Tag: sua
Știri despre „sua”
SUA au desfășurat exerciții militare lângă Iran - pregătiri în contextul unui potențial ordin de atac al lui Trump
SUA își consolidează prezența militară lângă Iran în timp ce Donald Trump este așteptat să decidă dacă ordonă o lovitură, potrivit Antena 3 CNN , care citează date din surse deschise preluate de CNN. Mișcările din ultima săptămână vin pe fondul lipsei de progrese în discuțiile privind limitarea programului nuclear și a producției de rachete balistice ale Iranului. Miza imediată este „așteptarea ordinului de atac” și semnalul de pregătire pe care Washingtonul îl transmite printr-o combinație de capabilități navale, aeriene și defensive. Conform CNN , SUA au intensificat zborurile de supraveghere și au aprovizionat bazele din zona Golfului cu zeci de avioane de transport militar C-17 și C-5, indicând o logistică orientată spre operațiuni susținute. Cea mai vizibilă piesă din acest dispozitiv este grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în nordul Mării Arabiei, descris ca o schimbare substanțială de poziționare militară. Grupul include portavionul și trei distrugătoare cu rachete ghidate, iar componenta aeriană cuprinde escadrile de F/A-18E Super Hornet, F-35C Lightning II și aeronave de război electronic EA-18G Growler. În paralel, Marina SUA mai are în regiune distrugătoarele USS Delbert D. Black, USS McFaul și USS Mitscher, separate de grupul portavionului. Totodată, trei nave militare cu baza în Bahrein — USS Santa Barbara, USS Canberra și USS Tulsa — ar putea fi chemate pentru misiuni de deminare, dacă Iranul ar recurge la astfel de armament, notează Antena 3 CNN. Pe componenta defensivă, SUA au desfășurat sisteme pentru ținte la mare altitudine THAAD și sisteme Patriot, semnalate la baza aeriană Al Udeid din Qatar și vizibile într-o imagine din satelit capturată de Planet Labs pe 25 ianuarie. Aceste sisteme sunt prezentate ca esențiale pentru contracararea unor eventuale represalii balistice iraniene, care ar putea viza active militare americane sau aliați ai SUA din regiune. „La fel ca în cazul Venezuelei, este pregătit, dornic și capabil să își îndeplinească rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”, a comentat președintele SUA în legătură cu portavionul american trimis în regiune. În planul de atac, distrugătoarele cu rachete ghidate au și ele un rol ofensiv important: fiecare poate transporta zeci de rachete Tomahawk cu o rază de acțiune de 1.600 de kilometri, cu focoase convenționale de aproape o jumătate de tonă, mai arată CNN. Postul amintește și că grupurile de atac ale portavioanelor operează de obicei împreună cu un submarin capabil să lanseze Tomahawk, însă Marina SUA nu dezvăluie aproape niciodată localizarea submarinelor. Dincolo de mare, SUA își întăresc și infrastructura de comandă și sprijin din bazele regionale. Antena 3 CNN consemnează sosirea la Al Udeid a unui avion E-11A, descris ca un releu de comunicații la mare altitudine pentru coordonarea operațiunilor complexe, precum și a unui avion de marfă modificat pentru misiuni de căutare și salvare în luptă. În regiune a fost recent desfășurată și o escadrilă de F-15E Strike Eagle, iar zborurile de supraveghere cu drone și aeronave de recunoaștere au acoperit Strâmtoarea Hormuz și Golful Persic într-un ritm aproape constant. Elementele-cheie ale desfășurării, în logica „așteptării ordinului” , așa cum reies din articol, includ: grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln (cu distrugătoare și aviație de bord); distrugătoare suplimentare în regiune (USS Delbert D. Black, USS McFaul, USS Mitscher); nave cu baza în Bahrein, potențial pentru misiuni de deminare (USS Santa Barbara, USS Canberra, USS Tulsa); sisteme defensive THAAD și Patriot la Al Udeid (Qatar); capabilități de coordonare și sprijin (E-11A, aeronave de transport C-17/C-5, misiuni de supraveghere și recunoaștere, inclusiv RC-135); avioane de luptă suplimentare în regiune (F-15E Strike Eagle), pe lângă F/A-18E, F-35C și EA-18G din grupul portavionului. În acest context, acumularea de tehnică militară este prezentată ca răspuns la amenințările repetate ale lui Trump cu acțiuni militare și ca pregătire pentru scenarii care includ atât lovituri, cât și apărare împotriva unor posibile represalii. Ce urmează depinde de decizia politică de la Washington, în condițiile în care desfășurarea descrisă pare construită pentru a permite o reacție rapidă, dar și pentru a menține presiunea asupra Teheranului. [...]
