Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Importurile de GNL rusesc în UE au urcat la cel mai ridicat nivel de după 2022, un semnal că strategia europeană de reducere a dependenței energetice rămâne vulnerabilă înaintea interdicției totale anunțate pentru 2027, potrivit Știrile Pro TV, care citează un studiu IEEFA preluat de AFP.
În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești ale Uniunii Europene au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 6,9 miliarde de metri cubi, cel mai înalt nivel din 2022 încoace, arată analiza IEEFA. Tendința a continuat și în aprilie, când importurile europene de GNL rusesc au fost cu 17% mai mari în ritm anual.
Creșterea a fost „impulsionată” de Franța, Spania și Belgia, notează studiul. Franța ar fi importat cele mai mari volume de GNL rusesc dintre statele europene în primul trimestru din 2026 și ar fi atins un „record” în ianuarie, potrivit centrului de reflecție.
După invazia pe scară largă a Ucrainei, Europa a încercat să-și reducă dependența de gazul rusesc livrat prin conducte, crescând importurile de GNL pentru diversificare. Cu toate acestea, livrările de gaze rusești au continuat, iar Rusia rămâne al doilea furnizor de GNL al UE, în pofida faptului că, potrivit materialului, Comisia Europeană a aprobat interzicerea oricăror importuri de gaze naturale rusești în UE până în 2027, cu obiectivul de a limita resursele de finanțare ale Moscovei pentru război.
În 2025, GNL-ul reprezenta 45% din importurile UE de gaze naturale, restul fiind livrat prin gazoducte, potrivit Comisiei Europene, conform aceleiași surse.
În primul trimestru, Norvegia a rămas principalul furnizor al UE, cu 31% din importurile de gaze naturale (atât prin conducte, cât și GNL), urmată îndeaproape de Statele Unite (28%) și Rusia (14%), potrivit datelor Comisiei Europene citate în articol.
IEEFA avertizează că trecerea de la gazul livrat prin conducte la GNL trebuia să întărească securitatea aprovizionării și diversificarea, însă perturbările generate de războiul din Orientul Mijlociu și o dependență excesivă de GNL american arată limitele planului.
„GNL-ul a devenit călcâiul lui Ahile al strategiei securității energetice a Europei”, afirmă, într-un comunicat citat, analista IEEFA Ana Maria Jaller-Makarewicz, care avertizează că UE se expune unor prețuri mari și unor noi forme de perturbări ale aprovizionării.
Centrul de reflecție estimează că UE ar putea ajunge să se aprovizioneze cu 80% din importurile sale de GNL din Statele Unite până în 2028, ceea ce mută riscul de concentrare de la un furnizor la altul, în loc să-l elimine.
Recomandate
România a fost în semestrul II din 2025 printre puținele state UE unde gazele s-au scumpit pentru companii , într-un context în care, la nivelul Uniunii, prețul mediu a scăzut cu 8,3% față de prima jumătate a anului, potrivit Agerpres , care citează date Eurostat . La nivelul UE, prețul mediu al gazelor pentru consumatorii non-casnici a coborât la 6,05 euro pentru 100 kWh în semestrul al doilea din 2025, de la 6,60 euro pentru 100 kWh în primul semestru (minus 8,3%), după un an de prețuri „echilibrate”, conform Eurostat. România, în minoritatea cu scumpiri Comparativ cu semestrul al doilea din 2024, prețurile au scăzut în majoritatea statelor membre. Cele mai mari ieftiniri au fost înregistrate în Cehia (minus 14,6%), Ungaria (minus 14,4%) și Grecia (minus 12,2%). În schimb, creșteri au fost raportate doar în patru țări din UE: Lituania: +6,5% Țările de Jos: +6,3% România: +3,4% Austria: +1,7% În alte patru state, prețurile au rămas relativ stabile, cu variații mici (de la +0,2% în Spania la -0,2% în Slovenia și Letonia), iar în Germania au rămas nemodificate. Unde au fost cele mai mari și cele mai mici prețuri Cele mai ridicate prețuri la gaze pentru consumatorii non-casnici au fost în Suedia (10,65 euro/100 kWh), Finlanda (8,63 euro/100 kWh) și Germania (7,13 euro/100 kWh). La polul opus, cele mai scăzute prețuri s-au înregistrat în Bulgaria (4,14 euro/100 kWh), Grecia (4,24 euro/100 kWh), Portugalia și Belgia (ambele cu 4,81 euro/100 kWh). Datele Eurostat se referă la consumatorii non-casnici cu un consum anual între 10.000 gigajouli (GJ) și 100.000 GJ. [...]
