Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au rămas stabile în aprilie, în pofida atacurilor cu drone, iar în mai ar putea chiar crește, potrivit estimărilor Reuters citate de Agerpres. Pentru piața petrolului, mesajul este că loviturile asupra infrastructurii au produs întreruperi punctuale, fără să taie semnificativ fluxurile totale.
În aprilie, exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk, Ust-Luga și Novorossiysk sunt estimate la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, conform surselor de pe piață citate în material.
Atacurile ucrainene cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcările la finalul lunii martie și începutul lui aprilie, însă, per ansamblu, nu au dus la o scădere generală a livrărilor.
La nivel operațional, au existat suspendări și reluări parțiale:
Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, „excluzând perturbările externe”, potrivit estimărilor Reuters.
În același timp, riscul rămâne legat de noi atacuri cu drone, care ar putea perturba planurile de creștere a exporturilor, potrivit unei surse citate.
Pe partea de conducte, reluarea livrărilor către Slovacia și Ungaria via Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești; livrările totale către cele două țări sunt estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la fel ca în martie.
În oglindă, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone, conform datelor citate în material.
Recomandate
Exporturile de țiței ale Rusiei au rămas aproape neschimbate în aprilie, în pofida atacurilor ucrainene , iar piața se uită acum la riscul ca intensificarea loviturilor la distanță să transforme întreruperile punctuale în perturbări mai largi ale fluxurilor, potrivit HotNews . Atacurile cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcarea țițeiului din porturile de la Marea Neagră și Baltică la final de martie și început de aprilie, însă nu au dus la o reducere generală a livrărilor, conform estimărilor citate. Exporturi stabile, cu întreruperi temporare Exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk, Ust-Luga și Novorossiisk sunt estimate în aprilie la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, potrivit surselor de pe piață citate. În același timp, au existat opriri punctuale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie, după o serie de atacuri; la Novorossiisk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, dacă nu apar perturbări externe. O sursă citată de Reuters avertizează însă că noi atacuri cu drone ar putea afecta planurile de creștere a exporturilor. Conducte și tranzit: presiuni care se mută între rute Reluarea livrărilor de țiței către Slovacia și Ungaria prin conducta Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești, livrările totale către cele două țări fiind estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la nivelul din martie. În paralel, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone. Kievul vizează lovituri mai adânci în Rusia Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va continua să extindă raza de acțiune a atacurilor asupra obiectivelor strategice din Rusia și a publicat imagini despre care a spus că ar arăta un atac asupra unei ținte aflate la peste 1.500 km. „Distanța în linie dreaptă este de peste 1.500 de kilometri. Vom continua să extindem aceste raze de acțiune.” Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat anterior că dronele sale au lovit o stație de pompare a petrolului în apropierea orașului Perm, la circa 1.500 km de Ucraina. Separat, un atac ucrainean cu drone a provocat un incendiu la o rafinărie din Tuapse (Marea Neagră), al treilea atac asupra aceleiași rafinării în mai puțin de două săptămâni. Ministerul Apărării ucrainean susține că, din 2022, Ucraina a extins raza de acțiune a atacurilor împotriva Rusiei cu 170% și că și-a constituit un stoc de arme cu rază lungă produse intern. În februarie, drone ucrainene au lovit rafinăria din Uhta, în regiunea Komi, la aproximativ 1.750 km de granița cu Ucraina, potrivit oficialilor regionali citați în material. [...]