Guvernul SUA a intrat într-o închidere parțială din lipsă de acord în Camera Reprezentanților – Senatul a votat un compromis susținut de Trump, dar votul final se amână până luni
Guvernul federal al Statelor Unite a intrat oficial într-o închidere parțială sâmbătă dimineață, 30 ianuarie 2026, în ciuda faptului că Senatul a aprobat un pachet de cinci proiecte de lege și o măsură provizorie de finanțare, menită să mențină activitatea instituțiilor pentru încă două săptămâni. Potrivit CNBC , această soluție temporară nu a fost suficientă pentru a preveni blocajul administrativ, întrucât Camera Reprezentanților nu este programată să voteze înainte de luni. Senatul a adoptat cu 71 de voturi pentru și 29 împotrivă un pachet legislativ care finanțează majoritatea agențiilor guvernamentale până la sfârșitul anului fiscal, pe 30 septembrie. Totuși, pentru a se evita întreruperea serviciilor guvernamentale, era necesar ca și Camera Reprezentanților să adopte rapid măsura. Lipsa unei sesiuni programate în weekend a împins administrația într-un shutdown parțial, al doilea în mai puțin de un an, după cel-record de 43 de zile din 2025. Printre instituțiile afectate se numără Departamentele Apărării, Educației, Transporturilor, Muncii, Sănătății, Trezoreriei, Locuințelor și cel al Securității Interne (DHS). Acesta din urmă a fost exclus din pachetul principal și va fi finanțat temporar printr-o măsură separată, în contextul unor dispute politice legate de politicile de imigrație aplicate în state precum Minnesota. Mike Johnson, liderul republican al Camerei Reprezentanților, a declarat că va susține proiectul votat în Senat, în special după ce Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru această soluție printr-o postare pe rețeaua sa socială. Johnson speră că proiectul va fi adoptat luni, după revenirea Camerei la activitate. Într-un memoriu transmis vineri seară, directorul Biroului pentru Buget și Management, Russell Vought, le-a cerut angajaților guvernamentali să se prezinte la muncă pentru a desfășura activități de închidere ordonată a agențiilor. „Este speranța noastră ca această întrerupere să fie una de scurtă durată” , a scris Vought. Negocierile din Senat au fost întârziate de o serie de cerințe ale senatorului republican Lindsey Graham, care a refuzat să retragă un blocaj procedural până nu i se garanta un vot asupra unui proiect de lege ce ar incrimina oficialii locali care refuză să colaboreze cu autoritățile federale în aplicarea legilor privind imigrația („politici de oraș-santuar”). Graham a cerut, de asemenea, includerea unui amendament privind ancheta „Arctic Frost”, care ar fi impus notificarea senatorilor în cazul în care le sunt accesate registrele telefonice în cadrul unor investigații penale. Deși acest shutdown pare a fi unul scurt, cu șanse mari de a fi încheiat luni, el reflectă tensiunile politice profunde și dezacordurile interne care continuă să afecteze funcționarea administrației federale americane. [...]