Miniștrii Energiei din UE vor discuta săptămâna viitoare despre creșterea producției interne de gaze , o temă rar pusă pe agenda comună, în încercarea de a reduce expunerea la șocurile de preț din importuri pe fondul războiului din Iran, potrivit news.ro , care citează un document intern consultat de Reuters. UE acoperă aproximativ 80% din necesarul de gaze naturale din importuri și a fost puternic afectată de scumpirile energiei, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a generat perturbări „fără precedent” pe piețele internaționale. În acest context, statele membre vor aborda explicit rolul resurselor interne de gaze ca posibil „mecanism colectiv” pentru stabilitatea prețurilor în Uniune, reiese din document. Discuție despre foraje, dar cu „garduri” climatice Documentul pregătitor este elaborat de Cipru , care deține președinția rotativă a UE și va conduce reuniunea. Țara are rezerve de gaze naturale offshore și propune o dezbatere despre cum pot fi stimulate resursele interne fără a compromite obiectivele climatice. Întrebarea-cheie din document vizează legătura dintre volatilitatea pieței globale a GNL (gaz natural lichefiat) și oportunitatea de a folosi mai mult producția internă pentru a tempera șocurile de preț. În același timp, textul avertizează asupra riscului de a „bloca” UE în sisteme cu emisii ridicate de carbon, care ar submina țintele climatice pe termen lung. „Pregătire și echilibru”, nu schimbarea direcției tranziției Un purtător de cuvânt al președinției cipriote a spus că demersul urmărește o analiză „pragmatică” a modului în care UE își asigură securitatea energetică și gestionează șocurile în anii următori. „Este vorba despre pregătire și echilibru, nu despre inversarea tranziției energetice.” Unii diplomați europeni au apreciat că discuția indică o deschidere mai mare în UE pentru luarea în calcul a producției interne, într-un moment în care volatilitatea externă apasă direct asupra costurilor economice. De ce contează pentru România În UE, responsabilitatea pentru resursele energetice rămâne la nivel național, nu la Bruxelles. Totuși, includerea producției interne pe agenda miniștrilor semnalează o posibilă repoziționare politică: securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor capătă greutate într-un cadru în care tranziția energetică rămâne obiectiv oficial. În acest tablou, România este menționată alături de Cipru drept una dintre țările cu cele mai mari rezerve de gaze recuperabile comercial din UE, iar ambele intenționează să își crească producția internă. Contextul este și unul de ofertă în scădere în interiorul Uniunii: producția internă de gaze a UE s-a înjumătățit în ultimul deceniu, pe fondul investițiilor mai mici în explorări și al închiderii zăcământului Groningen din Olanda, decisă pentru a limita riscurile seismice care au afectat mii de clădiri. [...]
Norvegia se așteaptă la venituri de peste 78 mld. dolari din petrol și gaze în 2026 , iar miza imediată este cum gestionează statul acest plus de cash fără să alimenteze inflația și dobânzile interne, potrivit Economica , care citează Agerpres. Norvegia produce aproximativ patru milioane de barili pe zi echivalent petrol, iar guvernul minoritar susține că veniturile excepționale generate de prețurile mai ridicate la petrol ar trebui direcționate către Fondul suveran de investiții – cel mai mare din lume – care are active evaluate la 2.200 miliarde de dolari. Presiunea pe inflație și dobânzi limitează spațiul de cheltuieli Deși țara are excedente fiscale consistente datorită fondului, autoritățile trebuie să țină sub control cheltuielile pentru a evita o supraîncălzire a economiei, care ar împinge în sus inflația și dobânzile prin stimularea cererii interne. În acest context, banca centrală a Norvegiei a majorat săptămâna trecută dobânda cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii, invocând inflația alimentată de creșterile salariale și costurile ridicate cu energia. Ipoteze de preț mai ridicate și o economie non-petrolieră mai slabă Guvernul estimează pentru acest an o cotație medie a țițeiului de 91 de dolari/baril, peste nivelul de 67 de dolari/baril prognozat în octombrie. Pentru gazele naturale, estimarea este de 14 dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu), față de 10,4 dolari/MMBtu anterior. În paralel, Ministerul de Finanțe a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului non-petrolier la 1,7% în 2026, de la 2,1% în octombrie, pe fondul efectelor războiului din Iran . Ce urmează: mai puțini bani retrași din fond Executivul a indicat că cheltuielile în numerar din fond ar urma să fie de 579 miliarde de coroane în acest an, ușor sub nivelul de 584 miliarde de coroane planificat în decembrie, semnalând o abordare mai prudentă în utilizarea veniturilor din energie. [...]
