Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia a trimis două nave cu petrol și gaze către Cuba, pe fondul unei crize energetice în creștere pe insulă, potrivit The Moscow Times.
Transporturile ar urma să reprezinte primele livrări de energie către Cuba din ultimele trei luni, într-un moment în care penuria de combustibil a alimentat întreruperi de curent pe scară largă și a afectat servicii de bază, pe fondul unei crize economice descrise drept una dintre cele mai grave din ultimele decenii.
Conform articolului, livrările vin în contextul unei „blocade petroliere” impuse de Statele Unite, care a agravat dificultățile de aprovizionare ale Cubei.
Prima navă menționată este Sea Horse, care arborează pavilionul Hong Kongului și despre care se crede că transportă aproximativ 27.000 de tone de gaz. Nava este așteptată să ajungă în Cuba în zilele următoare, după ce și-a schimbat cursul luna trecută.
Informațiile despre Sea Horse au fost oferite Financial Times de Samir Madani, cofondator al companiei de informații maritime TankerTrackers.
A doua navă este petrolierul rus Anatoli Kolodkin, care ar transporta între 725.000 și 728.000 de barili de petrol și ar urma să ajungă în Cuba la începutul lunii aprilie, potrivit aceleiași surse citate.
Din perspectivă energetică, volumele indicate sugerează o intervenție punctuală pentru acoperirea deficitului imediat, nu o soluție structurală la problemele de aprovizionare ale Cubei, care depinde de importuri pentru alimentarea sistemului său energetic.
Episodul are și o componentă politică. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că ar avea „onoarea de a cuceri Cuba”, în declarații făcute la Casa Albă.
Trump a afirmat că ar putea „fie să o elibereze, fie să o cucerească” și a descris Cuba drept „o națiune foarte slăbită”, potrivit citatului redat în articol.
A doua zi, Kremlinul a transmis că Moscova rămâne angajată să ajute autoritățile de la Havana. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Rusia este pregătită să ofere „toată asistența posibilă” și că subiectele sunt discutate cu partea cubaneză.
Peskov a mai declarat că Moscova și Havana păstrează contacte la „nivel de experți și de lucru” în timpul crizei energetice, fără a oferi detalii despre un calendar mai amplu al livrărilor sau despre eventuale acorduri comerciale asociate.
Recomandate
Un incendiu a izbucnit la o instalaţie petrolieră din sudul Rusiei după căderea resturilor unei drone , într-un nou episod al atacurilor asupra infrastructurii energetice. Potrivit Reuters , autorităţile ruse au anunţat că focul a izbucnit în regiunea Krasnodar după ce fragmentele unei drone doborâte au căzut peste o instalaţie petrolieră. Primele informaţii indică faptul că nu au fost înregistrate victime, iar incendiul a fost stins de echipele de intervenţie. Incidentul s-a produs în apropierea oraşului Tikhoretsk, o zonă care a fost vizată recent de mai multe atacuri cu drone. Locaţia afectată se află lângă un important nod petrolier unde, cu doar câteva zile înainte, drone ucrainene ar fi lovit o staţie de pompare a petrolului. Autorităţile nu au precizat dacă incendiul de duminică a afectat aceeaşi instalaţie. Zona Tikhoretsk are o importanţă strategică pentru infrastructura energetică rusă. Hubul petrolier de acolo este unul dintre cele mai mari din sudul Rusiei şi reprezintă principala rută de aprovizionare cu produse petroliere către portul Novorossiysk de la Marea Neagră . Atacul face parte dintr-o serie de lovituri cu drone care au vizat în ultimele zile infrastructura energetică şi portuară din regiunea Krasnodar. Ucraina a intensificat astfel de operaţiuni în interiorul Rusiei, încercând să afecteze logistica energetică şi capacitatea economică a Moscovei de a susţine războiul. [...]
