Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ungaria va elibera din rezerva strategică noi cantități de carburanți începând de săptămâna viitoare, o măsură menită să susțină continuitatea aprovizionării, potrivit Agerpres. Premierul Peter Magyar a spus că, până la momentul începerii eliberărilor, furnizarea nu va fi periclitată.
Decizia vine după ce, în februarie, precedentul guvern de la Budapesta condus de Viktor Orban a scos 250.000 de tone de petrol din rezerva strategică, în contextul întreruperii transportului din Rusia prin oleoductul Drujba.
Anunțul actual indică faptul că autoritățile ungare se pregătesc să folosească din nou stocurile strategice, instrument utilizat de regulă pentru a amortiza șocuri de aprovizionare și pentru a evita disfuncționalități în piața internă a carburanților.
În comunicarea publică, premierul nu a precizat volumele care urmează să fie scoase din rezervă și nici calendarul complet al operațiunii, dincolo de referirea la „săptămâna viitoare”.
Separat de subiectul carburanților, Peter Magyar a anunțat și o înăsprire temporară a regulilor de aprobare a angajamentelor financiare în guvern: pe viitor, doar ministrul de finanțe va putea aproba angajamente „în afara tranzacțiilor de rutină”.
Potrivit premierului, investițiile peste 100 de milioane de forinți (circa 280.000 de euro, aprox. 1,4 milioane lei) sau angajamentele peste 250 de milioane de forinți vor necesita semnătura ministrului. Măsura ar urma să rămână în vigoare „o săptămână sau două”, până când noul guvern va putea vedea „cifrele exacte care au fost ascunse”, în condițiile în care Magyar a invocat existența unor angajamente „în valoare de sute de miliarde de forinți” care nu ar fi fost incluse în buget de precedentul executiv.
Recomandate
Posibila reluare a exporturilor de petrol iranian către Japonia ar putea reduce dependența Teheranului de China , însă doar dacă SUA prelungește o derogare temporară de la sancțiuni, esențială pentru ca tranzacțiile să fie fezabile logistic și comercial, potrivit Antena 3 . Iranul a început discuții cu companii japoneze în baza unei derogări de la sancțiunile americane care i-ar permite să reia vânzările de petrol. Potențialii cumpărători cer însă o derogare mai lungă și garanții privind siguranța navelor, au declarat pentru Reuters surse iraniene și occidentale. Derogarea, legată de discuțiile de pace de 60 de zile dintre Teheran și Washington, a fost emisă pe 22 iunie și expiră pe 21 august. Ce se discută în Japonia și de ce contează Trei cumpărători japonezi analizau posibile achiziții de țiței din Iran, care ar fi primele tranzacții de acest tip din 2019, potrivit a două surse iraniene. Separat, o sursă occidentală din industrie a spus că oficiali japonezi și iranieni au fost implicați în discuții inițiale despre posibile vânzări. Un oficial din Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei (METI) din Japonia, instituția care supraveghează infrastructura de aprovizionare cu combustibil, a declarat că nu are cunoștință despre astfel de discuții. Miza pentru Iran este diversificarea piețelor de desfacere: Japonia, Coreea de Sud, India și state europene au oprit achizițiile de petrol iranian după înăsprirea sancțiunilor SUA, în urma retragerii președintelui american Donald Trump din acordul nuclear cu Iranul , în 2018. În ultimii ani, China a fost principalul cumpărător al Iranului. Condițiile-cheie: derogare mai lungă și siguranța transportului Un oficial METI a spus în iunie pentru Reuters că orice achiziție japoneză ar ține de companii private, dar că nu este clar dacă astfel de acorduri ar continua, având în vedere timpii de transport și contractele existente. Același oficial a adăugat că trebuie stabilită și siguranța transportului cu petroliere. La rândul său, un oficial iranian de rang înalt a afirmat că orice acord ar necesita prelungirea derogării actuale de către SUA, tocmai din cauza timpului de transport dintre Japonia și Iran. Potrivit acestuia, încărcările ar urma să fie făcute pe insula Kharg , iar transportul ar urma să fie realizat cu petroliere operate de japonezi. [...]