Un blocaj prelungit al Strâmtorii Hormuz ar putea împinge petrolul spre 150 de dolari/baril , scenariu care ar reaprinde presiunea pe costurile energiei și pe inflație la nivel global, potrivit unei analize citate de Biziday . Morgan Stanley estimează că, dacă tranzitul prin Hormuz nu se reia nici în iunie, prețurile ar putea urca la 130–150 de dolari/baril până la finalul anului. Banca descrie piața drept „într-o cursă contra cronometru”, pe fondul riscului ca deficitul de ofertă să nu mai poată fi compensat. De ce nu a explodat deja prețul, deși lipsește petrol din piață Analiștii notează că războiul dintre Iran și SUA a dus deja la pierderea a aproape un miliard de barili de pe piață, însă cotațiile nu au depășit maximele din 2022 (după invazia Rusiei în Ucraina). Explicația ține de două elemente: piața a intrat în criză cu rezerve disponibile ; investitorii au pariat pe redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz. În plus, impactul a fost limitat de creșterea puternică a exporturilor de petrol ale SUA și de reducerea importurilor Chinei. Morgan Stanley spune că aceste evoluții au compensat un deficit de aprox. 9,3 milioane de barili/zi . Scenariul de bază vs. scenariul de stres Scenariul principal al băncii este redeschiderea Hormuz înainte ca SUA sau China să fie forțate să-și ajusteze semnificativ fluxurile comerciale. În acest caz, prețurile ar urma să urce spre 110 dolari/baril în trimestrul curent, apoi să coboare treptat la 100 și 90 de dolari/baril până la finalul anului. În schimb, banca avertizează că o închidere prelungită până la final de iunie sau chiar iulie ar schimba echilibrul pieței, iar Brent ar trebui să „compenseze” un dezechilibru pe care până acum l-a evitat. Efectele ar putea dura luni, chiar și după redeschidere Morgan Stanley mai atrage atenția că, și în cazul reluării rapide a traficului prin Hormuz, efectele nu s-ar disipa imediat: repornirea câmpurilor petroliere, repararea rafinăriilor și repoziționarea navelor petroliere ar dura luni. În acest interval, piața ar putea pierde încă un miliard de barili până la sfârșitul lui 2026. La începutul săptămânii, petrolul Brent a urcat cu până la 4,6% , trecând temporar de 105 dolari/baril , după ce președintele american Donald Trump a respins ultima propunere a Iranului pentru încheierea conflictului, potrivit Bloomberg . [...]
