Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Importurile de GNL rusesc în UE au urcat la cel mai ridicat nivel de după 2022, un semnal că strategia europeană de reducere a dependenței energetice rămâne vulnerabilă înaintea interdicției totale anunțate pentru 2027, potrivit Știrile Pro TV, care citează un studiu IEEFA preluat de AFP.
În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești ale Uniunii Europene au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 6,9 miliarde de metri cubi, cel mai înalt nivel din 2022 încoace, arată analiza IEEFA. Tendința a continuat și în aprilie, când importurile europene de GNL rusesc au fost cu 17% mai mari în ritm anual.
Creșterea a fost „impulsionată” de Franța, Spania și Belgia, notează studiul. Franța ar fi importat cele mai mari volume de GNL rusesc dintre statele europene în primul trimestru din 2026 și ar fi atins un „record” în ianuarie, potrivit centrului de reflecție.
După invazia pe scară largă a Ucrainei, Europa a încercat să-și reducă dependența de gazul rusesc livrat prin conducte, crescând importurile de GNL pentru diversificare. Cu toate acestea, livrările de gaze rusești au continuat, iar Rusia rămâne al doilea furnizor de GNL al UE, în pofida faptului că, potrivit materialului, Comisia Europeană a aprobat interzicerea oricăror importuri de gaze naturale rusești în UE până în 2027, cu obiectivul de a limita resursele de finanțare ale Moscovei pentru război.
În 2025, GNL-ul reprezenta 45% din importurile UE de gaze naturale, restul fiind livrat prin gazoducte, potrivit Comisiei Europene, conform aceleiași surse.
În primul trimestru, Norvegia a rămas principalul furnizor al UE, cu 31% din importurile de gaze naturale (atât prin conducte, cât și GNL), urmată îndeaproape de Statele Unite (28%) și Rusia (14%), potrivit datelor Comisiei Europene citate în articol.
IEEFA avertizează că trecerea de la gazul livrat prin conducte la GNL trebuia să întărească securitatea aprovizionării și diversificarea, însă perturbările generate de războiul din Orientul Mijlociu și o dependență excesivă de GNL american arată limitele planului.
„GNL-ul a devenit călcâiul lui Ahile al strategiei securității energetice a Europei”, afirmă, într-un comunicat citat, analista IEEFA Ana Maria Jaller-Makarewicz, care avertizează că UE se expune unor prețuri mari și unor noi forme de perturbări ale aprovizionării.
Centrul de reflecție estimează că UE ar putea ajunge să se aprovizioneze cu 80% din importurile sale de GNL din Statele Unite până în 2028, ceea ce mută riscul de concentrare de la un furnizor la altul, în loc să-l elimine.
Recomandate
Germania riscă să împingă în sus prețurile gazelor în UE dacă intră în iarnă cu rezerve mult sub ținte, pe fondul unui pariu politic că piața va umple depozitele fără intervenția statului, relatează Politico . Miza nu este doar internă: un deficit în cea mai mare economie europeană se poate transmite rapid în țările vecine și în cotațiile din întreg blocul. La nivelul UE, rezervele de gaze sunt „periculos de scăzute”, iar riscul este amplificat de continuarea războiului din Iran și de eventuale episoade de frig care ar crește cererea de încălzire în iarnă. În acest context, Germania este descrisă drept „cea mai mare vulnerabilitate” a Uniunii, deoarece un gol de aprovizionare acolo ar putea ridica prețurile în toată Europa. Rezerve la minime istorice și ținte UE greu de atins După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, statele UE au fost obligate să atingă un nivel de 90% al capacității de stocare până la iarnă, pentru a evita penurii. Ulterior, după izbucnirea războiului din Iran, UE a redus ținta la 80%, pentru a limita cumpărările panicarde. În mod obișnuit, traderii și utilitățile cumpără gaze vara (când sunt mai ieftine), le stochează și le vând iarna. Potrivit analizei, acest mecanism a fost perturbat: prețurile