Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Perturbările maritime din zona Hormuz par să aibă un impact mai mic asupra pieței globale a combustibililor decât s-ar fi așteptat investitorii, pe fondul unor rute și aranjamente alternative de aprovizionare, inclusiv printr-o coordonare SUA–China „mai mare decât se presupune”, potrivit unei analize citate de The Jerusalem Post.
Fostul comandant al Marinei israeliene, general-maior (rez.) Eliezer Marom, a declarat la postul 103FM că „problema combustibilului a fost complet rezolvată”, susținând că China își poate asigura livrările prin Rusia, iar aranjamentele energetice alternative reduc deja efectul disfuncționalităților regionale asupra piețelor globale. În această logică, faptul că prețul petrolului nu a urcat la „niveluri extreme” ar fi un indiciu că oferta rămâne suficientă, chiar dacă transportul este mai dificil.
Marom afirmă că pierderile imediate ar fi mai pronunțate pentru Qatar și Iran, în timp ce Statele Unite și Rusia ar putea beneficia prin creșterea exporturilor de petrol și gaze.
„Cei care au câștigat sunt americanii și rușii, care vor putea furniza mai mult petrol și gaze.”
În același timp, el susține că Iranul se simte tot mai „încercuit”, cu spațiu de manevră redus prin porturile sale, pe măsură ce Washingtonul își consolidează controlul în zona maritimă.
Pe dimensiunea de securitate, Marom spune că revendicarea veche a Iranului privind controlul asupra Strâmtorii Hormuz este contestată de superioritatea militară americană. El respinge, de asemenea, relatările potrivit cărora o navă iraniană ar fi tranzitat fără „permisiune” americană.
În interpretarea sa, SUA folosesc avantajul naval pentru a intensifica presiunea asupra Teheranului, mizând pe vulnerabilitatea financiară a Iranului: nevoia de venituri pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru susținerea populației.
Marom discută și despre comportamentul Houthi (Yemen), sugerând că ar putea exista evoluții „din culise” care au redus riscul în ultima rundă de confruntări, deși spune că nu este clar ce înțelegeri ar fi putut exista între SUA și grupare. În evaluarea lui, Houthi ar fi acționat „cu reținere” și ar fi făcut „minimul” pentru a satisface Iranul, ceea ce îl face să creadă că, în acest moment, nu este probabilă o mișcare de închidere a Strâmtorii Bab el-Mandeb.
El mai afirmă că sistemul global de transport maritim a demonstrat că se poate adapta: Israelul ar rămâne afectat de închiderea rutei Bab el-Mandeb, însă comerțul internațional și lanțurile de aprovizionare cu combustibili ar fi găsit soluții de ocolire și continuă să funcționeze. În privința portului Eilat, Marom spune că există aranjamente alternative, chiar dacă nu sunt discutate public, invocând sosirea continuă a bunurilor.
Potrivit lui Marom, următoarea etapă depinde în mare măsură de disponibilitatea Iranului de a accepta viitoare înțelegeri. Dacă nu, el susține că SUA ar putea menține presiunea pe termen lung printr-o blocadă navală, în paralel cu opțiuni militare și diplomatice, iar „strângerea” maritimă prelungită ar putea lăsa Teheranul cu puține opțiuni viabile.