Guvernul Rusiei cere companiilor petroliere să trimită combustibil suplimentar în regiuni, o intervenție care indică presiuni acute pe aprovizionarea internă , în condițiile în care autoritățile evită să vorbească explicit despre o criză, potrivit Meduza . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a cerut companiilor petroliere să asigure livrări suplimentare de combustibil către regiuni „pentru satisfacerea rapidă a cererii interne”, se arată într-un comunicat al guvernului Federației Ruse. Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni dedicate „situației de pe piața combustibililor”, la care au participat oficiali federali, șefi de regiuni și reprezentanți ai companiilor din industrie. Regiunile vizate: Irkutsk și Transbaikal În comunicatul guvernului, o atenție specială a fost acordată piețelor regionale de combustibili din: regiunea Irkutsk; Ținutul Transbaikal (Zabaikalski). Publicația notează că, deși mesajul oficial nu menționează direct existența unei crize a combustibililor, în aceste două zone situația deficitului ar rămâne printre cele mai dificile din țară. Context: lovituri cu drone asupra infrastructurii petroliere Potrivit aceleiași surse, criza combustibililor din Rusia s-a agravat în ultimele luni pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene asupra unor obiective ale industriei petroliere. Din informațiile publicate nu reiese ce volume suplimentare ar urma să fie livrate, pe ce perioadă și nici ce mecanisme de monitorizare sau sancțiuni ar putea însoți solicitarea guvernului. [...]
Rusia a început să raționalizeze vânzările de combustibil în sudul țării , după ce atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice au agravat penuria, iar autoritățile locale au trecut la restricții directe pentru populație, potrivit Adevărul . În orașul Novorossiisk , autoritățile au anunțat vineri suspendarea vânzărilor de benzină către persoanele fizice. Măsura vine într-un punct sensibil: Novorossiisk este cel mai mare punct de export de petrol al Rusiei la Marea Neagră. Pentru a menține alimentarea unor activități considerate prioritare, administrația locală emite „carduri” de achiziție pentru servicii municipale, firme și oameni de afaceri. Motorina rămâne disponibilă, însă doar la opt benzinării, conform autorităților. Cozi, plafon de 20 de litri și intervenția cazacilor în Anapa În stațiunea Anapa (regiunea Krasnodar), administrația locală a transmis pe Telegram că „cazacii” ajută la menținerea ordinii la benzinării, pe fondul cozilor și al tensiunilor dintre șoferi. Rolul lor, potrivit postării, este să gestioneze traficul, să prevină conflictele și încercările de a umple canistre cu combustibil. Anapa a introdus și o limită de 20 de litri de benzină per mașină, o cantitate pe care o localnică o descrie ca fiind suficientă pentru aproximativ o săptămână. Un oficial local, Arsen Melkumyan, a spus într-un videoclip că aceste schimbări au redus timpii de așteptare la 30–40 de minute, de la până la patru ore. De ce contează: atacurile au împins Rusia la importuri și la relaxarea standardelor Publicația notează, citând Reuters , că atacurile ucrainene au forțat Rusia – al treilea cel mai mare producător de petrol din lume – să importe benzină, inclusiv din India, și au determinat restricții de vânzare în anumite zone. În paralel, guvernul rus a permis, printr-un decret publicat joi, ca rafinăriile să producă benzină și motorină cu un conținut mai mare de sulf pentru șase luni, până la finalul anului, măsură prezentată ca parte a pachetului de atenuare a crizei de combustibili. În regiunea Krasnodar, poliția a anunțat reținerea a doi bărbați după ce ar fi găsit 1.000 de litri de benzină AI-95 în mașina lor, aceștia fiind suspectați de speculă cu combustibil. [...]