Doar 5% dintre groenlandezi susțin apropierea de SUA - sondaj danez relevă reticența față de influența americană
Doar 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA , potrivit Digi24 , care citează un sondaj publicat de ziarul danez Copenhagen Post și relatat de agenția daneză Ritzau (via EFE). „Numai 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA dacă ar trebui să aleagă între UE şi SUA”, scrie agenţia daneză într-un comentariu asupra acestui sondaj. Conform datelor sondajului, realizat între 22 și 29 ianuarie pe un eșantion reprezentativ de 610 persoane (dintr-o populație de aproximativ 56.000 de locuitori), 65% dintre respondenți au indicat că ar prefera „consolidarea cooperării cu UE”, iar 29% nu au exprimat o opinie în scenariul unei alegeri între SUA și Uniunea Europeană. Rezultatele vin pe fondul unor tensiuni transatlantice, după ce președintele american Donald Trump a sugerat că nu exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, dacă Danemarca nu ar accepta să o vândă, notează EFE, citată de Agerpres. Trump a invocat argumente de securitate națională, legate de presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, în contextul importanței strategice a teritoriului și al resurselor minerale, inclusiv pământuri rare. În material sunt menționate și evoluții ulterioare: la forumul economic de la Davos, Trump ar fi ajuns la un acord preliminar cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru consolidarea securității în zona Groenlandei, retrăgând amenințarea privind folosirea forței. Potrivit sursei, cadrul acordului ar fi interpretat diferit de Trump și Danemarca, iar detaliile sunt încă în negociere. Principalele rezultate ale sondajului, așa cum sunt prezentate în articol: 5% ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA, într-o opțiune SUA vs. UE 65% ar prefera consolidarea cooperării cu UE 29% nu au exprimat nicio opinie Sondajul a fost realizat între 22–29 ianuarie, pe 610 respondenți, într-o populație de circa 56.000 de locuitori [...]
Samsung Galaxy Z TriFold de 2.900 dolari se epuizează rapid la lansare în SUA - cererea depășește așteptările inițiale
Galaxy Z TriFold s-a epuizat în câteva minute în SUA , potrivit PhoneArena , deși prețul este de 2.900 de dolari, iar la lansare nu au existat opțiuni de buy-back (program de predare a unui telefon vechi pentru reducerea prețului). Vânzările au fost deschise pe site-ul Samsung, iar la scurt timp produsul a apărut „out of stock” (stoc epuizat) pentru toate variantele listate. Publicația notează că Samsung nu a comunicat câte unități au fost disponibile în primul val, însă viteza cu care s-a terminat stocul sugerează o cerere peste așteptări pentru un dispozitiv dintr-o categorie încă de nișă. Epuizarea rapidă contează în special prin prisma contextului pieței de pliabile: PhoneArena subliniază că, în ultimii ani, telefoanele pliabile au evoluat mai lent la nivel de design, iar un model cu pliere triplă ridică din nou ștacheta. În acest caz, cererea ridicată indică faptul că există cumpărători dispuși să plătească un preț apropiat de 3.000 de dolari pentru un produs care promite să înlocuiască atât telefonul, cât și tableta. Un element care a amplificat percepția de „cerere reală” este lipsa facilităților comerciale uzuale la lansare. Conform unor „rapoarte online” citate de publicație, Samsung nu oferă în prezent opțiuni de trade-in pentru TriFold, ceea ce înseamnă că achiziția se face fără reducerea obținută prin predarea unui dispozitiv vechi; PhoneArena trimite, în acest context, la o postare de pe Samsung Community . Pe scurt, datele prezentate de PhoneArena conturează următoarea imagine a cererii pentru Galaxy Z TriFold : preț de listă: 2.900 de dolari; stoc inițial epuizat în câteva minute în SUA, la scurt timp după deschiderea vânzărilor pe site-ul Samsung; numărul de unități din primul lot nu a fost făcut public; fără opțiuni de trade-in la momentul lansării, potrivit rapoartelor online citate. În lipsa unor cifre oficiale privind volumele, rămâne de văzut când va reapărea produsul în stoc și dacă Samsung va ajusta ulterior politica de trade-in. Cert este că debutul comercial indică o cerere ridicată pentru formatul „tri-fold” (pliare triplă), chiar și în condiții de preț premium și fără stimulentele de achiziție întâlnite frecvent la lansările de vârf. [...]
