Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia ar încasa miliarde în plus din petrol și gaze pe fondul scumpirii materiilor prime după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax, care citează Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă.
Organizația susține că Rusia este „marele câștigător” al noului război din Orientul Mijlociu, afirmație făcută pentru dpa de Matthias Schepp, președintele Camerei de Comerț Exterior Germano-Ruse. În evaluarea acesteia, profitul Rusiei din exporturile de petrol, gaze și îngrășăminte ar depăși 10 miliarde de euro pe lună.
Explicația invocată este creșterea prețurilor globale la materiile prime, în timp ce Rusia ar continua să exporte folosind rute alternative. Schepp a spus, la Moscova, că situația ar putea aduce Rusiei „un câștig neașteptat la o scară istorică”.
În același context, prețul petrolului Brent a urcat la începutul săptămânii la peste 111 dolari pe baril, cu aproape 40 de dolari mai mult decât înainte de izbucnirea războiului. Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă amintește că bugetul Rusiei depinde semnificativ de vânzările de petrol și este construit pe o estimare de 59 de dolari pe baril.
La nivelurile actuale ale prețurilor, Moscova ar putea obține aproximativ 50 de miliarde de dolari venituri suplimentare pe an doar din petrol și gaze, mai arată organizația. Potrivit acesteia, Rusia folosește încasările din vânzarea materiilor prime pentru a-și finanța războiul din Ucraina.
Recomandate
Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]
Iranul încearcă să evite raționalizările de iarnă prin stimulente financiare pentru reducerea consumului de gaze , pe fondul unei penurii agravate de avariile din infrastructură și de presiunea geopolitică, potrivit HotNews . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a cerut populației să diminueze consumul de gaze cu „cel puțin 10%” odată cu apropierea sezonului rece, argumentând că este nevoie de o „mobilizare națională” pentru a reduce presiunile asupra aprovizionării. Miza este ridicată într-o țară unde temperaturile coboară frecvent sub 0°C iarna, mai ales în nord. Pentru a obține rapid efecte, autoritățile promit o compensație directă pentru economisire, indiferent de cantitate. „Oricine economiseşte combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar.” Deficit estimat și infrastructură afectată de război Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, situație descrisă ca fiind accentuată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie, în urma unui atac israeliano-american. Guvernul iranian susține că instalațiile de gaze, în special din sudul țării, au fost lovite de atacuri aeriene americane care au scos din funcțiune rafinării. În acest context, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a indicat la începutul lunii octombrie că autoritățile anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în sezonul rece, potrivit agenției oficiale IRNA. Context geopolitic: Ormuz și presiunea economică Deși un armistițiu din aprilie a oprit aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie a fost semnat un memorandum pentru încheierea conflictului, documentul a eșuat în iulie, iar negocierile sunt în impas. În paralel, conflictul s-a mutat în jurul Strâmtorii Ormuz , pe care Iranul afirmă că o controlează. Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene și susțin că urmăresc creșterea presiunii economice asupra Iranului, deja afectat de sancțiuni internaționale de decenii. (Context suplimentar: HotNews .) [...]
Scumpirea petrolului peste 112 dolari pe baril reaprinde riscul de inflație și lovește simultan acțiunile și datoria publică europeană , într-un episod de aversiune la risc care a împins bursele globale pe minus și a crescut presiunea pe obligațiunile Franței, potrivit Ziarul Financiar . Prețul petrolului Brent a urcat cu 3,3%, până la 112,39 dolari pe baril (aprox. 535 lei), pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, investitorii au fost nevoiți să digere încă două surse de risc: temerile privind sustenabilitatea datoriilor publice în Europa și întrebările legate de rentabilitatea investițiilor masive în inteligență artificială. Petrolul scump: șoc energetic și presiune inflaționistă Creșterea cotației Brent a venit după intensificarea atacurilor militanților Houthi , susținuți de Iran, asupra Arabiei Saudite, ceea ce a alimentat îngrijorările privind securitatea aprovizionării cu energie. Tensiunile au fost amplificate și de decizia SUA de a retrage o parte din personalul aflat în Arabia Saudită. În acest context, publicația notează avertismentul că o scumpire persistentă a petrolului poate reaprinde presiunile inflaționiste, într-un moment în care marile economii încearcă să gestioneze costuri ridicate de finanțare. Bursele scad, tehnologia e din