Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia a trimis două nave cu petrol și gaze către Cuba, pe fondul unei crize energetice în creștere pe insulă, potrivit The Moscow Times.
Transporturile ar urma să reprezinte primele livrări de energie către Cuba din ultimele trei luni, într-un moment în care penuria de combustibil a alimentat întreruperi de curent pe scară largă și a afectat servicii de bază, pe fondul unei crize economice descrise drept una dintre cele mai grave din ultimele decenii.
Conform articolului, livrările vin în contextul unei „blocade petroliere” impuse de Statele Unite, care a agravat dificultățile de aprovizionare ale Cubei.
Prima navă menționată este Sea Horse, care arborează pavilionul Hong Kongului și despre care se crede că transportă aproximativ 27.000 de tone de gaz. Nava este așteptată să ajungă în Cuba în zilele următoare, după ce și-a schimbat cursul luna trecută.
Informațiile despre Sea Horse au fost oferite Financial Times de Samir Madani, cofondator al companiei de informații maritime TankerTrackers.
A doua navă este petrolierul rus Anatoli Kolodkin, care ar transporta între 725.000 și 728.000 de barili de petrol și ar urma să ajungă în Cuba la începutul lunii aprilie, potrivit aceleiași surse citate.
Din perspectivă energetică, volumele indicate sugerează o intervenție punctuală pentru acoperirea deficitului imediat, nu o soluție structurală la problemele de aprovizionare ale Cubei, care depinde de importuri pentru alimentarea sistemului său energetic.
Episodul are și o componentă politică. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că ar avea „onoarea de a cuceri Cuba”, în declarații făcute la Casa Albă.
Trump a afirmat că ar putea „fie să o elibereze, fie să o cucerească” și a descris Cuba drept „o națiune foarte slăbită”, potrivit citatului redat în articol.
A doua zi, Kremlinul a transmis că Moscova rămâne angajată să ajute autoritățile de la Havana. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Rusia este pregătită să ofere „toată asistența posibilă” și că subiectele sunt discutate cu partea cubaneză.
Peskov a mai declarat că Moscova și Havana păstrează contacte la „nivel de experți și de lucru” în timpul crizei energetice, fără a oferi detalii despre un calendar mai amplu al livrărilor sau despre eventuale acorduri comerciale asociate.
Recomandate
Rusia vrea să păstreze OPEC+ funcțional , chiar dacă Emiratele Arabe Unite (EAU) au decis să părăsească organizația, într-un moment în care tensiunile din piața energetică cresc pe fondul războiului din Iran, potrivit Agerpres . Mesajul Kremlinului indică o miză economică directă: menținerea unui mecanism de coordonare care, în viziunea Moscovei, reduce volatilitatea prețurilor la energie. EAU au anunțat marți ieșirea din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, o decizie care lovește grupul într-un context de criză energetică „fără precedent”, în care au devenit vizibile disensiuni între statele din Golf, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. De ce contează: Rusia leagă OPEC+ de stabilizarea pieței Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a descris OPEC+ drept un format „important” în actualele turbulențe ale piețelor globale și a susținut că acesta ajută la reducerea fluctuațiilor și la stabilizarea piețelor energetice. „Acest format ajută la minimizarea substanțială a fluctuațiilor piețelor energetice și permite stabilizarea acestor piețe.” Ce spune Moscova despre plecarea EAU Peskov a afirmat că Rusia respectă decizia EAU de a părăsi organizația, dar a adăugat că Moscova speră să continue dialogul energetic cu statul din Golf. În același timp, Kremlinul a transmis că Rusia intenționează să rămână în OPEC+, în pofida ieșirii EAU, și și-a exprimat speranța că grupul va continua să funcționeze. Context: ponderea OPEC+ și rolul EAU în grup Rusia s-a alăturat OPEC+ în 2016. Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut grupul a produs aproape 50% din petrolul și derivatele lichide petroliere la nivel mondial. În interiorul OPEC+, EAU au fost al patrulea cel mai mare producător, iar Rusia al doilea, după Arabia Saudită. [...]
