Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rafinăriile rusești procesează mai puțin petrol, iar riscul de deficit intern revine în prim-plan, după ce atacurile ucrainene cu drone au lovit rafinării, depozite și conducte pe un areal extins, de la regiunea Leningrad până în Ural, potrivit Digi24.
Rafinarea petrolului în Rusia a coborât la 4,69 milioane de barili pe zi, conform Bloomberg, care citează datele OilX. Scăderea este de 12% față de anul trecut și de 18% față de 2021 (înainte de război), adică aproape 1 milion de barili pe zi.
Nivelul actual al încărcării rafinăriilor a ajuns sub cel din vârful crizei benzinei din toamna trecută, când rafinarea coborâse la 4,88 milioane de barili pe zi. Atunci, după o serie de raiduri, în Rusia a apărut un deficit de combustibil, iar în unele regiuni stațiile au revenit la distribuția pe cupoane; în paralel, prețurile de bursă ale benzinei au atins recorduri istorice.
În aprilie, infrastructura petrolieră rusă a fost atacată de cel puțin 21 de ori, a calculat Bloomberg. Este un record de la începutul anului și unul dintre cele mai ridicate niveluri de la începutul războiului; au fost mai multe atacuri doar în noiembrie și decembrie 2025 (23, respectiv 26).
Țintele menționate includ:
Primorsk și Ust-Luga au oprit încărcarea petrolului în aprilie, apoi au reluat exporturile. Tot în aprilie, portul Novorossiysk a fost blocat, iar la finalul lunii a fost lovit portul Tuapse, descris ca hub de export pentru produsele petroliere ale „Rosneft”. Bloomberg mai notează că un petrolier a fost lovit de o dronă în aprilie, după trei nave lovite în martie.
Rusia a fost nevoită să își reducă producția de petrol după atacurile de la sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie, însă ulterior producția și-a revenit, potrivit lui Serghei Vakulenko, cercetător principal la Centrul Carnegie pentru Eurasia, fost angajat în industria petrolului și gazelor.
Vakulenko a declarat pentru The Wall Street Journal că atacurile asupra porturilor și rafinăriilor pot avea efect, dar ar fi nevoie de menținerea unei intensități foarte ridicate, simultan, asupra mai multor obiective cheie:
„Dacă vor reuși să mențină fluxul de drone la același nivel ca în Ust-Luga și să-l extindă în Primorsk și Novorossiysk, vor putea provoca daune destul de semnificative. Dar totul depinde de câte drone au la dispoziție.”
Recomandate
Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au rămas stabile în aprilie, în pofida atacurilor cu drone , iar în mai ar putea chiar crește, potrivit estimărilor Reuters citate de Agerpres . Pentru piața petrolului, mesajul este că loviturile asupra infrastructurii au produs întreruperi punctuale, fără să taie semnificativ fluxurile totale. În aprilie, exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk , Ust-Luga și Novorossiysk sunt estimate la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, conform surselor de pe piață citate în material. Întreruperi temporare, nu reducere generală Atacurile ucrainene cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcările la finalul lunii martie și începutul lui aprilie, însă, per ansamblu, nu au dus la o scădere generală a livrărilor. La nivel operațional, au existat suspendări și reluări parțiale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie; la Novorossiysk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Ce ar putea schimba tabloul în mai Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, „excluzând perturbările externe”, potrivit estimărilor Reuters. În același timp, riscul rămâne legat de noi atacuri cu drone, care ar putea perturba planurile de creștere a exporturilor, potrivit unei surse citate. Pe partea de conducte, reluarea livrărilor către Slovacia și Ungaria via Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești; livrările totale către cele două țări sunt estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la fel ca în martie. În oglindă, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone, conform datelor citate în material. [...]