Recomandate
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a coborât aproape de zero , amplificând riscul de șoc pe lanțul global de aprovizionare cu țiței chiar înainte de expirarea armistițiului SUA–Iran, potrivit Ziarul Financiar . În weekend, doar cinci nave de marfă au traversat strâmtoarea sâmbătă, iar duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Datele Kpler citate de Reuters arată o ruptură abruptă față de săptămâna anterioară, când 31 de nave trecuseră prin aceeași rută în același interval. Scăderea vine după ce traficul atinsese deja săptămâna trecută cel mai redus nivel din ultimele trei luni, cu o medie zilnică de aproximativ 13 nave, mult sub nivelul de dinaintea războiului. De ce contează: o rută care susținea circa o cincime din petrolul mondial Înainte de izbucnirea conflictului, prin Strâmtoarea Hormuz treceau în medie aproximativ 130 de nave pe zi. În prezent, traficul este cu aproximativ 90% sub nivelul de dinaintea războiului început la 28 februarie. Miza economică este ridicată: ruta transporta înainte de conflict aproximativ o cincime din petrolul mondial, astfel că o întrerupere prelungită ar crește presiunea pe piețele energetice și, implicit, pe inflația globală. Blocaj diplomatic și condiții pentru reluarea traficului Reducerea traficului are loc în timp ce acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran ajunge la termenul de expirare de 60 de zile. Cele două părți nu au ajuns la un acord permanent, iar Iranul susține că nici nu consideră că există un armistițiu propriu-zis care să poată fi prelungit. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că nu au loc negocieri directe între cele două țări. Qatarul și Pakistanul transmit mesaje între părți și mențin contacte cu Teheranul, însă, potrivit informațiilor din articol, acest lucru nu echivalează cu negocieri oficiale. În paralel, Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoare de concesii din partea SUA, în timp ce Washingtonul insistă asupra redeschiderii rutei. Efecte operaționale: rute ocolite, identificare oprită, monitorizare mai dificilă În acest context, transportatorii maritimi evită ruta sau operează doar în condiții considerate suficient de sigure. O parte dintre navele care au traversat recent strâmtoarea au folosit rutele aflate sub control iranian, iar unele nave și-au oprit sistemele de identificare, ceea ce complică monitorizarea traficului. Petrolul nu a „explodat” încă, dar piața rămâne sensibilă Deși traficul maritim s-a prăbușit, prețul petrolului nu a avut luni o creștere abruptă, investitorii evaluând în continuare posibilitatea reluării negocierilor și a redeschiderii rutei. Brent a urcat cu aproximativ 0,3%, la 88,79 dolari (aprox. 401 lei) pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a scăzut cu circa 0,3%, la 82,16 dolari (aprox. 371 lei). Analiștii citați în articol consideră că o creștere mult mai puternică ar necesita o întrerupere și mai severă a fluxurilor de țiței prin Hormuz sau o blocare simultană a Strâmtorii Bab el-Mandeb, o altă rută strategică pentru comerțul mondial. [...]
Intervenția militară SUA asupra unui petrolier care încerca să intre în Iran ridică riscul de întreruperi pe rutele de export și de costuri mai mari pentru transportul de țiței , într-un moment în care Washingtonul menține o blocadă asupra porturilor iraniene , potrivit G4Media . Armata americană a anunțat vineri că a „neutralizat” un petrolier care ar fi încercat să forțeze blocada impusă de SUA porturilor iraniene, după ce echipajul ar fi încercat „de cel puțin patru ori” să o evite. Forțele americane au tras asupra sălii motoarelor, iar nava „nu se mai îndreaptă spre Iran”, conform unui comunicat citat de Agerpres, care preia AFP. „Am neutralizat petrolierul după ce echipajul său a încercat să forțeze blocada de cel puțin patru ori. Echipajul a fost avertizat în mai multe rânduri, dar nu s-a conformat, iar forțele americane din zonă au neutralizat nava după ce au tras asupra sălii mașinilor. Nava nu se mai îndreaptă spre Iran.” De ce contează pentru piața petrolului și transport Un astfel de incident semnalează o înăsprire a riscului operațional în proximitatea rutelor și porturilor vizate de blocadă: armatorii și traderii pot reacționa prin rute alternative, întârzieri și prime de risc mai mari în asigurări și navlosire (costul închirierii navelor). În lipsa unor detalii suplimentare în material despre încărcătură, proprietar sau destinație comercială, impactul exact asupra fluxurilor nu poate fi cuantificat. Ce spun autoritățile americane Potrivit declarației atribuite lui Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (Centcom) , echipajul a fost avertizat de mai multe ori înainte ca forțele americane să tragă asupra sălii motoarelor. Comunicatul susține că nava a fost oprită din a-și continua deplasarea către Iran. Materialul nu oferă informații despre eventuale victime, pagube totale sau despre starea echipajului, dincolo de formularea „neutralizat” și descrierea intervenției asupra sălii motoarelor. Ce urmează În absența unor clarificări publice despre identitatea petrolierului și despre consecințele comerciale imediate, rămâne de urmărit dacă episodul va duce la măsuri suplimentare de securitate în zonă și la reacții ale companiilor de transport și asigurare, care pot influența costurile logistice pentru țiței și produse petroliere. [...]