Prețul petrolului crește spre 70 dolari pe baril - tensiunile SUA-Iran alimentează temerile de întrerupere a livrărilor
Petrolul se scumpește accelerat, apropiindu-se de 70 de dolari/baril , pe fondul temerilor legate de un posibil conflict între SUA și Iran, informează Biziday . Creșterea prețului este determinată de îngrijorările privind o potențială ripostă iraniană care ar putea perturba livrările de petrol din Golful Persic. Comparativ cu începutul anului, țițeiul european este acum cu 15% mai scump. Joi seara, prețul țițeiului european a depășit 69 de dolari pe baril, marcând cea mai abruptă creștere din iulie 2023. Tensiunile dintre SUA și Iran s-au intensificat după ce portavionul Abraham Lincoln a ajuns în Marea Arabiei, amplificând temerile legate de o posibilă întrerupere a furnizărilor de petrol . La începutul lunii, prețurile petrolului au fost influențate de incursiunea americană din Venezuela și de întreruperea producției din Kazahstan. Deși există o supraofertă de petrol pe piața internațională, datorită reluării producției la capacitate maximă de către Arabia Saudită și OPEC, prețurile continuă să crească pe fondul contextului geopolitic complicat și al scăderii valorii dolarului american . [...]
Nicușor Dan: România nu va fi prinsă între puteri - se caută stabilitate și echilibru extern
„Exclud scenariul de rupere transatlantică” , a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, potrivit AGERPRES . Șeful statului susține că România își menține echilibrul între relația strategică de securitate cu Statele Unite și relațiile economice cu Uniunea Europeană, într-un context internațional tensionat, dar fără o deteriorare de fond a legăturii transatlantice. Președintele a descris România drept „o putere mijlocie” care trebuie să navigheze prudent într-o competiție globală mai accentuată, cu decizii punctuale de politică externă care nu schimbă direcția strategică. În această logică, el a indicat că ajustările diplomatice din ultimul an au fost necesare, însă nu au însemnat o ruptură între Europa și SUA. Echilibrul România–SUA–UE: securitate, economie și „mici alegeri” diplomatice Nicușor Dan a prezentat poziționarea României ca un mix între garanțiile de securitate oferite de parteneriatul cu SUA și interesul economic major legat de piața și politicile Uniunii Europene. Mesajul central este că Bucureștiul nu urmărește o alegere exclusivă între cele două axe, ci o stabilitate care să reducă riscul de a fi „prins” între puteri. În același registru, președintele a salutat inițiativele comerciale ale UE de a încheia acorduri cu America de Sud și India, argumentând că o economie europeană competitivă și un parteneriat economic extins la nivel global sunt relevante și pentru România, inclusiv ca stat membru care depinde de fluxurile comerciale și investiționale europene. Relația cu SUA este prezentată drept pilon de securitate. Relația cu UE este descrisă ca principal cadru economic. Ajustările recente sunt caracterizate ca „mici alegeri” diplomatice, fără schimbarea direcției strategice. Apărarea europeană și NATO: investiții, compatibilizare și rolul SUA Pe tema apărării europene, președintele a adoptat o poziție nuanțată: Europa trebuie să își reducă „deficitul de securitate”, iar investițiile în Apărare și compatibilizarea tehnicii militare la nivel european sunt necesare. Totodată, el a avertizat că o astfel de transformare nu se poate produce rapid. „Acesta este un proces de ani de zile”, a spus Nicușor Dan, subliniind că relația cu SUA rămâne „esențială”. În același context, șeful statului a afirmat că fostul președinte american Donald Trump „are dreptate” când spune că țările europene s-au bazat prea mult timp pe protecția oferită de Statele Unite. Mesajul transmis este că întărirea capacităților europene nu ar trebui să fie tratată ca alternativă la NATO , ci ca o completare care menține cooperarea transatlantică. Vizita la Washington în 2026: componentă economică și teme strategice Președintele a anunțat că va efectua în 2026 o vizită oficială în Statele Unite, în baza unei invitații formulate „în modul cel mai serios”. Dincolo de cooperarea de securitate, pe care a descris-o drept „subînțeleasă”, Nicușor Dan a pus accent pe o agendă economică. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile ar urma să vizeze domenii precum metalele rare, energia din regiune și alte forme de colaborare strategică. În termeni practici, o astfel de agendă indică o încercare de a lega parteneriatul de securitate de proiecte economice concrete, într-un moment în care competiția pentru resurse și lanțuri de aprovizionare (inclusiv pentru materii prime critice) cântărește tot mai mult în relațiile internaționale. Relațiile în UE: recalibrări bilaterale și obiectivul „partenerului serios” Nicușor Dan a susținut că, în cele opt luni de mandat, a urmărit obiective clare în politica externă și că „aproape sută la sută” dintre acestea au fost atinse, insistând că rolul președintelui nu este să obțină „titluri de presă”. Ca exemple, el a menționat relația cu Franța, pe care a descris-o drept funcțională și fără „rămășițe istorice”, precum și colaborarea „foarte bună” cu Germania. În același timp, președintele a invocat conflictul bilateral cu Austria, despre care a spus că ar fi putut afecta parcursul României spre OCDE , dar care a fost „rezolvat”. Concluzia sa a fost că România trebuie să își consolideze statutul internațional prin seriozitate și printr-o diplomație economică „bine calibrată”, capabilă să gestioneze atât dosarele bilaterale, cât și pe cele multilaterale, fără a slăbi ancorarea simultană în relația strategică cu SUA și în arhitectura economică a UE. [...]
Dispută între SUA și Canada pe tema avioanelor F-35 – NORAD ar putea fi renegociat
Statele Unite avertizează Canada că ar putea intensifica zborurile de luptă în spațiul său aerian , dacă guvernul de la Ottawa renunță la achiziția celor 88 de avioane F-35 de la Lockheed Martin. Informația vine prin intermediul The Independent , care citează un interviu acordat de ambasadorul SUA în Canada, Pete Hoekstra, pentru CBC News. Ambasadorul a sugerat că, în cazul în care contractul este redus sau anulat, Washingtonul va „acoperi golurile” în ceea ce privește securitatea spațiului aerian nord-american, inclusiv prin desfășurarea mai frecventă a avioanelor sale în spațiul aerian canadian. Declarația reprezintă o presiune diplomatică în contextul în care Canada reevaluează contractul semnat în 2022 pentru achiziția celor 88 de aparate F-35A , din cauza creșterii semnificative a costurilor. Inițial estimat la 19 miliarde de dolari, programul a ajuns la 27,7 miliarde de dolari, conform unui audit realizat în 2025. Până acum, Canada s-a angajat să finanțeze doar 16 avioane livrabile, ceea ce alimentează incertitudinea în jurul proiectului. Hoekstra a atras atenția că o modificare a comenzii ar presupune o renegociere a acordului bilateral NORAD – pactul vechi de zeci de ani dintre SUA și Canada care permite operarea reciprocă în spațiul aerian pentru interceptarea amenințărilor. Potrivit ambasadorului, în cazul unui abandon al proiectului F-35, NORAD „ar trebui modificat”. Tensiunile vin și în contextul unor fricțiuni mai largi între cele două țări, inclusiv din cauza amenințărilor comerciale lansate de președintele Donald Trump . Premierul canadian Mark Carney a dispus revizuirea contractului de achiziție, iar guvernul său analizează acum alternative. Una dintre acestea este oferită de compania suedeză Saab, care propune avionul Gripen E și se angajează să construiască aeronavele în Canada, creând peste 12.000 de locuri de muncă. Ministrul Industriei, Mélanie Joly, a declarat că prioritatea este securitatea națională și crearea de locuri de muncă, nu satisfacerea intereselor externe: „Putem controla cui acordăm contractele de apărare și ce beneficii aduc ele Canadei.” În replică, ambasadorul american a insistat că Gripen E este un „produs inferior” în comparație cu F-35 și că interoperabilitatea redusă ar slăbi capacitatea de apărare comună: „Dacă aleg un produs care nu e la același nivel, noi trebuie să găsim cum compensăm acest lucru.” Această dispută reflectă și strategia mai amplă a administrației Trump de a exercita presiune asupra aliaților pentru a se conforma intereselor americane în materie de securitate, similar cu presiunile recente asupra aliaților europeni în contextul negocierilor pentru achiziționarea Groenlandei . [...]