Rusia vrea să păstreze OPEC+ funcțional , chiar dacă Emiratele Arabe Unite (EAU) au decis să părăsească organizația, într-un moment în care tensiunile din piața energetică cresc pe fondul războiului din Iran, potrivit Agerpres . Mesajul Kremlinului indică o miză economică directă: menținerea unui mecanism de coordonare care, în viziunea Moscovei, reduce volatilitatea prețurilor la energie. EAU au anunțat marți ieșirea din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, o decizie care lovește grupul într-un context de criză energetică „fără precedent”, în care au devenit vizibile disensiuni între statele din Golf, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. De ce contează: Rusia leagă OPEC+ de stabilizarea pieței Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a descris OPEC+ drept un format „important” în actualele turbulențe ale piețelor globale și a susținut că acesta ajută la reducerea fluctuațiilor și la stabilizarea piețelor energetice. „Acest format ajută la minimizarea substanțială a fluctuațiilor piețelor energetice și permite stabilizarea acestor piețe.” Ce spune Moscova despre plecarea EAU Peskov a afirmat că Rusia respectă decizia EAU de a părăsi organizația, dar a adăugat că Moscova speră să continue dialogul energetic cu statul din Golf. În același timp, Kremlinul a transmis că Rusia intenționează să rămână în OPEC+, în pofida ieșirii EAU, și și-a exprimat speranța că grupul va continua să funcționeze. Context: ponderea OPEC+ și rolul EAU în grup Rusia s-a alăturat OPEC+ în 2016. Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut grupul a produs aproape 50% din petrolul și derivatele lichide petroliere la nivel mondial. În interiorul OPEC+, EAU au fost al patrulea cel mai mare producător, iar Rusia al doilea, după Arabia Saudită. [...]
Exporturile de țiței ale Rusiei au rămas aproape neschimbate în aprilie, în pofida atacurilor ucrainene , iar piața se uită acum la riscul ca intensificarea loviturilor la distanță să transforme întreruperile punctuale în perturbări mai largi ale fluxurilor, potrivit HotNews . Atacurile cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcarea țițeiului din porturile de la Marea Neagră și Baltică la final de martie și început de aprilie, însă nu au dus la o reducere generală a livrărilor, conform estimărilor citate. Exporturi stabile, cu întreruperi temporare Exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk, Ust-Luga și Novorossiisk sunt estimate în aprilie la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, potrivit surselor de pe piață citate. În același timp, au existat opriri punctuale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie, după o serie de atacuri; la Novorossiisk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, dacă nu apar perturbări externe. O sursă citată de Reuters avertizează însă că noi atacuri cu drone ar putea afecta planurile de creștere a exporturilor. Conducte și tranzit: presiuni care se mută între rute Reluarea livrărilor de țiței către Slovacia și Ungaria prin conducta Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești, livrările totale către cele două țări fiind estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la nivelul din martie. În paralel, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone. Kievul vizează lovituri mai adânci în Rusia Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va continua să extindă raza de acțiune a atacurilor asupra obiectivelor strategice din Rusia și a publicat imagini despre care a spus că ar arăta un atac asupra unei ținte aflate la peste 1.500 km. „Distanța în linie dreaptă este de peste 1.500 de kilometri. Vom continua să extindem aceste raze de acțiune.” Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat anterior că dronele sale au lovit o stație de pompare a petrolului în apropierea orașului Perm, la circa 1.500 km de Ucraina. Separat, un atac ucrainean cu drone a provocat un incendiu la o rafinărie din Tuapse (Marea Neagră), al treilea atac asupra aceleiași rafinării în mai puțin de două săptămâni. Ministerul Apărării ucrainean susține că, din 2022, Ucraina a extins raza de acțiune a atacurilor împotriva Rusiei cu 170% și că și-a constituit un stoc de arme cu rază lungă produse intern. În februarie, drone ucrainene au lovit rafinăria din Uhta, în regiunea Komi, la aproximativ 1.750 km de granița cu Ucraina, potrivit oficialilor regionali citați în material. [...]