Japonia își diversifică urgent aprovizionarea cu țiței și revine la petrolul rusesc , pe fondul perturbării fluxurilor energetice globale după închiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Digi24 . Tokyo urmează să primească primul transport de țiței rusesc de la declanșarea crizei din Orientul Mijlociu, într-o mișcare care arată cât de rapid pot forța șocurile de ofertă recalibrarea deciziilor de import. Japonia a suspendat în mare parte achizițiile de petrol rusesc după invazia Ucrainei din 2022, dar a continuat să cumpere ocazional, cel mai recent vara trecută. Acum, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Hormuz, guvernul japonez caută surse alternative pentru a limita riscurile de aprovizionare. Cum ajunge țițeiul rusesc în Japonia Rafinăria japoneză Taiyo Oil intenționează să primească încărcătura prin proiectul Sakhalin-2 din Extremul Orient al Rusiei, potrivit ziarului Mainichi, citat de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei. În acționariatul proiectului, Gazprom este acționar majoritar, iar casele de comerț japoneze Mitsui și Mitsubishi au participații minoritare. Conform aceleiași informații, transportul este programat să ajungă la un terminal din prefectura Ehime, în vestul Japoniei. Miza: derogarea SUA și dependența de Orientul Mijlociu Un element-cheie este cadrul de sancțiuni: o derogare acordată de SUA pentru vânzările de petrol din Sakhalin-2 (proiect care produce în principal gaz natural lichefiat) expiră în iunie. În martie, Japonia a transmis că va „lua în considerare” cumpărarea de țiței rusesc după emiterea acestei derogări. Presiunea pe securitatea energetică rămâne ridicată: Japonia a importat 94% din țițeiul său din Orientul Mijlociu în 2025, iar blocada Strâmtorii Hormuz a amplificat nevoia de rute și furnizori care ocolesc zona. În paralel, Japonia a luat măsuri pentru a crește importurile din Statele Unite și de la alți exportatori care evită Strâmtoarea Hormuz, potrivit informațiilor citate. Context regional: achiziții similare în Asia Pe fondul șocului global de aprovizionare, și alte state asiatice – Filipine, Indonezia și Coreea de Sud – au făcut achiziții de petrol și produse petroliere rusești, notează materialul. În plan diplomatic, Digi24 amintește că Japonia și Rusia nu au semnat un tratat de pace oficial după al Doilea Război Mondial, din cauza disputei teritoriale privind Insulele Kurile de Sud, revendicate de Japonia. [...]
Rafinăriile rusești procesează mai puțin petrol, iar riscul de deficit intern revine în prim-plan , după ce atacurile ucrainene cu drone au lovit rafinării, depozite și conducte pe un areal extins, de la regiunea Leningrad până în Ural, potrivit Digi24 . Rafinarea petrolului în Rusia a coborât la 4,69 milioane de barili pe zi, conform Bloomberg, care citează datele OilX. Scăderea este de 12% față de anul trecut și de 18% față de 2021 (înainte de război), adică aproape 1 milion de barili pe zi. De ce contează: presiune pe piața internă a combustibililor Nivelul actual al încărcării rafinăriilor a ajuns sub cel din vârful crizei benzinei din toamna trecută, când rafinarea coborâse la 4,88 milioane de barili pe zi. Atunci, după o serie de raiduri, în Rusia a apărut un deficit de combustibil, iar în unele regiuni stațiile au revenit la distribuția pe cupoane; în paralel, prețurile de bursă ale benzinei au atins recorduri istorice. Ce a fost lovit: rafinării, conducte și porturi de export În aprilie, infrastructura petrolieră rusă a fost atacată de cel puțin 21 de ori, a calculat Bloomberg. Este un record de la începutul anului și unul dintre cele mai ridicate niveluri de la începutul războiului; au fost mai multe atacuri doar în noiembrie și decembrie 2025 (23, respectiv 26). Țintele menționate includ: cel puțin 9 rafinării , dintre care 5 și-au oprit complet sau parțial producția: „ Permnefteorgsintez ” (30 aprilie), rafinăria din Syzran (22 aprilie), rafinăria din Novokuybyshevsk (18 aprilie), rafinăria din Tuapse (16 aprilie) și „Norsi” (5 aprilie); rețeaua de conducte petroliere : cel puțin 5 atacuri pe lună asupra uneia dintre cele mai extinse rețele din lume, construită în perioada Războiului Rece; infrastructura maritimă : de șase ori au fost atacate obiective din zona porturilor din Marea Baltică, prin care se exportă „fiecare al doilea baril” destinat piețelor externe. Primorsk și Ust-Luga au oprit încărcarea petrolului în aprilie, apoi au reluat exporturile. Tot în aprilie, portul Novorossiysk a fost blocat, iar la finalul lunii a fost lovit portul Tuapse, descris ca hub de export pentru produsele petroliere ale „Rosneft”. Bloomberg mai notează că un petrolier a fost lovit de o dronă în aprilie, după trei nave lovite în martie. Ce urmează: efectul depinde de intensitatea atacurilor Rusia a fost nevoită să își reducă producția de petrol după atacurile de la sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie, însă ulterior producția și-a revenit, potrivit lui Serghei Vakulenko, cercetător principal la Centrul Carnegie pentru Eurasia, fost angajat în industria petrolului și gazelor. Vakulenko a declarat pentru The Wall Street Journal că atacurile asupra porturilor și rafinăriilor pot avea efect, dar ar fi nevoie de menținerea unei intensități foarte ridicate, simultan, asupra mai multor obiective cheie: „Dacă vor reuși să mențină fluxul de drone la același nivel ca în Ust-Luga și să-l extindă în Primorsk și Novorossiysk, vor putea provoca daune destul de semnificative. Dar totul depinde de câte drone au la dispoziție.” [...]
Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au rămas stabile în aprilie, în pofida atacurilor cu drone , iar în mai ar putea chiar crește, potrivit estimărilor Reuters citate de Agerpres . Pentru piața petrolului, mesajul este că loviturile asupra infrastructurii au produs întreruperi punctuale, fără să taie semnificativ fluxurile totale. În aprilie, exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk , Ust-Luga și Novorossiysk sunt estimate la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, conform surselor de pe piață citate în material. Întreruperi temporare, nu reducere generală Atacurile ucrainene cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcările la finalul lunii martie și începutul lui aprilie, însă, per ansamblu, nu au dus la o scădere generală a livrărilor. La nivel operațional, au existat suspendări și reluări parțiale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie; la Novorossiysk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Ce ar putea schimba tabloul în mai Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, „excluzând perturbările externe”, potrivit estimărilor Reuters. În același timp, riscul rămâne legat de noi atacuri cu drone, care ar putea perturba planurile de creștere a exporturilor, potrivit unei surse citate. Pe partea de conducte, reluarea livrărilor către Slovacia și Ungaria via Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești; livrările totale către cele două țări sunt estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la fel ca în martie. În oglindă, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone, conform datelor citate în material. [...]
OPEC+ pregătește o nouă majorare a cotelor, dar efectul în piață ar putea fi limitat de războiul SUA–Iran , potrivit Economedia , care citează surse apropiate discuțiilor. Decizia ar urma să fie aprobată duminică și vizează o creștere „modestă” a producției, însă, în condițiile în care conflictul dintre SUA și Iran continuă să perturbe aprovizionarea cu petrol din Golf, majorarea riscă să rămână în mare parte una formală, fără să se traducă rapid în volume suplimentare efective. Concret, șapte țări din OPEC+ ar fi convenit, în principiu, să majoreze țintele de producție cu aproximativ 188.000 de barili pe zi în iunie, ceea ce ar reprezenta a treia creștere lunară consecutivă, potrivit surselor citate de Reuters . De ce contează pentru piață Unghiul principal este diferența dintre „cote” și „barili livrați”: chiar dacă OPEC+ ridică țintele, disponibilitatea reală a petrolului poate rămâne constrânsă atâta timp cât perturbările din Golf persistă. În acest context, semnalul de politică de producție al OPEC+ poate avea un impact mai mic asupra echilibrului cerere–ofertă decât ar sugera, la prima vedere, anunțul privind majorarea cotelor. Ce urmează Aprobarea este așteptată duminică, conform informațiilor transmise de Reuters. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este clar în ce măsură țintele majorate vor fi reflectate în creșteri efective de producție în iunie. [...]
China a transmis că nu se va conforma sancțiunilor SUA impuse unor companii chineze acuzate că importă petrol iranian, o poziție care complică aplicarea măsurilor americane și menține presiunea de reglementare asupra fluxurilor de țiței către rafinăriile din China, potrivit Stirile Pro TV . Guvernul de la Beijing a reacționat după ce Washingtonul a sancționat cinci companii chineze, acuzate că achiziționează petrol iranian. În ultimele luni, SUA au înăsprit sancțiunile care vizează rafinăriile chineze ce se aprovizionează cu țiței la prețuri reduse din Iran, cu obiectivul declarat de a „secătui” sursele de venit ale Teheranului. Mesajul Beijingului: sancțiunile „nu trebuie recunoscute” Ministerul chinez al Comerțului a susținut că măsurile americane „nu trebuie recunoscute, puse în aplicare sau respectate”, într-o declarație care face trimitere la sancțiuni anunțate separat încă de anul trecut. În același mesaj, ministerul afirmă că sancțiunile: „interzic sau restricționează în mod nejustificat” activități economice și comerciale considerate normale ale companiilor chineze cu țări terțe; „încalcă dreptul internațional și normele fundamentale” care guvernează relațiile internaționale. De ce contează pentru piața petrolului Din perspectiva pieței, poziția Chinei indică faptul că tensiunile de reglementare dintre SUA și China rămân un factor de risc pentru companiile implicate în comerțul cu petrol, în special acolo unde sunt vizate achiziții de țiței iranian la preț redus. În lipsa altor detalii în material despre efecte imediate (volum, prețuri sau companii nominalizate), rămâne de urmărit dacă Washingtonul va extinde lista de entități sancționate sau va intensifica măsurile de aplicare. [...]