mai mari din timpul verii, pe fondul războiului din Iran și al efectelor schimbărilor climatice, au slăbit stimulentele comerciale. În ansamblul UE, rezervele sunt la aproximativ 58% din capacitate, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe cinci ani și la cel mai redus nivel din 2011. În Germania, situația este și mai tensionată: rezervele erau la 47% din capacitatea națională în august, „cel mai mic nivel de umplere de când există date”, iar depozitele germane reprezintă peste 20% din capacitatea de stocare a UE. Berlinul refuză intervenția, de teama unei scumpiri imediate Pe fondul presiunilor tot mai mari, apar apeluri ca Berlinul să intervină direct și să oblige companiile energetice controlate de stat să cumpere gaze „la orice preț”, abandonând doctrina de piață liberă. Guvernul german refuză însă, deși nu își îndeplinește țintele UE și se confruntă cu riscul unor penurii fizice „încă din noiembrie”, potrivit materialului. Ministerul Energiei din Germania susține că umplerea depozitelor rămâne responsabilitatea companiilor și traderilor și avertizează că o umplere condusă de guvern ar strânge și mai mult piața și ar împinge prețurile în sus, ceea ce ar putea înrăutăți situația de aprovizionare în lunile următoare. De ce contează pentru piață: volatilitate mai mare și risc de „efect de contagiune” Analiza leagă presiunea pe prețuri de tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz , menționând că indicatorul de referință al gazelor în Europa este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni ale războiului din Iran. În paralel, expunerea Europei la volatilitate a crescut prin înlocuirea contractelor pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate global, unde cargourile se duc către cel mai mare ofertant. În material sunt menționate și pierderea unor livrări-cheie din Qatar, respectiv creșterea cererii în Asia, ca factori care pot înăspri competiția pentru volume. Comisia Europeană afirmă că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare în iarnă, însă o analiză a firmei Rapidan (citată de Politico ) estimează că rezervele ar putea urca doar la 65% din capacitatea totală până în noiembrie și că atingerea țintei UE nu ar fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”. Ce urmează: iarna va testa strategia „piața rezolvă” Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global, dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi forțați să cumpere suplimentar în ultimul moment, ceea ce ar împinge prețurile în sus, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, o intervenție timpurie ar putea scumpi gazul „prematur” dacă iarna se dovedește blândă. Riscul nu este doar de preț, ci și de disponibilitate fizică. Sebastian Heinermann, directorul asociației germane de stocare a gazelor INES, avertizează că până și umplerea la 76% (nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge) ar putea să nu acopere necesarul într-o iarnă „excepțional de rece”, cu potențiale efecte în lanț asupra țărilor către care Germania are obligații de asistență de urgență, inclusiv Austria, Elveția, Italia și Danemarca. Berlinul a prezentat planuri pentru un nou stoc de urgență, dar acesta ar urma să acopere doar 10% din capacitatea de gaze a țării și să înceapă oficial abia vara viitoare. În același timp, alte state au trecut la măsuri directe: Olanda a alocat 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,1 miliarde lei) companiei de stat EBN pentru a accelera reumplerea rezervelor. În Germania, mesajele din industrie rămân mixte: SEFE spune că ținta de 70% rămâne realizabilă fără intervenție și indică faptul că 78% din capacitatea de stocare este deja rezervată (fără a garanta volumele efectiv injectate), în timp ce Uniper avertizează că devine „din ce în ce mai dificil” să fie atinse nivelurile-țintă înainte de iarnă, în ritmul actual. [...]