Portavionul american USS Abraham Lincoln a intrat în Orientul Mijlociu Trump vorbește despre o „armadă” în drum spre Iran, dar speră să evite un conflict direct
Portavionul USS Abraham Lincoln , însoțit de mai multe distrugătoare cu rachete ghidate, a intrat în regiunea Orientului Mijlociu în contextul tensiunilor crescute dintre Statele Unite și Iran , potrivit Reuters , citând doi oficiali americani. Grupul naval, aflat sub comanda Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), a fost mobilizat din zona Asia-Pacific la începutul lunii ianuarie, ca reacție la represiunea violentă a protestelor din Iran. Președintele Donald Trump a declarat joi că o „armadă” americană se îndreaptă spre Iran, dar a adăugat că speră să nu fie nevoit să o folosească. Mesajul său vine în urma unui recul al demonstrațiilor din Iran și a unor informații potrivit cărora autoritățile iraniene ar fi suspendat execuțiile în masă de prizonieri, pe care liderul american le condamnase anterior. Această desfășurare navală este completată de relocarea unor avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană, parte dintr-o amplă demonstrație de forță a Pentagonului, care a anunțat și desfășurarea unui exercițiu militar în regiune. Exercițiul are scopul declarat de a „demonstra capacitatea de a desfășura, dispersa și susține forțe aeriene de luptă”. Mobilizarea forțelor americane vine și în contextul în care, în 2025, SUA au efectuat atacuri asupra infrastructurii nucleare iraniene, într-un alt episod tensionat al relației bilaterale. De această dată, prezența USS Abraham Lincoln în regiune pare a fi o măsură de descurajare, dar riscurile unei escaladări nu sunt excluse. În replică, un oficial de rang înalt de la Teheran a avertizat că orice atac împotriva Iranului va fi considerat drept un „război total”. În paralel, Emiratele Arabe Unite au transmis că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru lansarea unor acțiuni ostile împotriva Iranului, într-o poziționare menită să evite implicarea directă într-un posibil conflict regional. Este de menționat că baza aeriană Al Dhafra, esențială pentru operațiunile americane în regiune, se află la sud de capitala Emiratelor, Abu Dhabi. Rămâne de văzut dacă această desfășurare militară masivă va rămâne o simplă demonstrație de forță sau preludiul unei noi confruntări directe în Orientul Mijlociu, într-un moment în care echilibrul regional rămâne fragil. [...]
Google Photos introduce ‘Me Meme’ pentru Android și iOS - lansare în SUA
Google Photos a lansat o nouă funcție numită „Me Meme”, care transformă pozele în meme-uri personalizate folosind inteligența artificială generativă. Potrivit gsmarena.com , această funcție este disponibilă în aplicațiile de Android și iOS, dar momentan doar în Statele Unite. Utilizatorii pot alege un șablon predefinit sau pot încărca o imagine proprie, după care selectează o fotografie clară a feței pentru a genera meme-ul dorit. Funcția „Me Meme” este integrată în tabul Create al Google Photos , alături de alte instrumente creative precum AI Collage, Cinematic Photo și Highlight Video. Deși noua funcție are un caracter mai degrabă distractiv, se estimează că ar putea deveni virală pe rețelele sociale datorită posibilităților de personalizare și ușurinței de utilizare. Această funcționalitate este similară cu cea oferită de aplicația Gemini , dar Google Photos promite o experiență mai simplă și mai accesibilă pentru utilizatorii obișnuiți. Deși „ Me Meme ” este disponibilă momentan doar în SUA , există posibilitatea ca funcția să fie extinsă la nivel global în săptămânile următoare. Aceasta ar putea atrage un număr mare de utilizatori, având în vedere popularitatea meme-urilor și dorința de a crea conținut original și amuzant. [...]
