Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Perturbările maritime din zona Hormuz par să aibă un impact mai mic asupra pieței globale a combustibililor decât s-ar fi așteptat investitorii, pe fondul unor rute și aranjamente alternative de aprovizionare, inclusiv printr-o coordonare SUA–China „mai mare decât se presupune”, potrivit unei analize citate de The Jerusalem Post.
Fostul comandant al Marinei israeliene, general-maior (rez.) Eliezer Marom, a declarat la postul 103FM că „problema combustibilului a fost complet rezolvată”, susținând că China își poate asigura livrările prin Rusia, iar aranjamentele energetice alternative reduc deja efectul disfuncționalităților regionale asupra piețelor globale. În această logică, faptul că prețul petrolului nu a urcat la „niveluri extreme” ar fi un indiciu că oferta rămâne suficientă, chiar dacă transportul este mai dificil.
Marom afirmă că pierderile imediate ar fi mai pronunțate pentru Qatar și Iran, în timp ce Statele Unite și Rusia ar putea beneficia prin creșterea exporturilor de petrol și gaze.
„Cei care au câștigat sunt americanii și rușii, care vor putea furniza mai mult petrol și gaze.”
În același timp, el susține că Iranul se simte tot mai „încercuit”, cu spațiu de manevră redus prin porturile sale, pe măsură ce Washingtonul își consolidează controlul în zona maritimă.
Pe dimensiunea de securitate, Marom spune că revendicarea veche a Iranului privind controlul asupra Strâmtorii Hormuz este contestată de superioritatea militară americană. El respinge, de asemenea, relatările potrivit cărora o navă iraniană ar fi tranzitat fără „permisiune” americană.
În interpretarea sa, SUA folosesc avantajul naval pentru a intensifica presiunea asupra Teheranului, mizând pe vulnerabilitatea financiară a Iranului: nevoia de venituri pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru susținerea populației.
Marom discută și despre comportamentul Houthi (Yemen), sugerând că ar putea exista evoluții „din culise” care au redus riscul în ultima rundă de confruntări, deși spune că nu este clar ce înțelegeri ar fi putut exista între SUA și grupare. În evaluarea lui, Houthi ar fi acționat „cu reținere” și ar fi făcut „minimul” pentru a satisface Iranul, ceea ce îl face să creadă că, în acest moment, nu este probabilă o mișcare de închidere a Strâmtorii Bab el-Mandeb.
El mai afirmă că sistemul global de transport maritim a demonstrat că se poate adapta: Israelul ar rămâne afectat de închiderea rutei Bab el-Mandeb, însă comerțul internațional și lanțurile de aprovizionare cu combustibili ar fi găsit soluții de ocolire și continuă să funcționeze. În privința portului Eilat, Marom spune că există aranjamente alternative, chiar dacă nu sunt discutate public, invocând sosirea continuă a bunurilor.
Potrivit lui Marom, următoarea etapă depinde în mare măsură de disponibilitatea Iranului de a accepta viitoare înțelegeri. Dacă nu, el susține că SUA ar putea menține presiunea pe termen lung printr-o blocadă navală, în paralel cu opțiuni militare și diplomatice, iar „strângerea” maritimă prelungită ar putea lăsa Teheranul cu puține opțiuni viabile.
Recomandate

Reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz reduce temporar presiunea pe piețele petroliere , dar riscul unei noi închideri rămâne ridicat, pe fondul amenințărilor Iranului legate de blocada americană asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Datele de monitorizare a traficului naval indică trecerea unui convoi de petroliere, după ce Teheranul a susținut că ruta este „complet deschisă”. Traversarea a inclus nave care transportă țiței, gaz petrolier lichefiat și produse chimice, conform datelor MarineTraffic . Reluarea traficului a susținut piețele bursiere și a alimentat optimismul la Washington, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, a spus că un acord mai amplu de pace cu Iranul este „foarte aproape”. De ce contează: Ormuz rămâne un risc major pentru aprovizionarea globală Iranul a avertizat că ar putea închide din nou strâmtoarea dacă Statele Unite continuă blocada asupra porturilor iraniene. Miza este ridicată: prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, potrivit informațiilor din articol. În același timp, autoritățile iraniene au transmis că, dacă navele care pleacă din porturile iraniene vor fi interceptate de forțele americane, strâmtoarea ar putea fi închisă din nou. Semnale politice și operaționale: blocada, rutele schimbate și divergențe între aliați Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „strâmtoarea nu va rămâne deschisă” dacă blocada continuă și că tranzitul va necesita aprobarea Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a descris blocada navală drept o „încălcare a armistițiului” convenit temporar cu Washingtonul pentru a permite negocierile. Pe partea operațională, Comandamentul Central al SUA a transmis că 21 de nave au fost deja obligate să își schimbe ruta de la începutul blocadei, în această săptămână. În paralel, Trump a criticat planurile unor aliați occidentali de a desfășura o forță navală în zonă, după ce premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat intenția de a trimite nave militare pentru a proteja ruta maritimă. Trump a respins inițiativa, spunând că aliații ar trebui „să stea departe”, într-o declarație publicată pe rețelele sociale. Efect imediat în piață și ce urmează Prețurile petrolului au scăzut pe fondul speranțelor privind o soluție diplomatică, iar piețele financiare au reacționat pozitiv la reluarea traficului prin strâmtoare. Totuși, perspectiva rămâne condiționată de evoluția negocierilor: Trump a avertizat că blocada navală va continua dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat că armistițiul actual ar putea fi prelungit. În fundal, tensiunile regionale continuă: articolul menționează un armistițiu de zece zile intrat în vigoare în Liban, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că operațiunile împotriva Hezbollah nu s-au încheiat, iar gruparea a transmis că este pregătită să răspundă. În acest context, statutul Strâmtorii Ormuz rămâne un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]

Peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) în venituri din petrol au fost pierdute după aproape 50 de zile de război cu Iranul, pe fondul dispariției a peste 500 de milioane de barili din piața globală, potrivit news.ro , care citează calcule Reuters și date ale Kpler. Miza economică depășește șocul inițial: analiștii avertizează că efectele crizei energetice pot fi resimțite luni sau chiar ani. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă după armistițiul convenit în Liban. În paralel, președintele american Donald Trump a spus că se așteaptă ca un acord pentru încheierea războiului cu Iranul să apară „în curând”, însă momentul rămâne incert. Dimensiunea șocului de ofertă: 500 de milioane de barili lipsă De la începutul crizei, la sfârșitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut și condensat au dispărut din piața globală, potrivit datelor Kpler, ceea ce este descris drept cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă. Pentru a ilustra amploarea, analistul Iain Mowat ( Wood Mackenzie ) compară cantitatea pierdută cu: reducerea cererii globale de combustibil pentru aviație timp de 10 săptămâni; oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile; lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile. Estimările Reuters arată că 500 de milioane de barili înseamnă aproape o lună de consum de petrol în SUA sau mai mult de o lună pentru întreaga Europă. Aceeași cantitate ar acoperi aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane (la un consum anual de circa 80 de milioane de barili) sau ar putea alimenta transportul maritim mondial timp de aproximativ patru luni. Unde s-au văzut pierderile și de ce revenirea poate întârzia Datele indică perturbări majore în special în statele arabe din Golful Persic, care au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol, aproape echivalentul producției combinate ExxonMobil și Chevron. În același timp, exporturile de combustibil pentru aviație din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până în prezent. Cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între New York JFK și Londra Heathrow. Pe partea de preț, petrolul a fost în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, iar volumele lipsă se traduc în circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, potrivit lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler. Suma este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în aprilie (date Kpler), iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Wood Mackenzie estimează că zăcămintele de țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru-cinci luni pentru a reveni la niveluri normale, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară. În plus, deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz a tras în jos prețul petrolului cu aproape 10% , readucând cotațiile la nivelul de la începutul războiului cu Iranul, potrivit G4Media . Mișcarea reduce presiunea imediată asupra costurilor de energie și transport, cu efecte potențiale în lanț asupra inflației. Iranul a anunțat vineri că Strâmtoarea Ormuz este redeschisă pentru petrolierele comerciale care transportă țiței din Golful Persic către clienți din întreaga lume, potrivit Associated Press, citată de G4Media. Publicația notează că redeschiderea ar putea fi doar temporară. De ce contează pentru economie Un flux mai liber de petrol ar putea diminua presiunea asupra prețurilor nu doar la benzină, ci și la alimente și alte produse care depind de transport rutier, pe fondul scăderii costurilor cu combustibilul, arată materialul. Reacția piețelor: bursă în creștere în SUA În același context, acțiunile americane au urcat, iar indicele S&P 500 a crescut cu 1,2%, atingând un maxim istoric, și a încheiat a treia săptămână consecutivă de câștiguri mari. Dow Jones Industrial Average a crescut cu până la 1.100 de puncte înainte de a-și reduce avansul la 868 de puncte (plus 1,8%), iar Nasdaq a urcat cu 1,5%. Potrivit aceleiași surse, piața bursieră americană a crescut cu peste 12% de la minimul atins la sfârșitul lunii martie, pe fondul speranței că Statele Unite și Iranul pot evita „cel mai rău scenariu” pentru economia globală, în ciuda războiului dintre cele două țări. Ce urmează Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este prezentată drept cel mai puternic semnal de optimism de până acum, însă rămâne incert dacă măsura va fi menținută. În plan politic, președintele Donald Trump a declarat joi seară că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând”, conform materialului citat. [...]