Saudi Aramco își schimbă logistica exporturilor pentru Asia ca să reducă riscurile din Strâmtoarea Ormuz , inclusiv prin încărcări în afara strâmtorii și transferuri de la navă la navă, potrivit HotNews . Miza este menținerea fluxurilor către China, în contextul riscurilor generate de războiul dintre SUA și Iran. Compania saudită a început să ofere cantități suplimentare de petrol pentru încărcare în afara Strâmtorii Ormuz în luna septembrie. În paralel, datele de transport maritim indică faptul că unele încărcături ar fi fost transportate prin strâmtoare cu petroliere care își opresc sistemele de localizare, pentru a diminua riscul de a fi identificate și atacate. Transferuri „navă la navă” în afara Ormuz Aramco a demarat, pentru a doua săptămână consecutiv, vânzări către cumpărători asiatici pentru sortimentele Arab Medium și Arab Heavy, folosind transferuri de la navă la navă (ship-to-ship, STS) în largul portului Fujairah (Emiratele Arabe Unite) sau al portului Sohar (Oman) — ambele în afara Strâmtorii Ormuz. Procedura permite ca petrolul transportat prin zona cu risc să fie mutat pe alte petroliere, care își continuă apoi drumul către clienții asiatici, reducând expunerea navelor care ar traversa integral zona considerată periculoasă. Livrări către China: 4 milioane de barili și destinația Sinopec Potrivit Reuters (citat de news.ro), Aramco a vândut deja în această lună cel puțin 4 milioane de barili de petrol către China. Datele Vortexa și Kpler arată că două superpetroliere, cu aproximativ 4 milioane de barili în total, se îndreaptă către China după transferuri realizate în largul portului Sohar. Singapore Prosperity și-a transferat încărcătura în jurul datei de 22 august către superpetrolierul Xin Hui Yang, programat să ajungă în portul Ningbo (estul Chinei) pe 15 septembrie. Algeria Prosperity și-a transferat marți încărcătura către Xin Han Yang, care ar urma să ajungă în portul Zhanjiang (sudul Chinei) pe 12 septembrie. Ambele transporturi sunt destinate Sinopec, cel mai mare rafinator de petrol din lume, conform datelor Vortexa. Compania chineză nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. De ce contează: Ormuz rămâne un punct critic pentru energia globală Înainte de izbucnirea războiului dintre SUA și Iran, la 28 februarie, Strâmtoarea Ormuz era una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii, pe unde trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele tranzacționate la nivel mondial. În acest context, ajustările de rută și de proceduri arată cum Aramco încearcă să își protejeze exporturile, iar China să își securizeze aprovizionarea din Golf, chiar și atunci când transportul prin Ormuz devine mai dificil și mai riscant. [...]
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de acceptarea integrală a termenilor săi de către SUA , într-un moment în care blocajul a redus drastic traficul printr-un coridor care, înainte de război, gestiona o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul a fost transmis de Gardienii Revoluției (IRGC), care susțin că Iranul și Omanul au ajuns la rezultate „acceptabile pentru ambele părți” privind controlul apelor și împărțirea veniturilor din Strâmtoarea Hormuz . Totuși, un oficial iranian de rang înalt a declarat ulterior pentru Reuters că înțelegerea cu Omanul nu este încă finalizată, iar cele două părți lucrează în continuare la detalii. Miza economică: un coridor energetic parțial închis, prețuri mai volatile Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global. Înainte de izbucnirea războiului în februarie, prin acest punct trecea aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, iar de atunci „cea mai mare parte” a transportului maritim a fost oprită, ceea ce a împins prețurile