Northrop, Anduril și AeroVironment intră în jocul asiatic - Taiwan capătă rol strategic în dezvoltarea capabilităților AI de apărare ale SUA
Mai multe companii de top din industria apărării din SUA își intensifică parteneriatele cu Taiwan , în contextul consolidării apărării asimetrice a insulei în fața amenințărilor regionale, informează DIGITIMES . Potrivit directorului Institutului American din Taiwan (AIT), Raymond Greene , colaborarea are ca obiectiv combinarea inovației și cercetării americane cu expertiza taiwaneză în producție și hardware, în special în domenii precum apărarea antiaeriană, drone și muniție inteligentă. Parteneriate cheie între companii americane și instituții taiwaneze Mai multe acorduri au fost semnate recent, evidențiind direcția clară de cooperare tehnologică: Northrop Grumman a semnat un memorandum de înțelegere (MOU) cu NCSIST (National Chung-Shan Institute of Science and Technology) pentru modernizarea apărării antiaeriene și antibalistice, inclusiv îmbunătățirea sistemelor radar. Anduril și-a deschis un birou la Taipei și colaborează cu Taiwan pentru livrarea de muniție Altius-600M, dezvoltarea de torpile și drone Ghost-X, folosind componente fabricate local. AeroVironment a semnat un MOU cu NCSIST privind întreținerea sistemelor JUMP 20 și Switchblade, două platforme de muniție vagabondă cu utilizare în teatre de conflict moderne. Shield AI lucrează alături de compania taiwaneză AIDC (Aerospace Industrial Development Corporation) pentru dezvoltarea și producția locală a dronelor V-BAT, un sistem vertical de decolare și aterizare destinat recunoașterii și supravegherii. Context strategic și obiective pe termen lung Parteneriatele vin în sprijinul strategiei de apărare asimetrică a Taiwanului, bazată pe mobilitate, flexibilitate și tehnologie de ultimă generație, în locul unei confruntări frontale convenționale. Accentul este pus pe: Drone autonome și AI în supraveghere și atac, Muniție inteligentă și sisteme mobile de apărare, Producție locală scalabilă, cu scopul de a transforma Taiwanul într-un hub de producție pentru tehnologii de apărare în Asia. Aceste direcții au fost vizibile și în cadrul târgului TADTE (Taipei Aerospace & Defense Technology Exhibition), dar și la alte seminarii de profil organizate recent în Taiwan. Raymond Greene a subliniat că „această colaborare întărește nu doar apărarea Taiwanului, ci și capacitatea de inovare comună într-un mediu geopolitic complex”. [...]
Prezența trupelor americane cu tancuri Abrams în România intervine în contextul ajustării forțelor SUA - menținere a angajamentelor NATO
SUA va disloca în România un detașament cu tancuri Abrams , în cadrul prezenței rotaționale pe flancul estic al NATO, potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , făcute pentru TVR. Mesajul central al anunțului este legat de angajamentul aliat pentru apărarea României: Washingtonul ar urma să păstreze nivelul contribuției cu forțe și să crească „calitatea și letalitatea” forțelor dislocate, adică puterea de luptă efectivă a unităților prezente. „Statele Unite a convenit să își mențină același nivel de contribuție cu forțe, ba mai mult să îmbunătățim calitatea si letalitatea forțelor dislocate în Romania și cel mai bun exemplu este și cel pe care l-a dat și SACEUR în vizita din România: în perioada următoare urmează să fie dislocat în România un detașament de soldați americani dotați cu tancurile Abrahms”, a adăugat generalul Gheorghiță Vlad. Generalul a legat această evoluție de discuțiile cu comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), în timpul vizitei acestuia în România, și de faptul că NATO își menține angajamentul de a contribui cu forțe la apărarea țării „în conformitate cu planurile regionale”. În termeni practici, mesajul este că postura de descurajare și apărare a Alianței rămâne activă pe teritoriul României, iar accentul se mută pe capabilități mai robuste, nu neapărat pe creșteri de efective. HotNews.ro notează că detașamentul american cu tancuri Abrams este prezentat ca parte a prezenței „normale” a SUA în România, în regim rotațional, și nu ca o majorare a numărului de militari. Contextul este important: în octombrie, SUA au anunțat reducerea prezenței de trupe în România prin retragerea unui batalion din brigada rotațională alocată flancului sud-estic al NATO, menținând în continuare circa 1.000 de militari în țară, potrivit aceleiași surse. Dislocarea de tancuri Abrams are și o dimensiune de interoperabilitate și semnal strategic în cadrul NATO, în condițiile în care România se află, la rândul ei, în proces de achiziționare a 54 de tancuri Abrams. În paralel, România continuă să găzduiască și forțe europene, iar totalul militarilor americani și europeni rămași staționați după decizia Washingtonului este de aproape 3.500, conform surselor citate de HotNews.ro. [...]