Germania caută o rută de urgență prin Polonia pentru a menține alimentarea cu carburanți a Berlinului , după ce Rusia oprește din mai tranzitul petrolului kazah prin conducta Drujba, potrivit Economica . Miza este rafinăria Schwedt , care alimentează o parte importantă din estul Germaniei, inclusiv capitala, și care a devenit un punct sensibil după renunțarea Germaniei la țițeiul rusesc. Berlinul discută cu Varșovia posibilitatea de a transporta țiței prin portul Gdansk (Marea Baltică), cu livrări care ar putea fi direcționate ulterior către Schwedt. Polonia spune că are capacitatea tehnică să gestioneze fluxuri suplimentare, însă rămân constrângeri practice: accesul în port, programele de transport, disponibilitatea țițeiului și configurațiile rafinăriilor. În plus, înlocuirea țițeiului livrat prin conducte cu volume aduse pe mare nu este, de regulă, un schimb „la fel pentru la fel”, din cauza diferențelor de logistică și operare. De ce contează: vulnerabilitatea logistică rămâne, chiar și cu „diversificare” pe hârtie Episodul readuce în prim-plan o problemă structurală a securității petroliere europene: infrastructura poate fi diversificată formal, dar în practică rămâne concentrată, în condițiile în care Drujba trece în continuare prin Rusia. Pentru Schwedt există alternative, însă sunt mai scumpe și mai complicate. Rafinăria s-a bazat tot mai mult pe rute baltice și pe portul german Rostock, dar aceste canale sunt limitate. Guvernul german a preluat controlul rafinăriei de la acționarul majoritar, compania rusă Rosneft, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Volumele și reorientarea Kazahstanului Kazahstanul a livrat Germaniei 2,146 milioane de tone metrice prin Drujba anul trecut, în creștere cu 44% față de 2024, iar în primul trimestru au fost livrate încă 730.000 de tone, conform datelor citate în material. După anunțul că Rusia va întrerupe din mai transporturile către Germania, ministerul kazah al energiei a transmis că va redirecționa petrolul destinat Germaniei către porturi rusești: 160.000 de tone în mai către terminalul Caspian Pipeline Consortium de la Marea Neagră (Novorossiisk); 100.000 de tone către Ust-Luga, la Marea Baltică. Vicepremierul rus Aleksandr Novak a invocat „motive tehnice” neprecizate pentru oprirea livrărilor către Germania. Surse din industrie au declarat pentru Reuters că atacurile ucrainene de anul trecut asupra instalațiilor Drujba din Rusia, inclusiv asupra stației de pompare de la Unecea, ar fi redus capacitatea de pompare simultană către Germania și Ungaria. Efectul de piață: nu doar barilii, ci și ruta Materialul notează că situația transmite un semnal relevant pentru piața petrolului: o perturbare aparent regională poate alimenta o primă mai largă legată de securitatea logistică, nu doar de disponibilitatea țițeiului. Distincția dintre „ofertă” și „transport” ajunge să conteze tot mai mult pentru prețuri, marjele de rafinare și valoarea rutelor de aprovizionare non-rusești. [...]
Rusia vrea să păstreze OPEC+ funcțional , chiar dacă Emiratele Arabe Unite (EAU) au decis să părăsească organizația, într-un moment în care tensiunile din piața energetică cresc pe fondul războiului din Iran, potrivit Agerpres . Mesajul Kremlinului indică o miză economică directă: menținerea unui mecanism de coordonare care, în viziunea Moscovei, reduce volatilitatea prețurilor la energie. EAU au anunțat marți ieșirea din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, o decizie care lovește grupul într-un context de criză energetică „fără precedent”, în care au devenit vizibile disensiuni între statele din Golf, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. De ce contează: Rusia leagă OPEC+ de stabilizarea pieței Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a descris OPEC+ drept un format „important” în actualele turbulențe ale piețelor globale și a susținut că acesta ajută la reducerea fluctuațiilor și la stabilizarea piețelor energetice. „Acest format ajută la minimizarea substanțială a fluctuațiilor piețelor energetice și permite stabilizarea acestor piețe.” Ce spune Moscova despre plecarea EAU Peskov a afirmat că Rusia respectă decizia EAU de a părăsi organizația, dar a adăugat că Moscova speră să continue dialogul energetic cu statul din Golf. În același timp, Kremlinul a transmis că Rusia intenționează să rămână în OPEC+, în pofida ieșirii EAU, și și-a exprimat speranța că grupul va continua să funcționeze. Context: ponderea OPEC+ și rolul EAU în grup Rusia s-a alăturat OPEC+ în 2016. Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut grupul a produs aproape 50% din petrolul și derivatele lichide petroliere la nivel mondial. În interiorul OPEC+, EAU au fost al patrulea cel mai mare producător, iar Rusia al doilea, după Arabia Saudită. [...]