Statele Unite au prelungit până la 16 mai o derogare care permite țărilor să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate , o decizie cu efect direct asupra ofertei globale și, implicit, asupra prețurilor la energie, potrivit Economedia . Măsura vizează achizițiile de petrol „încărcat pe nave” și este prezentată în contextul eforturilor Washingtonului de a tempera scumpirile energiei, accelerate de conflictul cu Iranul. Derogarea a fost emisă de administrația Trump și permite, pentru aproximativ o lună, cumpărarea de petrol și produse petroliere rusești care altfel ar intra sub incidența sancțiunilor. Informația este transmisă de MEDIAFAX, care citează The Guardian. Ce s-a schimbat și care este calendarul Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai, conform unui document publicat pe site-ul instituției, relatează The Guardian. Prelungirea vine după o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie. Decizia apare la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără riscul sancțiunilor americane. De ce contează pentru piața petrolului Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar urma să „elibereze” 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. În acest cadru, amânarea aplicării sancțiunilor poate stimula temporar aprovizionarea mondială. Totuși, aceeași sursă arată că măsura nu a împiedicat creșterea prețurilor petrolului, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru tranzitul global de țiței. [...]

Motorina standard a coborât sub 9 lei/litru la Petrom , după o nouă rundă de ieftiniri care comprimă costurile de alimentare pentru transport și companii într-un interval foarte scurt, potrivit Economica . Petrom vinde acum benzina standard cu 8,17 lei/litru și motorina standard cu 8,93 lei/litru, pe baza prețurilor observate în benzinării din vestul Capitalei, folosind aplicația Consiliului Concurenței. În această dimineață, Petrom a redus benzina cu 20 de bani/litru și motorina cu 35 de bani/litru. Ieftinirea se aplică și în stațiile OMV, unde benzina este 8,28 lei/litru, iar motorina 9,02 lei/litru. Scăderi rapide în lanț: 1,36 lei/litru la motorină în mai puțin de două săptămâni Publicația notează că precedenta ieftinire la Petrom a fost cu două zile înainte, când benzina a scăzut cu 35 de bani/litru, iar motorina cu 30 de bani/litru. Înainte de acel moment, pe 9 aprilie, prețurile coborâseră cu 40 de bani/litru la benzină și cu 35 de bani/litru la motorină. În plus, motorina se ieftinise pe 7 aprilie cu 36 de bani/litru, ca urmare a reducerii accizei decise de Guvern. Per total, în mai puțin de două săptămâni, reducerea cumulată la motorină ajunge la 1,36 lei/litru, conform calculelor din articol. Efect de piață: ieftiniri și la ceilalți mari distribuitori Scăderi de preț au fost aplicate și de celelalte lanțuri mari, după ieftinirile „destul de mari” din ziua anterioară, mai arată sursa. În zona de vest a Capitalei, Rompetrol afișează la benzină un preț de 8,28 lei/litru, după o reducere de 20 de bani/litru, iar același nivel (8,28 lei/litru) este indicat și pentru MOL, Lukoil și OMV. La motorină, Rompetrol a redus cu 35 de bani/litru, până la 9,02 lei/litru, nivel care, după ultimele ieftiniri, este menționat și pentru MOL, Lukoil și OMV. Context: petrolul a scăzut după relaxarea tensiunilor pe ruta Hormuz În plan internațional, articolul leagă ieftinirile și de scăderea cotațiilor petrolului: Iranul a declarat vineri Strâmtoarea Hormuz „complet deschisă” traficului comercial pe durata încetării focului dintre Israel și Liban, iar prețul petrolului a scăzut brusc cu circa 10%, cotația Brent coborând sub 90 de dolari/baril (aprox. 405 lei), pentru ca ulterior să crească ușor peste acest nivel. Înainte de anunț, trei petroliere iraniene cu circa cinci milioane de barili de țiței au părăsit Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz, iar după anunț cel puțin opt petroliere ar fi traversat strâmtoarea până „azi dimineață”, însă „peste 200” ar rămâne blocate, potrivit aceleiași surse. [...]

SUA a prelungit până la 16 mai derogarea care permite cumpărarea de petrol rusesc transportat pe mare , o mișcare cu miză directă pe stabilizarea pieței energetice în contextul scumpirilor alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai. Decizia extinde o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie, conform unui document publicat pe site-ul instituției și citat de The Guardian. Prelungirea vine la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără a se confrunta cu sancțiuni americane. De ce contează: efecte asupra ofertei și prețurilor Administrația Trump a emis derogarea pentru aproximativ o lună, cu obiectivul de a controla prețurile globale la energie, care au crescut puternic în timpul războiului împotriva Iranului. Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar elibera 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. Chiar și așa, amânarea sancțiunilor ar putea stimula doar temporar aprovizionarea mondială cu petrol, fără să fi împiedicat creșterea prețurilor, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Ormuz , mai notează informația citată de Mediafax. [...]