Eliminarea reducerii de acciză a împins motorina în sus cu până la 36 de bani/litru , iar efectul se vede imediat în costurile de transport și în bugetele șoferilor, potrivit Economedia . Măsurile temporare adoptate în primăvară au expirat la miezul nopții, după ce plafonarea prețurilor și reducerea accizelor nu au mai fost prelungite dincolo de 30 iunie. Scumpirile au fost vizibile la pompă în dimineața de miercuri, 1 iulie: benzina standard a rămas neschimbată, în timp ce motorina a urcat în rețelele care au actualizat deja tarifele (Petrom, OMV și Socar), depășind praguri de 9,50–9,60 lei/litru. Cum arată primele prețuri după expirarea măsurii În unele stații ale aceluiași operator au apărut din nou diferențe de preț la motorina standard (de exemplu la Rompetrol și Socar), deși în ultimele luni rețelele renunțaseră la această practică și afișau același preț la nivel național. Tabelul publicat de Economedia indică următoarele valori (motorină, marți 30 iunie vs. miercuri 1 iulie; benzina standard – neschimbată): Rompetrol : 9,14 lei → 9,24–9,59 lei (benzină: 8,68 lei) Petrom : 9,18 lei → 9,54 lei (benzină: 8,62 lei) OMV : 9,24 lei → 9,60 lei (benzină: 8,68 lei) Socar : 9,24 lei → 9,54–9,59 lei (benzină: 8,62 lei) Lukoil : 9,24 lei → 9,24 lei (urmează actualizare) (benzină: 8,68 lei) MOL : 9,14 lei → 9,24 lei (urmează actualizare) (benzină: 8,68 lei) Publicația notează că o parte dintre rețele au aplicat deja noile tarife, iar restul ar urma să se alinieze în cursul zilei, pe măsură ce sistemele de tarifare procesează eliminarea facilităților fiscale. De ce s-a scumpit: acciza a revenit la nivelul standard Scumpirea este legată de încetarea efectelor Ordonanței de Urgență din aprilie 2026 , prin care Guvernul redusese temporar acciza la motorina standard cu 30 de bani/litru (respectiv 36 de bani/litru cu TVA ), de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri . Pe 30 iunie, deputatul PSD Augustin Hagiu a anunțat că plafonarea prețului la motorină nu va fi prelungită, iar proiectul legislativ care ar fi permis extinderea până la 30 noiembrie a fost oprit în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților, conform Agerpres. Impact imediat pentru șoferi În lipsa prelungirii, taxele și accizele au revenit automat la nivelul standard, iar costul suplimentar este transferat în prețul de la pompă. Economedia estimează că, pentru un plin de 50 de litri , șoferii vor plăti cu aproximativ 18–20 de lei mai mult începând de miercuri. [...]
Parlamentul decide marți dacă menține până la 30 septembrie intervențiile care țin jos prețurile la pompă , iar un vot negativ ar lăsa să expire la 30 iunie reducerea de acciză și plafonarea marjelor, cu risc de scumpiri de la 1 iulie, potrivit Adevărul . Inițiativa este un amendament depus de PSD pentru prelungirea „stării de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere, instituită prin ordonanță de urgență la începutul lunii aprilie, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu . Ce rămâne în vigoare dacă amendamentul trece Dacă proiectul este adoptat, până la 30 septembrie vor continua măsurile introduse în urmă cu trei luni: reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru; plafonarea adaosului comercial practicat de companiile din sector; limitarea exporturilor de produse petroliere; supraimpozitarea veniturilor suplimentare obținute de operatorii din piață. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, susține că renunțarea la aceste măsuri ar avea efect imediat în prețuri. „O eliminare a situației de criză și a plafonării ar duce la creșterea prețului carburanților.” Efectul economic invocat: scumpiri la pompă și presiune pe inflație Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) spune că eliminarea măsurilor de la 1 iulie ar putea duce la o scumpire de cel puțin 50 de bani pe litru. Organizația avertizează că majorarea costurilor cu carburantul s-ar transmite rapid în tarifele de transport și, ulterior, în prețurile bunurilor și serviciilor, cu efect de alimentare a inflației. Distorsiuni în piață: motorină sub benzină și episoade de lipsă la pompă Intervenția statului a produs și efecte secundare, notează publicația: în anumite perioade, motorina a ajuns mai ieftină decât benzina, situație rară în România. De asemenea, au existat lipsuri temporare de motorină în unele stații. CEO-ul OMV Petrom , Christina Verchere, a explicat că aceste episoade nu au fost cauzate de probleme de aprovizionare, ci de plafonarea marjelor, care a împins compania să afișeze cele mai mici prețuri din piață și să atragă un volum de cerere pe care logistica nu l-a putut acoperi integral. Ce urmează Măsurile expiră la 30 iunie, iar votul de marți este decisiv pentru regimul fiscal și comercial aplicat carburanților în următoarele luni. Dacă amendamentul trece, intervențiile rămân în vigoare până la 30 septembrie 2026; dacă nu, piața revine la regimul anterior, iar operatorii avertizează că scumpirile s-ar putea vedea rapid în prețurile afișate la pompă. [...]