Germania riscă să împingă în sus prețurile gazelor în UE dacă intră în iarnă cu rezerve mult sub ținte, pe fondul unui pariu politic că piața va umple depozitele fără intervenția statului, relatează Politico . Miza nu este doar internă: un deficit în cea mai mare economie europeană se poate transmite rapid în țările vecine și în cotațiile din întreg blocul. La nivelul UE, rezervele de gaze sunt „periculos de scăzute”, iar riscul este amplificat de continuarea războiului din Iran și de eventuale episoade de frig care ar crește cererea de încălzire în iarnă. În acest context, Germania este descrisă drept „cea mai mare vulnerabilitate” a Uniunii, deoarece un gol de aprovizionare acolo ar putea ridica prețurile în toată Europa. Rezerve la minime istorice și ținte UE greu de atins După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, statele UE au fost obligate să atingă un nivel de 90% al capacității de stocare până la iarnă, pentru a evita penurii. Ulterior, după izbucnirea războiului din Iran, UE a redus ținta la 80%, pentru a limita cumpărările panicarde. În mod obișnuit, traderii și utilitățile cumpără gaze vara (când sunt mai ieftine), le stochează și le vând iarna. Potrivit analizei, acest mecanism a fost perturbat: prețurile mai mari din timpul verii, pe fondul războiului din Iran și al efectelor schimbărilor climatice, au slăbit stimulentele comerciale. În ansamblul UE, rezervele sunt la aproximativ 58% din capacitate, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe cinci ani și la cel mai redus nivel din 2011. În Germania, situația este și mai tensionată: rezervele erau la 47% din capacitatea națională în august, „cel mai mic nivel de umplere de când există date”, iar depozitele germane reprezintă peste 20% din capacitatea de stocare a UE. Berlinul refuză intervenția, de teama unei scumpiri imediate Pe fondul presiunilor tot mai mari, apar apeluri ca Berlinul să intervină direct și să oblige companiile energetice controlate de stat să cumpere gaze „la orice preț”, abandonând doctrina de piață liberă. Guvernul german refuză însă, deși nu își îndeplinește țintele UE și se confruntă cu riscul unor penurii fizice „încă din noiembrie”, potrivit materialului. Ministerul Energiei din Germania susține că umplerea depozitelor rămâne responsabilitatea companiilor și traderilor și avertizează că o umplere condusă de guvern ar strânge și mai mult piața și ar împinge prețurile în sus, ceea ce ar putea înrăutăți situația de aprovizionare în lunile următoare. De ce contează pentru piață: volatilitate mai mare și risc de „efect de contagiune” Analiza leagă presiunea pe prețuri de tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz , menționând că indicatorul de referință al gazelor în Europa este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni ale războiului din Iran. În paralel, expunerea Europei la volatilitate a crescut prin înlocuirea contractelor pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate global, unde cargourile se duc către cel mai mare ofertant. În material sunt menționate și pierderea unor livrări-cheie din Qatar, respectiv creșterea cererii în Asia, ca factori care pot înăspri competiția pentru volume. Comisia Europeană afirmă că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare în iarnă, însă o analiză a firmei Rapidan (citată de Politico ) estimează că rezervele ar putea urca doar la 65% din capacitatea totală până în noiembrie și că atingerea țintei UE nu ar fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”. Ce urmează: iarna va testa strategia „piața rezolvă” Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global, dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi forțați să cumpere suplimentar în ultimul moment, ceea ce