energiei în sus. În paralel, Teheranul și Washingtonul au încercat să își impună controlul asupra canalului, prin blocade separate, în timp ce atacurile asupra navelor au menținut traversarea periculoasă, chiar dacă ostilitățile active dintre SUA și Iran s-au redus în ultimele săptămâni. Condiția Iranului: fără acord cu SUA, strâmtoarea rămâne închisă Purtătorul de cuvânt al IRGC, Hossein Mohebbi, a afirmat că Iranul și Omanul au negociat circa o lună și au ajuns la înțelegeri privind „cota” fiecărei țări în apele strâmtorii și partea din venituri. IRGC a acuzat SUA că ar încerca să obstrucționeze negocierile, ceea ce ar fi întârziat acordul. „Dacă Statele Unite încetează să obstrucționeze și se întorc la acord, putem deschide Strâmtoarea Hormuz în cadrul acordului atins... Dacă Statele Unite nu acceptă condițiile noastre, Strâmtoarea Hormuz nu va fi deschisă în nicio circumstanță.” Presiune suplimentară pe transport: „lista neagră” de nave Iranul a anunțat duminică o „listă neagră” cu 45 de nave, într-o mișcare descrisă ca menită să oprească transferurile navă-la-navă folosite de producători din Golf pentru a evita blocada iraniană. Potrivit unor surse citate, unele companii ar urma să nu mai folosească vasele incluse pe listă. De cealaltă parte, SUA au amenințat la începutul săptămânii că vor pedepsi țările care continuă să facă afaceri cu Iranul, dar au precizat că nu vor aplica imediat penalități. Iranul a denunțat efortul american de izolare economică drept un act de „fărădelege grosolană” și a spus că se așteaptă ca multe state să nu se alăture campaniei de presiune. În acest context, prețul petrolului a scăzut pentru a treia zi consecutiv, cu peste 2 dolari pe baril, până la un minim al ultimelor două săptămâni, pe fondul semnalelor privind reluarea eforturilor de mediere pentru încheierea războiului început pe 28 februarie, odată cu lovituri americane și israeliene asupra Iranului. [...]
România a avut o scumpire de 14,6% la benzină în ultimele șase luni, sub ritmul din Moldova și Bulgaria , într-un val global în care peste 145 de țări au raportat creșteri la pompă, arată o analiză citată de Economedia . Pentru consumatori și companii, comparația regională contează direct în costurile de transport și în presiunile inflaționiste, mai ales într-un context geopolitic volatil. România în clasamentul global: locul 93 din 170 de piețe monitorizate Datele GlobalPetrolPrices (platformă care urmărește piața din 170 de țări și teritorii) indică faptul că, în intervalul 23 februarie – 17 august, prețul mediu al benzinei cu cifră octanică 95 din România a crescut cu 14,6%, de la 1,83 dolari la 2,10 dolari pe litru (aprox. 8,4 lei la aprox. 9,7 lei/litru). În clasamentul global al scumpirilor, România este pe locul 93, poziționată imediat după China (14,7%) și ușor înaintea Luxemburgului (14,4%). Vecinii: Moldova și Bulgaria au scumpiri semnificativ mai mari, Ungaria mult mai mică În regiune, diferențele sunt vizibile, iar România apare mai stabilă decât o parte dintre vecini: Republica Moldova : locul 36 global, creștere de 28% (cea mai accentuată din regiune și din Europa, potrivit materialului) Bulgaria : locul 47 global, creștere de 24,3% Ungaria : locul 138 global, creștere de 4,7% (cea mai redusă din regiune) Contextul global: scumpiri puternice în piețe dependente de importuri La nivel mondial, cele mai mari creșteri au fost raportate în piețe dependente de importuri sau afectate de crize economice interne. În top apar Myanmar (+56%), Bhutan (+55%), Cuba (+51%), Emiratele Arabe Unite (+50%) și Nigeria (+48%). În același timp, în aproximativ 25 de țări – în special mari producători de petrol cu carburanți puternic subvenționați – prețurile au rămas constante sau au scăzut ușor. [...]