Tranzacționarea a devenit motorul de profit al marilor petroliști europeni , iar asta schimbă atât competiția din industrie, cât și modul în care aceste grupuri își gestionează riscurile în crize, potrivit HotNews . Shell , BP și TotalEnergies și-au construit „armate” interne de traderi care câștigă din arbitraj – cumpără combustibil mai ieftin dintr-o zonă și îl revând rapid acolo unde cererea și prețul sunt mai mari – depășind, ca agilitate, rivali americani precum ExxonMobil și Chevron. Modelul contează economic pentru că tranzacționarea cere puține active fizice comparativ cu extracția: în loc de miliarde investite în platforme și foraj, traderul are nevoie „doar de un computer și capital de lucru”. În acest fel, randamentul capitalului crește, iar activitatea ar adăuga, conform articolului, o rentabilitate suplimentară de 2% până la 3% pe an. De ce „armele” sunt ținute la adăpost HotNews arată că aceste echipe rămân în mare parte invizibile și pentru că, în rapoartele financiare, companiile nu separă tranzacționarea într-o categorie distinctă, ci o combină cu alte activități. În același timp, „arma secretă” este protejată din trei motive principale: recrutarea agresivă („vânătoarea de capete”) : traderii de top sunt puțini, iar expunerea lor i-ar transforma în ținte pentru case independente de trading precum Vitol, care oferă pachete de compensare foarte mari; protejarea strategiei : în arbitraj, informația despre cine cumpără și cine vinde poate permite concurenților să anticipeze mișcări și să profite de ele; evitarea presiunii sociale și politice : în perioade de criză, câștigurile mari ale traderilor, pe fondul facturilor ridicate pentru consumatori, pot alimenta indignare și cereri de taxe extraordinare. Cum au ajuns europenii să domine tradingul Contextul istoric explică diferența față de SUA. În anii 1970, naționalizările din Orientul Mijlociu au redus accesul companiilor europene la producție proprie, în timp ce americanii aveau resurse interne mai abundente. Europenii au fost împinși spre rolul de traderi: BP a fost în frunte în anii 1980, iar Shell și TotalEnergies au urmat în anii 1990, dezvoltând profitabilitatea pe arbitraj. În ultimii 15 ani, avantajul lor s-a consolidat și prin schimbări de piață și reglementare: după criza financiară din 2008, reglementările mai stricte din SUA au împins marile bănci de investiții de pe Wall Street (precum Goldman Sachs și JPMorgan) să se retragă din tranzacționarea cu mărfuri. În paralel, creșterea pieței de GNL (gaz natural lichefiat) a creat o piață globală mai flexibilă, în care încărcăturile pot fi redirecționate pe mare către destinația care plătește cel mai mult la acel moment. Crizele geopolitice, transformate în oportunități Articolul indică faptul că volatilitatea din crize recente a amplificat câștigurile. În timpul șocului geopolitic din Orientul Mijlociu, după bombardarea Iranului de către America și Israel la 28 februarie 2026, traderii „și-au redus imediat pierderile, și-au schimbat strategia și au profitat de volatilitatea uriașă a prețurilor”. Un exemplu menționat este TotalEnergies, care în martie și-ar fi „blocat” toată producția din luna mai din Emiratele Arabe Unite și Oman, obținând peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) „dintr-o singură mișcare”, conform relatării The Economist citate de HotNews. Miza: profit mare, echipe mici, competiție dură pentru oameni Echipele sunt descrise ca fiind mici și foarte specializate, conectate la piețe locale și la o rețea de contacte (companii aeriene, rafinării, armatori). Deși ar reprezenta circa 10% din personal, fiecare trader ar putea aduce „până la 10 milioane de dolari” profit companiei, iar bonusurile pot depăși chiar salariul directorului general, tocmai pentru a preveni plecările către giganți independenți ai tranzacționării precum Vitol și Trafigura. În ansamblu, HotNews notează că previziunile indică pentru Shell, BP și TotalEnergies profituri înainte de impozitare de 15–20 de miliarde de dolari (aprox. 69–92 miliarde lei) doar din tranzacționare, adică în jur de o cincime din profiturile lor totale – un semnal că „mașina” de pe ecrane a ajuns la fel de importantă ca infrastructura clasică din petrol și gaze. [...]