ar împinge prețurile în sus, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, o intervenție timpurie ar putea scumpi gazul „prematur” dacă iarna se dovedește blândă. Riscul nu este doar de preț, ci și de disponibilitate fizică. Sebastian Heinermann, directorul asociației germane de stocare a gazelor INES, avertizează că până și umplerea la 76% (nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge) ar putea să nu acopere necesarul într-o iarnă „excepțional de rece”, cu potențiale efecte în lanț asupra țărilor către care Germania are obligații de asistență de urgență, inclusiv Austria, Elveția, Italia și Danemarca. Berlinul a prezentat planuri pentru un nou stoc de urgență, dar acesta ar urma să acopere doar 10% din capacitatea de gaze a țării și să înceapă oficial abia vara viitoare. În același timp, alte state au trecut la măsuri directe: Olanda a alocat 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,1 miliarde lei) companiei de stat EBN pentru a accelera reumplerea rezervelor. În Germania, mesajele din industrie rămân mixte: SEFE spune că ținta de 70% rămâne realizabilă fără intervenție și indică faptul că 78% din capacitatea de stocare este deja rezervată (fără a garanta volumele efectiv injectate), în timp ce Uniper avertizează că devine „din ce în ce mai dificil” să fie atinse nivelurile-țintă înainte de iarnă, în ritmul actual. [...]
Saltul de peste 6% al cotațiilor petrolului readuce în prim-plan riscul de scumpiri în lanț, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran , potrivit HotNews . Mișcarea vine după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu represalii „dure” împotriva Iranului în urma unei tentative de atac asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Contractele futures pentru țițeiul Brent (reper internațional) au urcat cu aproximativ 7%, până la 89,94 dolari pe baril (aprox. 413 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu aproximativ 6,9%, până la 84,69 dolari pe baril (aprox. 389 lei), relatează CNBC . Ce a declanșat reacția pieței Trump a declarat pentru Fox News că Iranul „va primi o bătaie zdravănă” după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi lansat rachete balistice asupra forțelor americane. „O să-i facem praf și pulbere. Îi vom lovi puternic… O să încaseze o bătaie zdravănă.” Potrivit Axios, Iranul ar fi vizat o bază militară americană din Iordania, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că rachetele au fost interceptate cu succes. Tentativa de atac a pus capăt unei scurte perioade de acalmie, după ce la începutul săptămânii prețurile scăzuseră pe percepția că tensiunile se îndreaptă spre dezescaladare. De ce contează economic: risc de perturbări de aprovizionare în regiune În paralel, CENTCOM a transmis că forțele americane și saudite au lovit marți „mai multe obiective logistice și depozite de armament” în estul Irakului, ca represalii pentru peste 30 de atacuri cu drone în ultimele trei zile, atribuite unor „grupări teroriste aliniate Iranului”. În plus, atacurile rebelilor Houthi care vizează facilități petroliere ale Arabiei Saudite au amplificat temerile privind aprovizionarea. Bjorn Vang Jensen, consilier executiv la compania de analiză Xeneta, a avertizat că loviturile asupra infrastructurii de producție, stocare și transport portuar ar putea perturba aprovizionarea în întreaga regiune. Context de piață: și politica monetară intră în ecuație Kitco notează că mișcarea de pe petrol a fost „amplificată” și de tonul agresiv al președintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, la prima sa ședință FOMC ca șef al Fed, în condițiile în care traderii rămân împărțiți înaintea deciziei de politică monetară a băncii centrale americane, așteptată miercuri. [...]
