Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ucraina își intensifică atacurile asupra rafinăriilor rusești, provocând daune semnificative și impactând exporturile de petrol ale Moscovei, relatează Al Jazeera. În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au atacat două dintre cele mai mari terminale petroliere ale Rusiei de pe coasta Mării Baltice, Ust-Luga și Primorsk, care gestionează o parte semnificativă din exporturile maritime de petrol ale Moscovei.
Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kievului de a lovi rafinăriile de petrol din Rusia, cu scopul de a reduce veniturile neașteptate ale Moscovei din exporturile de petrol, în contextul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Atacurile au provocat incendii masive care au durat zile întregi și au dus la o scădere semnificativă a exporturilor de petrol ale Rusiei prin Marea Baltică, afectând economia rusă cu aproximativ 1 miliard de dolari, conform Bloomberg.
Portul Primorsk este specializat în manipularea țițeiului, în timp ce Ust-Luga găzduiește un complex vast de facilități de procesare a petrolului și terminale de export, care au fost avariate și înnegrite de incendii, conform imaginilor din satelit. Ca urmare, ambele porturi nu mai pot expedia încărcături, forțând comercianții să redirecționeze petrolul și produsele petroliere către porturi mai mici de pe Marea Baltică sau Marea Neagră, care nu pot gestiona noua încărcătură, potrivit Reuters.
Ucraina își concentrează atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, în loc să lovească zone civile, ca răspuns la campania rusă de a distruge centralele electrice și de încălzire din Ucraina. Această strategie a fost posibilă datorită distrugerii anterioare a sistemelor de apărare aeriană din Rusia și regiunile ucrainene ocupate.
"Putin nu va părăsi discuțiile, dar nu va ajunge la niciun acord", a declarat Volodymyr Fesenko, șeful think tank-ului Penta din Kiev, pentru Al Jazeera.
Atacurile ucrainene au fost planificate meticulos pe teritoriul rusesc, evitând spațiul aerian al statelor baltice, conform expertului ucrainean în războiul cu drone, Andrey Pronin. Aceste lovituri sunt menite să priveze Moscova de veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor la petrol, în contextul conflictului din Iran.
Fiecare creștere de 10 dolari a prețului global al petrolului aduce Kremlinului un venit suplimentar de 1,6 miliarde de dolari pe lună. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor sunt văzute ca o modalitate de a reduce aceste câștiguri. În același timp, Ucraina speră să folosească aceste atacuri ca un atu în negocierile cu Kremlinul, propunând, de exemplu, un moratoriu asupra atacurilor asupra siturilor energetice din Ucraina.
În ciuda acestor atacuri, președintele rus Vladimir Putin pare neclintit și hotărât să continue războiul, menținând în același timp aparența participării la discuțiile de pace mediate de Casa Albă. Observatorii afirmă că, indiferent de loviturile asupra terminalelor petroliere, Putin nu va negocia sfârșitul războiului.
Recomandate
Aliații au cerut Ucrainei să reducă atacurile asupra rafinăriilor rusești , pe fondul scumpirii accelerate a carburanților, potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Bloomberg de Kirilo Budanov. În interviu, Budanov a spus că parteneri internaționali au transmis Kievului solicitări de limitare sau chiar suspendare a atacurilor cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la combustibili la nivel global, pe fondul războiului dintre SUA și Israel în Iran. „Să răspundem diplomatic la această întrebare. Primim anumite semnale în acest sens”, a spus el atunci când a fost întrebat direct, fără a detalia ce state au formulat solicitările și nici care este poziția oficială a Kievului. Potrivit aceleiași relatări, escaladarea din regiune a împins în sus prețul petrolului, aflat pe un trend de creștere de șase săptămâni, pe măsură ce instalațiile energetice au devenit ținte repetate. Situația s-a agravat după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru exporturile de țiței, prin care tranzitează circa o cincime din producția mondială. Budanov nu a răspuns direct dacă Ucraina ia în calcul schimbarea strategiei ofensive ca urmare a acestor cereri, însă și-a exprimat optimismul că războiul din Iran s-ar putea încheia rapid, notează sursa. În paralel, Ucraina a continuat să trateze rafinăriile rusești drept ținte militare legitime, argumentând că acestea susțin financiar și logistic efortul de război al Kremlinului, iar Rusia a raportat în ultimele săptămâni un număr record de drone ucrainene în spațiul său aerian. Conform informațiilor prezentate, loviturile asupra rafinăriilor, împreună cu confiscarea unor tancuri petroliere din „flota fantomă” și avarierea unor conducte, ar fi redus cu aproximativ 40% capacitatea de export a Rusiei, agențiile internaționale descriind situația drept „cea mai gravă întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a Rusiei”. Sunt menționate, între instalațiile afectate recent, rafinăria din Saratov și cea din Kirishi, care ar produce peste 6% din volumul total de petrol rafinat al Rusiei. În același timp, intensificarea atacurilor se suprapune cu o relaxare a sancțiunilor ca efect secundar al conflictului din Iran: pe 12 martie, SUA au emis o licență temporară care permite statelor să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, în încercarea de a stabiliza prețurile globale ale energiei. În primele două săptămâni ale confruntării din Iran, Rusia ar fi obținut venituri suplimentare de 6 miliarde de euro, pe fondul depășirii pragului de 100 de dolari pe baril pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, mai notează sursa. [...]