Germania caută o rută de urgență prin Polonia pentru a menține alimentarea cu carburanți a Berlinului , după ce Rusia oprește din mai tranzitul petrolului kazah prin conducta Drujba, potrivit Economica . Miza este rafinăria Schwedt , care alimentează o parte importantă din estul Germaniei, inclusiv capitala, și care a devenit un punct sensibil după renunțarea Germaniei la țițeiul rusesc. Berlinul discută cu Varșovia posibilitatea de a transporta țiței prin portul Gdansk (Marea Baltică), cu livrări care ar putea fi direcționate ulterior către Schwedt. Polonia spune că are capacitatea tehnică să gestioneze fluxuri suplimentare, însă rămân constrângeri practice: accesul în port, programele de transport, disponibilitatea țițeiului și configurațiile rafinăriilor. În plus, înlocuirea țițeiului livrat prin conducte cu volume aduse pe mare nu este, de regulă, un schimb „la fel pentru la fel”, din cauza diferențelor de logistică și operare. De ce contează: vulnerabilitatea logistică rămâne, chiar și cu „diversificare” pe hârtie Episodul readuce în prim-plan o problemă structurală a securității petroliere europene: infrastructura poate fi diversificată formal, dar în practică rămâne concentrată, în condițiile în care Drujba trece în continuare prin Rusia. Pentru Schwedt există alternative, însă sunt mai scumpe și mai complicate. Rafinăria s-a bazat tot mai mult pe rute baltice și pe portul german Rostock, dar aceste canale sunt limitate. Guvernul german a preluat controlul rafinăriei de la acționarul majoritar, compania rusă Rosneft, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Volumele și reorientarea Kazahstanului Kazahstanul a livrat Germaniei 2,146 milioane de tone metrice prin Drujba anul trecut, în creștere cu 44% față de 2024, iar în primul trimestru au fost livrate încă 730.000 de tone, conform datelor citate în material. După anunțul că Rusia va întrerupe din mai transporturile către Germania, ministerul kazah al energiei a transmis că va redirecționa petrolul destinat Germaniei către porturi rusești: 160.000 de tone în mai către terminalul Caspian Pipeline Consortium de la Marea Neagră (Novorossiisk); 100.000 de tone către Ust-Luga, la Marea Baltică. Vicepremierul rus Aleksandr Novak a invocat „motive tehnice” neprecizate pentru oprirea livrărilor către Germania. Surse din industrie au declarat pentru Reuters că atacurile ucrainene de anul trecut asupra instalațiilor Drujba din Rusia, inclusiv asupra stației de pompare de la Unecea, ar fi redus capacitatea de pompare simultană către Germania și Ungaria. Efectul de piață: nu doar barilii, ci și ruta Materialul notează că situația transmite un semnal relevant pentru piața petrolului: o perturbare aparent regională poate alimenta o primă mai largă legată de securitatea logistică, nu doar de disponibilitatea țițeiului. Distincția dintre „ofertă” și „transport” ajunge să conteze tot mai mult pentru prețuri, marjele de rafinare și valoarea rutelor de aprovizionare non-rusești. [...]
Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să reducă producția de țiței în săptămânile următoare , pe fondul prăbușirii exporturilor și al epuizării rapide a capacităților de stocare, potrivit HotNews . Presiunea este vizibilă în creșterea stocurilor ținute pe nave-cisternă și în semnalele din piață că Teheranul ar putea ajunge să „închidă robinetul” nu din decizie strategică, ci din lipsă de spațiu. Exporturile sunt greu de cuantificat, deoarece unele nave își opresc sistemele de urmărire, iar forțele americane obligă petrolierele iraniene să se întoarcă. În acest context, livrările către China – principalul cumpărător – devin și mai opace. Exporturi în cădere și stocuri blocate pe mare Firma de analiză Vortexa a verificat că doar „o mână” de nave cu țiței iranian au părăsit Golful Oman între 13 și 25 aprilie, ceea ce indică o scădere de peste 80% față de o perioadă comparabilă din martie, când Iranul a exportat 23,4 milioane de barili, conform datelor LSEG. Vortexa estimează că aproximativ 4 milioane de barili au părăsit cu succes Golful Oman, dar precizează că nu poate confirma dacă vreuna dintre nave a fost interceptată. Separat, analiștii Kpler spun că nu au observat niciun petrolier iranian care să părăsească Golful Oman de la începutul blocadei americane. Pe partea operațională, TankerTrackers arată că Iranul continuă să încarce țiței în principalul centru de export de pe Insula Kharg, iar imaginile din satelit indică cel puțin 10 petroliere staționate în largul portului Chah Bahar, în Golful Oman. Riscul imediat: reducerea producției din lipsă de spațiu Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a transmis că blocada privează Teheranul de venituri din exporturi și a indicat amploarea stocurilor blocate: „În acest moment, există 41 de petroliere cu 69 de milioane de barili de petrol pe care regimul iranian nu le poate vinde.” Iranul a pompat aproximativ 3,24 milioane de barili pe zi în februarie, circa jumătate fiind destinată rafinării interne. Totuși, Johannes Rauball (Kpler) avertizează că țara ar putea fi nevoită să înceapă reducerea producției în una-două săptămâni, din cauza capacităților limitate de stocare. Kpler estimează că depozitarea terestră este ocupată în proporție de aproximativ 60%, cu rezerve de peste 50 de milioane de barili și o capacitate totală de 86 de milioane de barili. Într-o evaluare separată, FGE NextantECA a estimat la 15 aprilie că limitarea stocării ar putea obliga Iranul să reducă producția la jumătatea lunii iunie. Efecte în piață și în economia Iranului Reducerea aprovizionării din Iran se suprapune peste blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz din cauza războiului, ceea ce limitează exporturile de petrol din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak și a împins prețurile în sus – un rezultat pe care SUA au încercat să îl evite. Contractele futures pentru Brent au crescut cu aproximativ 50 de dolari pe baril de la începutul conflictului din Iran (28 februarie), alimentând scumpiri la benzină, motorină și combustibil pentru avioane. În paralel, rialul iranian a atins un minim istoric față de dolar, semnalând deteriorarea situației financiare într-o economie dependentă de petrol. În acest tablou, următoarele săptămâni devin critice: dacă exporturile rămân blocate, problema Iranului nu mai este doar vânzarea țițeiului, ci gestionarea fizică a volumelor produse – cu tăieri de producție tot mai probabile, potrivit estimărilor citate. [...]
Motorina standard s-a scumpit pentru a treia zi la rând la Petrom și OMV , ceea ce împinge în sus costurile de alimentare pentru transportatori și companii, într-un moment în care benzina standard a rămas neschimbată, potrivit HotNews . Joi la prânz, Petrom a majorat prețul motorinei standard cu 20 de bani față de ziua anterioară, până la 9,58 lei/litru, în timp ce benzina standard a rămas la 8,72 lei/litru. Este a treia zi consecutivă de scumpiri la carburanți în rețeaua Petrom. Și OMV a crescut prețul motorinei standard tot cu 20 de bani, până la 9,67 lei/litru. Prețuri la pompă: diferențe între rețele Benzină standard (lei/litru) Petrom: 8,72 OMV: 8,82 MOL: 8,89 SOCAR: 8,79 Rompetrol: 8,98 Lukoil: 8,99 Benzină premium (lei/litru) Petrom: 9,20 OMV: 9,45 MOL: 9,52 Rompetrol: 8,21 Lukoil: 9,69 Publicația notează un „paradox” la Rompetrol: benzina premium este listată la un preț mai mic decât benzina standard. Motorină standard (lei/litru) Petrom: 9,58 OMV: 9,67 MOL: 9,47 SOCAR: 9,49 Rompetrol: 9,52 Lukoil: 9,79 Motorină premium (lei/litru) Petrom: 10,35 OMV: 10,49 MOL: 10,27 Rompetrol: 10,19 Lukoil: 10,61 De ce contează Seria de scumpiri la motorină în rețelele cu volum mare (Petrom și OMV) are impact direct asupra costurilor de operare pentru transport și distribuție, în timp ce stabilitatea benzinei standard indică o mișcare de preț concentrată, cel puțin în această etapă, pe segmentul motorinei. [...]