nou sub presiune La deschiderea ședinței de tranzacționare din SUA, Nasdaq 100 a pierdut 1,5%, iar S&P 500 a coborât cu 0,9%, potrivit Financial Times (citat de ZF). În Europa, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%. Vânzările au fost accentuate în sectorul tehnologic american, unde persistă îndoieli privind eficiența cheltuielilor pentru inteligență artificială. În acest tablou: acțiunile Tesla au scăzut cu 3% la debut, recuperând ulterior o parte din pierdere, după ce compania a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât anticipau analiștii, ceea ce a ridicat întrebări despre ritmul investițiilor în AI și robotică; Meta a pierdut 4,9%, pe fondul unor estimări interne care indică nevoia de finanțări de „sute de miliarde de dolari” în următorii ani pentru infrastructura AI. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus într-o întâlnire privată cu investitori că nu consideră boomul inteligenței artificiale o problemă sistemică pentru economie, mai notează ZF. Franța: costuri de împrumut peste 5% și ecouri de „criză a datoriilor” Presiunile s-au intensificat pe piața obligațiunilor guvernamentale, în special în Franța. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a urcat cu 0,06 puncte procentuale, până la 5,06%, după ce depășise pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Creșterea randamentelor reflectă prime de risc mai mari cerute de investitori pentru finanțarea statului francez, pe fondul problemelor fiscale și al instabilității politice, care alimentează temeri privind sustenabilitatea datoriei și controlul deficitelor bugetare în Europa. „Este o furtună perfectă: avem o problemă a inflaţiei energetice, dar şi una fiscală şi politică”, a declarat Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays. Fuga către active „mai sigure”: obligațiunile SUA În contrast, titlurile de stat americane au atras investitori: randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, până la 5,04%, pe măsură ce cererea a împins prețurile în sus. ZF notează că piața obligațiunilor americane se îndreaptă astfel spre cea mai bună performanță lunară din februarie. Pentru piețe, mesajul este unul de reechilibrare rapidă a riscului: petrolul scump și tensiunile geopolitice se suprapun peste fragilități fiscale în Europa și peste volatilitatea din tehnologie, un mix care poate transforma o perioadă agitată într-o corecție mai amplă. [...]
Rusia prelungește importurile de benzină până la finalul lui 2026 pentru a acoperi deficitul intern provocat de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, chiar dacă a convenit recent reluarea exporturilor de motorină în baza unui acord cu Statele Unite , potrivit Agerpres . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a spus că importurile de benzină vor continua „cel puțin până la sfârșitul anului”, pentru alimentarea pieței interne și refacerea rezervelor reduse în sezonul estival. Oficialul a indicat că volumul benzinei importate rămâne la 10%, măsură menită să limiteze deficitul și presiunea pe prețurile la carburanți, în special la benzină. De ce contează: piața internă rămâne sub presiune, în pofida relaxării la export Mesajul transmis de Moscova este că prioritatea rămâne stabilizarea aprovizionării interne, după luni în care atacurile asupra rafinăriilor au afectat producția de benzină și motorină, alimentând penuria, creșterile de preț și cozile la benzinării. În acest context, Novak a amintit că, în urmă cu o lună, a cerut guvernului să crească producția și să ajusteze nivelurile de import pentru a stabiliza piața. Printre măsurile aplicate s-a numărat și interdicția la export pentru benzină și motorină, ridicată parțial sâmbăta trecută. Exporturile de motorină: calendarul livrărilor și pașii operaționali În paralel, Rusia susține că firmele sale sunt pregătite să exporte motorină „imediat”, însă Novak a punctat că livrările depind de pași comerciali și logistici care durează, în mod tipic, două-trei săptămâni: semnarea contractelor, încărcarea și închirierea navelor, apoi expedierea către cumpărător. Conform planului prezentat, Rusia ar urma să exporte: peste 300.000 de tone de motorină „imediat” către piețele americane și globale; alte 500.000 de tone în noiembrie; 1.000.000 de tone ulterior. Cu o zi înainte, Novak a indicat și posibilitatea ca Rusia să depășească aceste planuri și să exporte până la 3,5 milioane de tone de motorină până la sfârșitul anului, în baza acordului cu Statele Unite. Posibilă restricție suplimentară: exporturile de GNL pentru neproducători Novak a mai spus că nu exclude o interdicție a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru companiile neproducătoare până la sfârșitul lui 2026, dar a precizat că nu există încă o decizie, iar Ministerul Energiei analizează opțiunea în funcție de situația de pe piața GNL. [...]