Zelenski avertizează că veniturile din petrol pot acoperi deficitul bugetar al Rusiei , reducând impactul sancțiunilor occidentale. Potrivit Kyiv Post , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Moscova ar putea compensa deficitul estimat de aproximativ 100 de miliarde de dolari din 2026 dacă restricțiile asupra exporturilor sale de petrol vor fi relaxate. Liderul de la Kiev a afirmat că, în doar două săptămâni, Rusia ar fi generat aproximativ 10 miliarde de dolari din vânzările de petrol , ceea ce arată cât de importantă rămâne energia pentru finanțarea economiei ruse și, implicit, a războiului din Ucraina. Potrivit acestuia, dacă sancțiunile ar slăbi, deficitul bugetar ar putea fi acoperit relativ rapid. Zelenski a subliniat că veniturile din petrol sunt „colacul de salvare financiar” al Kremlinului , motiv pentru care Kievul insistă ca statele occidentale să mențină presiunea asupra exporturilor energetice rusești. În același timp, liderul ucrainean a menționat că loviturile lansate de armata ucraineană asupra infrastructurii petroliere și asupra industriei de apărare din Rusia au produs deja pierderi economice. Totuși, el a avertizat că acțiunile militare nu pot înlocui efectul sancțiunilor economice. Subiectul a fost discutat și cu lideri europeni, inclusiv cu președintele francez Emmanuel Macron, în contextul eforturilor de a limita așa-numita „flotă fantomă” de petroliere folosită de Rusia pentru a transporta petrol în pofida sancțiunilor. Declarațiile vin și pe fondul unei decizii recente a autorităților americane de a permite temporar vânzarea unor transporturi de petrol rusesc care se aflau deja pe mare. Licența emisă de Departamentul Trezoreriei al SUA este valabilă între 12 martie și 11 aprilie , pentru încărcături deja expediate. Zelenski avertizează că orice relaxare a sancțiunilor asupra exporturilor energetice rusești ar putea consolida capacitatea Moscovei de a finanța războiul, chiar dacă pe termen scurt ar putea reduce presiunea asupra piețelor globale de energie. [...]
Rusia a obținut aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în doar două săptămâni , profitând de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a adus venituri suplimentare Moscovei. Datele analizate arată că, în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Rusia a înregistrat o creștere a veniturilor din exporturile de petrol, gaze și cărbune. Numai în luna martie, veniturile suplimentare sunt estimate la aproximativ 672 de milioane de euro , în condițiile în care prețurile medii zilnice combinate au urcat cu circa 14% față de luna februarie . Cea mai mare parte a acestor câștiguri provine din comerțul cu petrol. Conform estimărilor CREA, aproximativ 625 de milioane de euro din veniturile suplimentare sunt legate de exporturile de țiței și produse petroliere. Contextul creșterii veniturilor Creșterea prețurilor la energie a fost alimentată de tensiunile militare din regiunea Golfului Persic. Conflictul a început la 28 februarie 2026 , când SUA și Israel au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), războiul a dus la o reducere a producției de petrol și gaze din zona Golfului cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi , ceea ce a generat o perturbare majoră a aprovizionării pe piața globală a petrolului. Posibila relaxare a sancțiunilor Raportul apare într-un moment sensibil din punct de vedere geopolitic. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc , ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor pe piețele internaționale. Organizațiile care monitorizează comerțul energetic avertizează însă că o astfel de decizie ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare semnificative. În prezent, sancțiunile occidentale obligă Rusia să vândă petrolul cu un discount considerabil față de prețul pieței. Alexander Kirk, activist pentru sancțiuni din cadrul organizației Urgewald, susține că o relaxare a restricțiilor ar elimina rapid acest discount și ar permite Kremlinului să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de energie , într-un moment în care veniturile din resurse naturale rămân esențiale pentru finanțarea bugetului rus și a operațiunilor militare. Evoluția veniturilor energetice ale Rusiei Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, datele arătau o tendință diferită. Potrivit IEA, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse rafinate scăzuseră în ultimele luni , ajungând în februarie la cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Declinul a fost cauzat de mai mulți factori: reducerea exporturilor către India, în urma presiunilor diplomatice ale SUA; perturbări în transportul petrolului după atacuri asupra unei conducte care alimentează Ungaria și Slovacia prin Ucraina; menținerea plafonului de preț impus petrolului rusesc. Totuși, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat rapid situația pieței, iar creșterea prețurilor la energie a readus exporturile rusești în centrul atenției. [...]
Conform Al Jazeera , Qatar și Arabia Saudită au fost ținta unor atacuri asupra facilităților lor energetice, provocate de Iran. Aceste evenimente au loc în contextul unui conflict mai amplu între Iran și Israel, după ce Israelul a atacat câmpul de gaze South Pars din Iran. Președintele iranian Pezeshkian a avertizat asupra unor consecințe incontrolabile care ar putea afecta întreaga lume. În urma atacurilor, Qatar a decis să expulzeze atașații de securitate și militari iranieni, după ce rachetele iraniene au cauzat „pagube extinse” la principala sa facilitate de gaze de la Ras Laffan. De asemenea, Emiratele Arabe Unite au închis facilitățile de gaze Habshan din Abu Dhabi, ca măsură de precauție în urma unui atac similar. Arabia Saudită a raportat că două dintre rafinăriile sale au fost atacate, iar oficialii de la Riyadh au declarat că „puțina încredere care mai exista în Iran a fost complet distrusă”. Aceste atacuri subliniază tensiunile crescânde din regiune și riscurile asociate pentru infrastructura energetică vitală. Situația rămâne tensionată, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, având în vedere potențialul de escaladare a conflictului și impactul asupra piețelor energetice globale. [...]
