ar putea elibera „un volum uriaș” de petrol și ar putea împinge în jos prețurile, însă materialul notează că, în prezent, costurile rămân ridicate. România: stocuri împărțite între stat și privat, cu o parte depozitată în UE În ceea ce privește România, Libertatea arată că rezervele strategice sunt împărțite între stat și operatori privați, iar Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) gestionează 2% din total, adică 42.480 tone echivalent petrol. Ministerul Energiei a transmis că 56,86% din stocuri sunt în țară, restul fiind stocate în alte state din UE. În ansamblu, mesajul central al analizelor citate este că piața nu este neapărat în pragul „lipsei de țiței”, dar comprimarea rapidă a stocurilor — mai ales la produse rafinate — poate produce blocaje punctuale și episoade de scumpiri, în funcție de durata perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz. [...]
Saudi Aramco și-a majorat profitul net cu 25,5% în T1, pe fondul scumpirii petrolului și al capacității de a ocoli Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care piața a fost privată de aproximativ 1 miliard de barili în două luni, potrivit HotNews . Creșterea evidențiază cum infrastructura de export și prețurile ridicate pot amortiza șocurile geopolitice, chiar când rutele maritime sunt blocate. Directorul general al companiei, Amin Nasser, a avertizat că piețele energetice vor avea nevoie de timp pentru a se stabiliza, chiar dacă fluxurile de transport vor fi reluate. În evaluarea sa, redeschiderea rutelor nu echivalează cu normalizarea rapidă a pieței, după o perioadă în care stocurile au fost puse sub presiune, inclusiv pe fondul „anilor de subinvestiții”. Ce a împins profitul în sus: prețul petrolului și veniturile din vânzări Aramco a raportat un profit net de 120,13 miliarde de riali (32,04 miliarde de dolari, aprox. 144,2 miliarde lei), față de 95,68 miliarde de riali (25,51 miliarde de dolari, aprox. 114,8 miliarde lei) în aceeași perioadă a anului 2025. Compania atribuie avansul unei creșteri a veniturilor și a altor produse legate de vânzări, care a compensat parțial majorarea costurilor de exploatare. Contextul a fost dominat de scumpirea țițeiului: barilul Brent a fost, în medie, aproape de 100 de dolari în martie, față de 70 de dolari înainte de ostilități, atingând inclusiv 120 de dolari. Miza operațională: ocolirea Ormuz prin oleoductul est–vest În condițiile în care blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz a limitat transportul maritim și a împins prețurile în sus, Aramco a folosit conducta est–vest pentru a ocoli punctul de blocaj și a transporta țițeiul către Marea Roșie. Nasser a descris această infrastructură drept o „linie de salvare esențială” pentru atenuarea crizei globale de aprovizionare. Totodată, șeful Aramco a reiterat că Asia rămâne o prioritate pentru companie și un pilon esențial al cererii globale, în pofida schimbărilor de rute în transportul maritim. De ce contează Cazul Aramco arată că, într-o criză de securitate energetică, diferența dintre pierderi și profit poate fi dată de două elemente: expunerea la preț (care a crescut abrupt) și capacitatea de a menține livrările prin rute alternative. În același timp, avertismentul privind stabilizarea lentă a pieței sugerează că efectele unei întreruperi majore de aprovizionare pot persista chiar și după reluarea transportului. [...]
Blocada Strâmtorii Ormuz împinge piața spre deficit și prețuri ridicate , iar companiile petroliere anticipează o reorientare a investițiilor către securitate energetică, diversificare și noi proiecte de producție, potrivit Newsweek . Războiul SUA–Iran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, este prezentat drept „cea mai mare criză petrolieră din istorie”, cu efecte deja vizibile în piață: blocada ar fi provocat pierderea a aproape un miliard de barili de petrol, iar deficitul se adâncește pe măsură ce ruta maritimă rămâne afectată. De ce contează: de la „surplus în 2026” la deficit de ofertă Directorii din industrie citați în material spun că piața globală a trecut rapid de la așteptări privind un surplus de petrol în 2026 la perspectiva unui deficit semnificativ de ofertă. Consecința directă: prețurile ar putea rămâne ridicate inclusiv după încheierea conflictului, pe fondul unei oferte mai strânse. În paralel, criza scoate în evidență vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și dependența unor economii – în special din Asia – de petrol și gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu. Ce schimbări anticipează șefii din industrie Executivi din sectorul petrol și gaze vorbesc despre schimbări „structurale” care ar urma să împingă guvernele și companiile către o agendă mai pragmatică, centrată pe securitatea energetică și redundanță (mai multe surse și rute, nu un singur „punct critic”). Printre direcțiile menționate: creșterea investițiilor în explorare și producție de petrol și gaze; dezvoltarea unor infrastructuri energetice „mai reziliente și diversificate”; continuarea investițiilor în soluții cu emisii reduse de carbon, inclusiv energie nucleară, geotermală și modernizarea rețelelor electrice. În acest context, Lorenzo Simonelli (Baker Hughes) susține că securitatea energetică devine o prioritate strategică globală, iar Olivier Le Peuch (SLB) afirmă că actuala criză ar accelera schimbări fundamentale în sector. „Nu este vorba doar despre creșterea producției de energie, ci despre construirea unei infrastructuri energetice robuste și rezistente, cu surse diversificate și mai puțină dependență de active unice de mare dimensiune.” SUA și rezervele strategice: miză mai mare pentru exporturile americane Materialul indică și o posibilă „reconstrucție” a rezervelor strategice de petrol la nivel mondial, după consumul accelerat asociat conflictului. În același timp, petrolul american ar urma să câștige în importanță pentru securitatea energetică globală, în condițiile în care exporturile de țiței ale SUA au atins niveluri record în timpul războiului, potrivit declarațiilor citate. Separat, CEO-ul Exxon Mobil, Darren Woods , spune că statele își vor reevalua strategiile energetice pentru a reduce expunerea excesivă la o singură regiune. Unde s-ar duce banii: offshore, mare adâncime și Africa Directorii anticipează că prețurile mai mari ar putea stimula investițiile offshore și în proiecte de mare adâncime din Africa, Asia și America. În viziunea șefului SLB, Africa ar putea deveni una dintre cele mai atractive regiuni pe termen lung, datorită resurselor importante de petrol și gaze încă insuficient exploatate. Pentru moment, amploarea și durata efectelor depind de cât timp rămâne perturbată ruta prin Strâmtoarea Ormuz și de viteza cu care producătorii și statele pot compensa pierderea de volum din piață, aspecte asupra cărora materialul nu oferă un calendar. [...]