O conductă petrolieră din apropierea portului rus Primorsk a fost avariată după un atac cu drone ucrainene, potrivit News.ro , care citează AFP. Autoritățile ruse spun că avaria a fost provocată de resturi provenite de la drone doborâte. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a anunțat incidentul pe Telegram, fără să ofere detalii despre amploarea sau natura pagubelor. „Reziduuri (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Alexander Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor. Potrivit autorităților ruse, apărarea aeriană a distrus 19 drone și nu au fost raportate victime. Primorsk este un port aflat între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, zonă relevantă pentru infrastructura de export și logistică din nord-vestul Rusiei. Incidentul vine după un atac anterior, în martie, când o dronă ar fi provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Deși regiunea Leningrad a mai fost ținta unor astfel de atacuri, ea nu este considerată un front major al războiului declanșat în februarie 2022. [...]
Iranul a extins atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf , iar președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că va lovi ținte din Iran dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, potrivit Mediafax . Evoluțiile vin pe fondul unei escaladări regionale, după incidente raportate în Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain. În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că patru persoane au fost rănite după ce resturi rezultate din interceptarea unui proiectil iranian au provocat incendii în zona portului Khor Fakkan. Separat, UKMTO (United Kingdom Maritime Trade Operations, organism de monitorizare a securității maritime) a raportat că un comandant de navă a observat mai multe proiectile căzând în apropierea unei nave aflate în port, pe fondul deteriorării rapide a securității maritime din regiune. În Kuweit, atacurile cu drone atribuite Iranului au produs „pagube materiale severe” la unități ale Kuwait Petroleum Corporation și au declanșat incendii în mai multe instalații operaționale. Conform Reuters , au fost afectate și centrale electrice, o uzină petrochimică, precum și o stație de desalinizare, ceea ce alimentează temeri privind impactul direct asupra aprovizionării cu energie și apă. În Bahrain, compania Gulf Petrochemical Industries a anunțat că incendiul izbucnit după un atac cu dronă iraniană la unele dintre unitățile sale a fost adus sub control, fără victime, însă evaluarea pagubelor este în curs. Atacul a venit după ce Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovituri asupra unor facilități petrochimice din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain și a avertizat că va intensifica atacurile împotriva intereselor economice americane dacă vor continua loviturile asupra unor ținte civile din Iran. Pe plan politic, escaladarea a fost însoțită de un nou ultimatum transmis de Donald Trump, care a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran. Donald Trump a avertizat Teheranul cu „iadul” dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. Miza este majoră pentru piața energetică globală: Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din transportul mondial de petrol, este afectată de restricții și perturbări. În acest context, OPEC+ a aprobat o creștere „în mare parte simbolică” a cotelor de producție pentru luna mai, de 206.000 de barili pe zi, iar investitorii din Golf au reacționat prudent, în timp ce cotațiile petrolului au rămas sub presiune, notează sursa citată. [...]