Europa accelerează producția de armament propriu - eforturi pentru independență în contextul tensiunilor cu SUA
UE rămâne dependentă de armamentul american cel puțin încă un deceniu , arată Biziday , care rezumă o analiză Wall Street Journal despre costurile și limitele efortului european de reînarmare. Pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al tensiunilor politice transatlantice, întrebarea centrală este cât de repede poate Europa să-și asigure singură capacitățile militare critice, fără sprijinul SUA. Din perspectiva bugetelor, Europa a accelerat, dar decalajul rămâne mare. Statele europene au cheltuit anul trecut 560 de miliarde de dolari pentru înarmare, de două ori mai mult decât acum zece ani, însă UE ar ajunge abia în 2035 la un nivel echivalent cu 80% din bugetul Pentagonului (850 de miliarde de dolari în 2025). În 2019, bugetele de apărare ale țărilor UE reprezentau doar circa 30% din alocările SUA, ceea ce explică de ce dependența de echipamente și tehnologii americane nu poate fi redusă rapid. Miza nu este doar financiară, ci și tehnologică și operațională. Costul înlocuirii echipamentului și personalului militar american aflat în prezent în Europa este estimat la aproximativ o mie de miliarde de dolari, iar unele capabilități nu pot fi substituite „deocamdată”, potrivit analizei citate: avioane invizibile (stealth), rachete cu rază lungă și sateliți militari. Un exemplu invocat este Finlanda, al cărei președinte, Alexander Stubb, a spus la Davos că flota de avioane americane a țării nu poate opera pe termen lung fără piese de schimb și actualizări de hardware din SUA. WSJ mai notează și un stimulent economic invers: Europa generează circa 10% din veniturile producătorilor americani de armament, ceea ce reduce interesul SUA pentru o „decuplare” rapidă. Dependența se vede și în structura importurilor de armament ale unor state europene, cu diferențe mari între țări: Olanda și Italia importă din SUA peste 97% din echipamentele militare achiziționate din exterior. România importă din SUA 61% din armamentul său din import. Germania este la 70%, peste România. Franța este la 17%, semnificativ mai puțin decât restul exemplelor menționate. În paralel, industria europeană își extinde capacitatea, dar ritmul nu acoperă încă nevoile unui conflict de intensitate mare și nici nu elimină dependențele-cheie. Rheinmetall a deschis sau construiește 16 fabrici noi și ar urma să ajungă anul acesta la 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, peste producția industriei americane; MBDA și-a mărit de patru ori producția de rachete antiaeriene, însă la un nivel de circa 40 pe lună. Totuși, experții consultați de WSJ spun că „momentul de cotitură” în îndepărtarea Europei de SUA nu a avut loc: UE nu va putea avea propriul avion stealth mai devreme de zece ani și depinde de SUA inclusiv pentru sateliți și pentru capacități de cloud computing (infrastructură de calcul și stocare la distanță) folosite în „câmpul de luptă digitalizat”. Proiecte precum rachete cu rază de peste 1.500 km sunt în lucru, dar nu ar deveni operaționale mai devreme de 2030 . [...]