Prețurile petrolului au crescut semnificativ, atingând 110 dolari pe baril, după atacurile asupra unui zăcământ de gaze crucial din Iran , informează Mediafax . Această creștere a prețurilor vine în contextul unor tensiuni crescânde în regiunea Golfului Persic, care amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. Impactul tensiunilor din Golful Persic După amenințările Iranului de a ataca instalațiile petroliere din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, prețul țițeiului Brent a crescut cu peste 6%. Garda Revoluționară Islamică a Iranului a declarat că aceste instalații sunt ținte „legitime și prioritare”. Închiderea Strâmtorii Hormuz, un punct crucial pentru transportul a aproximativ o cincime din petrolul mondial, a provocat perturbări semnificative în aprovizionare. Statele din Golful Persic se confruntă cu dificultăți în exportul de țiței și gaze naturale, deoarece navele sunt blocate, iar rezervoarele de stocare sunt aproape pline. Această situație forțează companiile petroliere să reducă producția și să ia în considerare închiderea completă a unor instalații. Măsuri și reacții internaționale Administrația Trump a încercat să atenueze creșterea prețurilor prin suspendarea temporară a Legii Jones, care interzice navelor străine să transporte petrol și gaze între porturile americane. De asemenea, a emis o derogare care permite firmelor americane să facă afaceri cu compania petrolieră de stat a Venezuelei, Petróleos de Venezuela (PDVSA). Aceste măsuri, însă, au avut un impact limitat asupra piețelor. Industria maritimă americană a protestat împotriva derogării de la Legea Jones, avertizând că ar putea fi ilegală și ar putea afecta lucrătorii și companiile americane. American Maritime Partnership a declarat: „Această derogare nu va reduce prețurile la benzină. Impactul potențial maxim al transportului maritim intern asupra costului benzinei la nivel național este de mai puțin de un cent pe galon”. Previziuni și perspective Analiștii de la Citi anticipează că prețurile petrolului Brent ar putea urca până la 120 de dolari în următoarele zile, ceea ce ar putea împinge costul mediu al unui galon de benzină la pompă peste 4 dolari. În plus, analiștii prevăd perturbări mai lungi și mai acute ale prețurilor petrolului, în contextul în care nu există semne de redeschidere a Strâmtorii Hormuz. În încercarea de a stabiliza piețele, SUA și alte guverne au convenit să elibereze 415 milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au reușit să oprească creșterea prețurilor petrolului, iar tensiunile din Golful Persic continuă să fie un factor determinant pentru volatilitatea pieței. [...]
Ucraina a acceptat sprijinul UE pentru repararea conductei Drujba , în vederea reluării fluxului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, potrivit Politico. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au declarat că Uniunea Europeană oferă sprijin tehnic și finanțare, iar „experții europeni sunt disponibili imediat”. Cei doi lideri europeni au motivat urgența prin volatilitatea prețurilor petrolului, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conducta Drujba a fost avariată după un atac rusesc din ianuarie, iar în ultimele săptămâni UE a purtat discuții cu partea ucraineană pentru reparații și reluarea transportului. Comisia Europeană a transmis că prioritatea este securitatea energetică a cetățenilor europeni, în paralel cu identificarea unor rute alternative pentru tranzitul de țiței non-rusesc. În acest context, reluarea livrărilor prin Drujba capătă o miză suplimentară pentru statele dependente de această rută. Tema a devenit și un subiect politic la Budapesta. Guvernul Ungariei, care depinde de livrările din Rusia și a blocat prin veto împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, a acuzat Kievul că ar fi întârziat reparațiile pentru a influența alegerile parlamentare programate în aprilie. Executivul ungar a cerut în repetate rânduri Comisiei să trimită propriii tehnicieni, iar disputa s-a transformat rapid într-un conflict diplomatic. La finalul săptămânii trecute, Volodimir Zelenski a vorbit despre un „șantaj” din partea UE privind redeschiderea conductei și a spus că reluarea livrărilor ar fi „o idee proastă”. Într-o scrisoare către Ursula von der Leyen, președintele ucrainean a invocat avariile asupra stației de pompare Brody, care ar face imposibil transportul petrolului în siguranță, și a respins acuzațiile formulate de Viktor Orban. Acordul vine cu două zile înaintea summitului Consiliului European, programat joi. Deocamdată, nu este sigur dacă înțelegerea va influența poziția lui Orban privind ridicarea veto-ului asupra pachetului de împrumuturi înainte de 12 aprilie, data alegerilor din Ungaria, deși premierul ungar sugerase anterior că reluarea livrărilor l-ar putea face să își schimbe decizia. [...]