Norvegia vrea să mențină exporturile de petrol și gaze spre Europa până cel puțin în 2035, mizând pe foraje în Marea Barents , chiar dacă Uniunea Europeană ar păstra o linie dură împotriva noilor proiecte din Arctica, potrivit Economica . După invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze a UE și a Marii Britanii, scrie Agerpres. În acest context, Oslo argumentează că extinderea activităților de explorare și producție în nord are o miză de securitate energetică, nu doar una comercială. De ce contează: riscul de scădere a producției după 2030 Deși anul trecut producția de gaze a Norvegiei s-a apropiat de un nivel record, iar producția de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009, prognozele oficiale indică o scădere abruptă după 2030 dacă nu sunt descoperite și dezvoltate noi zăcăminte. Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland , a spus că menținerea producției și exporturilor de petrol la nivelurile actuale până cel puțin în 2035 depinde de contribuția Mării Barents. Divergența cu UE și opțiunea „piața globală” Uniunea Europeană sprijină în prezent interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, însă ia în calcul revizuirea politicii pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică. Aasland a susținut că Norvegia consideră drept suveran dreptul de a-și dezvolta resursele din Marea Barents, chiar dacă UE ar continua să susțină un moratoriu. „Am dezvolta aceste perimetre, iar apoi va depinde de UE dacă va avea un moratoriu asupra cumpărării acelui gaz sau petrol”, a spus Aasland. În scenariul în care UE ar limita achizițiile, petrolul arctic ar urma să fie vândut pe piețele globale, iar gazul ar putea fi exportat la nivel mondial sub formă de gaz natural lichefiat (GNL) de la facilitatea de procesare Melkoeya a Equinor, lângă Hammerfest, potrivit ministrului. Context: presiuni pe politica energetică europeană și pe rolul Norvegiei Directorul Agenției Internaționale pentru Energie , Fatih Birol, a îndemnat UE să își reconsidere opoziția față de noi proiecte de petrol și gaze în Arctica, argumentând că viitoarele aprovizionări vor fi necesare pentru securitatea energetică. Oponenții acestei direcții susțin însă că proiectele arctice ar avea nevoie de mulți ani pentru a intra în funcțiune și ar avea o contribuție limitată la problemele pe termen scurt ale Europei. În paralel, Norvegia exportă în majoritatea anilor surplus de energie regenerabilă (în principal hidro) către Europa prin cabluri transfrontaliere, dar Aasland a spus că ideea Norvegiei ca „baterie verde” a Europei este „depășită” și că o integrare mai profundă a făcut țara mai vulnerabilă la fluctuațiile de preț de pe continent. În acest cadru, ministrul a precizat că Norvegia nu va construi noi interconectori, deși își menține angajamentul pentru cooperare energetică cu Europa. [...]
Bogdan Ivan cere controale la pompă după reducerea accizei , susținând că ieftinirea a fost „înghițită” de scumpiri operate de companiile petroliere, potrivit G4Media . Fostul ministru PSD al Energiei afirmă că, deși prețurile ar fi trebuit să scadă cu 70 de bani/litru, multe benzinării afișează în continuare tarife de peste 10 lei/litru, în intervalul 10,20–10,40 lei/l. Ivan le solicită „premierului demis” și ministrului interimar al Energiei să intervină „de urgență”, invocând o posibilă „speculă” și cerând verificări în piață. „Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 – 10,40 lei. Mai bine de jumătate din ajutorul oferit de stat, prin legea inițiată de mine și de PSD, a fost înghițit instant de majorările companiilor petroliere, deși barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari.” Ce instituții vrea trimise „pe teren” În postarea citată de publicație, Bogdan Ivan cere ca statul să trimită la controale: Consiliul Concurenței (pentru posibile probleme de concurență pe piață); ANPC (pentru verificări privind protecția consumatorilor); ANAF (pentru controale fiscale). Miza economică: cât din reducerea de acciză ajunge la consumator Mesajul lui Ivan pune presiune pe autorități să demonstreze dacă reducerea de acciză (taxă inclusă în prețul carburantului) s-a transmis efectiv în prețul final sau a fost parțial absorbită de creșteri de preț la nivelul companiilor. El susține că, fără această reducere, „românii ar fi plătit astăzi peste 11 lei pe litru”. În materialul citat nu sunt prezentate date oficiale sau concluzii ale instituțiilor de control privind formarea prețurilor; acuzațiile rămân, la acest moment, la nivel de declarație politică și solicitare de verificări. [...]