Rusia susține că a încasat peste 320 mld. dolari din vânzări de energie către UE după 2022 , un semnal că sancțiunile europene au lăsat în continuare spațiu pentru importuri și derogări în domeniul hidrocarburilor, potrivit Agerpres . Vicepremierul rus responsabil cu energia, Aleksandr Novak , a declarat la televiziune că, pentru perioada 2022–prezent, livrările de resurse energetice către țările Uniunii Europene ar fi totalizat 320,7 miliarde de dolari (aprox. 1.443 miliarde lei). Doar în primele nouă luni din 2026, statele europene ar fi cumpărat hidrocarburi rusești de 21,3 miliarde de dolari (aprox. 96 miliarde lei). Novak a pus continuitatea livrărilor pe seama excepțiilor de la regimul de sancțiuni, afirmând că Rusia „continuă să furnizeze resurse energetice în anumite domenii pentru care au fost acordate derogări”. Unde se văd „fisurile” din regimul de sancțiuni În pofida sancțiunilor adoptate de UE după declanșarea ofensivei ruse de amploare în Ucraina, unele state europene continuă să se aprovizioneze cu hidrocarburi rusești, în special cu gaz natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat mai ușor). Totodată, mai multe țări, inclusiv Slovacia și Ungaria, beneficiază de scutiri care le permit să cumpere petrol rusesc transportat prin conducte, conform informațiilor din material. Importuri „indirecte”, în afara calculelor Moscovei Totalul invocat de partea rusă nu include hidrocarburile care ajung în Europa pe rute indirecte, după procesare în țări terțe precum India și Turcia, care și-au majorat achizițiile de țiței rusesc din 2022, la fel ca și China. Reacții politice în SUA și estimări privind exporturile de motorină Subiectul a generat și reacții la Washington. Președintele SUA, Donald Trump, a justificat într-un mesaj pe Truth Social un acord privind furnizarea de motorină de către Rusia pe piețe, prezentat ca o măsură pentru temperarea creșterii prețurilor la nivel mondial. În același context, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a criticat „ipocrizia” europenilor care ar continua să finanțeze Rusia prin achiziții energetice. Separat, întrebat despre acordul privind motorina, Novak a estimat că Rusia ar putea ajunge la livrări de 3–3,5 milioane de tone pe lună pe piețele mondiale, nivel comparat cu cel „dinainte de criză”. [...]
Reluarea parțială a fluxurilor de țiței prin Golful Persic nu a rezolvat blocajul la carburanți , iar această diferență menține presiunea pe securitatea energetică și pe prețuri, potrivit Adevărul , care citează declarațiile secretarului american pentru energie, Chris Wright, făcute la Congresul Mondial al Petrolului de la Riad. Oficialul SUA a spus că fluxul de petrol din Golful Persic a revenit la 80%-90% din nivelul de dinaintea războiului din Iran, însă aprovizionarea cu produse rafinate (precum motorina) rămâne „puternic afectată”. În prezent, aproximativ 14 milioane de barili pe zi tranzitează Strâmtoarea Ormuz și conductele alternative de transport. De ce contează: problema se mută de la țiței la produse rafinate Chris Wright a avertizat că, deși fluxurile de țiței sunt în mare parte restabilite, situația este „mult mai dificilă” la produse rafinate. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu produse rafinate din regiunea Golfului Persic este la 25%-35% din nivelurile de dinaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. „Problema țițeiului, despre care vorbim atât de mult, încă persistă, dar în mare parte este controlată” În același context, Wright a indicat că prețul țițeiului se menține, în opinia sa, la un nivel „viabil și rezonabil”, însă a descris cotațiile ca fiind „ușor ridicate”, în comparație cu prețurile mult mai mari ale motorinei pe piețele internaționale, conform EFE și Agerpres . Prețuri și riscuri logistice: Ormuz și ruta Mării Roșii Wright a afirmat că prețurile petrolului Brent au crescut cu aproape 70% de la începutul anului , pe fondul blocadei impuse Strâmtorii Ormuz. În plus, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă amenințările rebelilor houthi din Yemen , aliați ai Iranului, la adresa transporturilor maritime ale Arabiei Saudite în Marea Roșie. Această rută este prezentată ca alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite după blocarea Strâmtorii Ormuz la începutul conflictului, pe 28 februarie, iar perturbările de transport din regiune continuă să influențeze piețele internaționale, în contextul reuniunii de la Riad. [...]