O dronă ucraineană a avariat o conductă petrolieră lângă portul Primorsk , potrivit Economica.net , care citează Agerpres. Incidentul a avut loc în regiunea Leningrad, în apropierea graniței cu Finlanda, într-o zonă importantă pentru exporturile energetice ale Rusiei la Marea Baltică. „Resturi (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Aleksandr Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor, scrie Agerpres. Autoritățile ruse susțin că apărarea antiaeriană a distrus 19 drone și că nu au fost raportate victime. Guvernatorul Aleksandr Drozdenko nu a oferit detalii despre dimensiunea avariilor sau despre impactul asupra funcționării conductei. Portul Primorsk este situat în Golful Finlandei, între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, și este descris drept cel mai mare terminal rusesc de export de petrol la Marea Baltică. Acesta este terminal pentru Baltic Pipeline System, infrastructură care transportă țiței din regiuni producătoare precum Siberia de Vest și Volga-Ural către piețele externe, ceea ce îi conferă o importanță logistică majoră pentru exporturile rusești. În martie, un alt atac cu drone a provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Economica.net mai notează că au mai existat atacuri ucrainene în regiunea Leningrad, deși zona nu este considerată un front major al războiului început în februarie 2022. [...]
Autoritățile suedeze au urcat la bordul petrolierului Flora 1 după un posibil deversări de petrol , potrivit POLITICO . Nava, aflată pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene și sub pavilion camerunez, a fost interceptată în largul coastei sudice a Suediei, în contextul unei anchete preliminare privind presupuse infracțiuni de mediu. Autoritățile au început să urmărească Flora 1 după ce, joi dimineață, au detectat o pată de petrol de aproximativ 12 kilometri est de insula Gotland, în Marea Baltică centrală. După escortarea navei în portul suedez Ystad, polițiști și ofițeri ai pazei de coastă au urcat la bord vineri pentru inspecție, în cadrul investigației. Conform Vesselfinder, petrolierul a plecat din portul rusesc Ust-Luga pe 27 martie și a declarat ca destinație portul Santos din Brazilia. Totuși, un purtător de cuvânt al pazei de coastă a spus pentru POLITICO că autoritățile au primit informații contradictorii privind destinația navei. Autoritățile suedeze suspectează că vasul ar face parte din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, o rețea de petroliere, în general vechi, folosite pentru a ocoli sancțiunile impuse după invazia Ucrainei. Într-o postare pe X , ministrul apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, a afirmat că „petrolierele mai vechi, asigurate insuficient, care ocolesc sancțiunile reprezintă o amenințare semnificativă de securitate și de mediu” pentru Suedia, adăugând că guvernul tratează incidentul „cu mare îngrijorare”, chiar dacă „de data aceasta nu este vorba despre o deversare de petrol de amploare”. Paza de coastă a precizat că este pentru prima dată când o deversare de petrol a fost atribuită unei nave sancționate și că, în absența acestui indiciu, vasul nu ar fi fost interceptat. Flora 1 va rămâne andocată până când procurorii suedezi finalizează investigația. Acesta este al treilea caz din 2026 în care autoritățile suedeze au urcat la bordul unei nave suspectate că operează sub pavilion fals. [...]
Armata israeliană a lovit complexul petrochimic South Pars din Iran , iar instalația „nu mai funcționează”, potrivit Jerusalem Post , care îl citează pe ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Katz a afirmat că loviturile IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) au vizat, în două zile consecutive, două facilități petrochimice iraniene care ar fi responsabile pentru 85% din exporturile petrochimice ale Iranului, iar atacurile le-ar fi „scos din uz”. South Pars, situat lângă Asaluyeh, în sudul Iranului, este prezentat drept cel mai mare astfel de obiectiv din țară. Ministrul Apărării a mai spus că el și premierul Benjamin Netanyahu au instruit armata să continue atacurile asupra „infrastructurii regimului terorist iranian”. În relatarea publicației, Katz a susținut că industria petrochimică reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru IRGC (Corpul Gardienilor Revoluției Islamice) și, mai larg, pentru industria militară iraniană. Într-un episod anterior, IDF a lovit sâmbătă complexul petrochimic din Mahshahr, descris ca un loc-cheie pentru producția de materiale chimice utilizate la armament. Armata israeliană a indicat că forțele aeriene au țintit una dintre cele două facilități centrale folosite pentru producerea de materiale destinate explozivilor, rachetelor balistice și altor tipuri de armament. IDF a mai transmis că se așteaptă ca atacul să perturbe capacitatea regimului iranian de a folosi materialele produse acolo pentru fabricarea diferitelor tipuri de arme, notează publicația. În material sunt incluse și imagini atribuite Reuters din înregistrări video apărute pe rețele sociale, care arată fum și flăcări în zona South Pars și fum după loviturile din Mahshahr. [...]