Irakul mizează pe un nou zăcământ și pe rute alternative de export pentru a-și reduce vulnerabilitatea la blocajele din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Ministerul irakian al Petrolului a anunțat descoperirea unui zăcământ în provincia Najaf, aproape de granița cu Arabia Saudită, într-un moment în care exporturile țării sunt sub presiune din cauza tensiunilor regionale. Primele estimări indică faptul că una dintre zonele de explorare ar putea conține peste 8,8 miliarde de barili de țiței. Descoperirea este prezentată drept una dintre cele mai importante pentru sectorul energetic irakian din ultimii ani. Ce se știe despre zăcământ și proiectul Qurnain Zăcământul este legat de blocul Qurnain, situat în sud-vestul Irakului, în provincia Najaf, la aproximativ 180 km de Bagdad, de-a lungul graniței irakiano-saudite. Zona acoperă 8.773 km² , iar contractul pentru dezvoltare, explorare și producție a fost semnat la 17 octombrie 2024 . Potrivit datelor comunicate de minister, forajul la sonda de explorare Shams-11 a indicat prezența unui țiței ușor , cu o capacitate inițială de producție de 3.248 barili/zi . Rolul companiei chineze și accelerarea investițiilor Anunțul a fost făcut în cadrul unei întâlniri între ministrul irakian al Petrolului, Hayan Abdul Ghani , și reprezentanți ai companiei chineze ZhenHua Oil . Părțile au discutat despre tehnici avansate de foraj pentru creșterea eficienței și accelerarea dezvoltării proiectului. ZhenHua, prin subsidiara Qurnain Petroleum Limited , este principalul operator al lucrărilor de foraj și al studiilor seismice, în parteneriat cu partea irakiană. Compania a prezentat un „plan rapid de investiții” pentru trecerea la producția comercială cât mai curând, conform Ministerului Petrolului. De ce contează: exporturile Irakului au fost lovite, iar Ormuz rămâne un risc major Irakul se confruntă cu presiuni asupra exporturilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz , rută esențială pentru livrările către piețele globale. Înainte de escaladarea tensiunilor regionale, Irakul producea aproximativ 4,5 milioane barili/zi (al treilea producător din OPEC) și exporta circa 3,5 milioane barili/zi , iar aproximativ 90% din exporturi treceau prin Ormuz. Datele oficiale citate arată o scădere abruptă a exporturilor și veniturilor: martie: 18,6 milioane barili exportați, venituri de 1,96 miliarde dolari (aprox. 8,8 miliarde lei ) / 1,77 miliarde euro (aprox. 8,9 miliarde lei ) februarie: peste 99 milioane barili exportați, venituri de 6,81 miliarde dolari (aprox. 30,6 miliarde lei ) / 6,15 miliarde euro (aprox. 31,0 miliarde lei ) Potrivit articolului, aceasta înseamnă o scădere de aproximativ 71% a veniturilor față de februarie. Ce urmează: o conductă internă pentru exporturi mai puțin dependente de Ormuz Bagdadul lucrează și la accelerarea unui proiect strategic de conductă care să lege provincia Basra de orașul Haditha (provincia Anbar), aproape de granița cu Siria. Conducta ar urma să aibă o capacitate de export de 2,5 milioane barili/zi , în încercarea de a diversifica rutele și de a limita expunerea la blocajele din Ormuz. [...]
Cotațiile petrolului au urcat brusc, amplificând riscul de costuri mai mari la energie , după ce Donald Trump a respins drept „total inacceptabilă” oferta de pace transmisă de Iran, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Mediafax . Petrolul Brent a crescut cu până la 3,5%, până la 104,80 dolari pe baril (aprox. 482 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat la aproape 99 de dolari (aprox. 456 lei), conform Bloomberg, citat de publicație. Într-o postare pe Truth Social , Trump a reacționat la răspunsul Iranului la propunerea SUA de încheiere a războiului: „Tocmai am citit răspunsul din partea așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu îmi place deloc — ESTE TOTAL INACCEPTABIL!” De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru oferta globală Negocierile de pace dintre SUA și Iran „par să fi intrat din nou în impas”, în condițiile în care tranzitul navelor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz este „grav perturbat” încă din primele zile ale războiului. Lipsa unui acord de pace în ultimele săptămâni a pus sub semnul întrebării redeschiderea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o rută crucială pentru aproximativ o cincime din petrolul mondial. În paralel, Statele Unite mențin o blocadă navală asupra navelor și porturilor iraniene. Contextul scumpirii: cât s-a adăugat peste nivelurile de dinaintea războiului Potrivit CNN, citat de Mediafax, petrolul Brent este cu aproape 20 de dolari mai scump decât înainte de începerea războiului, iar petrolul brut american este cu aproximativ 10 dolari mai scump. În lipsa unor semnale de detensionare, piața rămâne sensibilă la orice evoluție care poate afecta fluxurile prin Ormuz, ceea ce poate menține presiunea pe prețurile energiei. [...]