Scumpirea rapidă a motorinei a șters aproape imediat efectul reducerii temporare a accizei , după ce MOL și Rompetrol au majorat marți, 18 august, prețul cu 14 bani pe litru, la 10,19 lei/l, pe fondul unei mișcări similare făcute cu o zi înainte de Petrom și OMV , potrivit Economedia . Ieftinirea generată de scăderea accizei cu 20% s-a văzut la pompă duminică, 16 august, dar „a rezistat” doar o zi, în condițiile în care majorările au venit luni și marți. În paralel, datele indică la Rompetrol o ieftinire de 1 ban pe litru la benzină. Cum au evoluat prețurile la pompă (16–18 august) În intervalul 16–18 august, modificările au fost concentrate pe motorină: Petrom : motorină 9,99 lei/l (16 aug.) → 10,14 lei/l (17 aug., +0,15) → 10,14 lei/l (18 aug., neschimbat); benzină 18 aug.: 9,51 lei/l OMV : motorină 10,05 lei/l → 10,20 lei/l (+0,15) → 10,20 lei/l (neschimbat); benzină: 9,57 lei/l MOL : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,57 lei/l Rompetrol : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,54 lei/l Lukoil : motorină 10,35 lei/l (nicio schimbare în perioada analizată); benzină: 9,57 lei/l Socar : motorină 9,99–10,01 lei/l (nicio schimbare); benzină: 9,51–9,55 lei/l De ce contează: măsura fiscală e temporară, dar prețul rămâne volatil Ministerul Finanțelor a activat mecanismul de ajustare dinamică a accizei după creșteri puternice ale cotațiilor internaționale la motorină. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în a doua jumătate a lunii august cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a urcat cu 23,01%, ceea ce a dus la reducerea temporară cu 20% a accizei . În perioada 16–31 august 2026 , acciza pentru motorina standard este de 2.243,43 lei/1.000 de litri , urmând să fie reevaluată în funcție de evoluția pieței. Dincolo de șoferi, motorina rămâne un cost major pentru transportatori, distribuție și agricultură, astfel că oscilațiile rapide de preț pot menține presiunea pe costurile operaționale ale companiilor. [...]
Reducerea accizei rămâne singura pârghie directă a statului asupra prețurilor la carburanți , în condițiile în care restul factorilor – de la aprovizionarea cu țiței până la costurile de transport și asigurare – sunt determinați de riscuri geopolitice și logistice, a spus premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Economedia . Declarația a fost făcută la Timișoara, unde Bolojan a fost întrebat despre scumpirea carburanților. El a indicat două elemente: mecanismul de reducere a accizei (taxa inclusă în prețul la pompă) și componenta de aprovizionare cu țiței și motorină, pe care statul „nu poate fi influența”. De ce se scumpesc carburanții: riscuri și costuri în lanț Bolojan a legat creșterea prețurilor de evoluții externe, menționând „problemele din Golf” și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul cărora companiile „își iau măsuri de protecție”. „Astăzi, ca efect al războiului, există nave care au fost atacate cu drone (în Marea Neagră – n.r.), deci asta înseamnă riscuri pentru transportatori, asta înseamnă costuri de asigurare în plus, asta înseamnă costuri de transport în plus şi toate, într-o formă sau alta, se regăsesc în ritmul de aprovizionare.” În acest context, mesajul premierului interimar este că presiunea pe prețuri vine din costuri suplimentare care se transmit pe lanțul de aprovizionare, nu dintr-o decizie internă ce ar putea fi „corectată” administrativ. Implicația economică: presiune pe inflație și spațiu limitat de intervenție Bolojan a mai spus că scumpirea combustibililor are efect direct asupra inflației din România, ceea ce amplifică miza economică a evoluției prețurilor la pompă. Totodată, el a amintit că au existat probleme cu transportul de carburanți pe calea ferată către vestul țării, dar care „s-au rezolvat în ultimele zile”, sugerând că blocajele logistice interne pot apărea, însă nu sunt principala cauză a scumpirilor. „Oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi. Nu este doar la noi această situaţie.” [...]