Exporturile rusești de petrol au scăzut în martie și aprilie, iar Rusia a fost împinsă să reducă producția , pe fondul loviturilor ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor, într-un moment în care prețul țițeiului a urcat peste 100 de dolari/baril, potrivit unei analize Al Jazeera . Miza economică este directă: diminuarea capacității de export limitează încasările Moscovei chiar când piața ar fi putut aduce venituri excepționale. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a susținut că în martie pierderile de venituri ale Rusiei din petrol, cauzate de „capabilitățile cu rază lungă” ale Ucrainei, au fost „de cel puțin 2,3 miliarde de dolari (aprox. 10,6 miliarde lei)” și că acțiunile continuă în aprilie. Scăderi la transbordare și produse rafinate, în pofida relaxării sancțiunilor SUA Serviciul de informații externe al Ucrainei, citând S&P Global Platts, a indicat că transbordările de petrol ale Rusiei au scăzut în martie cu 300.000 de barili pe zi, iar exporturile de produse rafinate cu 200.000 de barili pe zi. Contextul de piață a fost influențat de decizia SUA de a suspenda sancțiunile pe petrolul rusesc la începutul lui martie, după ce Iran a închis Strâmtoarea Hormuz pentru transportul maritim, ca reacție la lovituri americane și israeliene, pentru a reduce presiunea asupra prețurilor globale. Pe 13 aprilie, Washingtonul a prelungit derogarea până la 16 mai. Totuși, potrivit relatărilor citate, această relaxare nu pare să fi ajutat semnificativ Rusia, iar aprilie ar putea fi mai slabă decât martie. Ziarul rus de business Kommersant a relatat că exporturile au coborât la „cele mai mici niveluri din vara lui 2024” și ar putea ajunge, până la finalul lunii, la cel mai redus nivel din 2023. Efect operațional: reduceri de producție și blocaje logistice Slăbirea exporturilor a forțat Rusia să reducă producția de țiței cu 300.000–400.000 de barili pe zi, potrivit unui calcul Reuters, care menționează și confirmarea evaluării de către cinci surse. Pe teren, Ucraina a continuat loviturile asupra infrastructurii energetice. Statul Major ucrainean a anunțat atacuri asupra cheiurilor de încărcare și rafinăriei din portul Tuapse (Marea Neagră), iar oficiali ucraineni au publicat imagini cu noi lovituri, care ar fi provocat incendii. Surse citate de Reuters au spus că rafinăria ar fi fost nevoită să oprească operațiunile deoarece expedierea produselor rafinate a devenit imposibilă. Au fost raportate și atacuri asupra rafinăriilor din Sizran și Novokuibîșevsk (la aproximativ 1.000 km de granița ucraineană), precum și asupra rafinăriei Samara și a rafinăriei Gorki din Nijni Novgorod (aprox. 500 km de graniță), potrivit lui Andrii Kovalenko, șeful Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării; materialele geolocalizate ar fi confirmat incendii la unele dintre aceste obiective. De ce contează: presiune pe bugetul Rusiei într-un an cu deficit Șeful informațiilor militare suedeze, Thomas Nilsson, a declarat pentru Financial Times că Rusia ar avea nevoie ca petrolul să rămână peste 100 de dolari/baril tot restul anului doar pentru a acoperi deficitul bugetar din acest an, fără a rezolva alte vulnerabilități economice acumulate în patru ani de război. În paralel, după lovituri repetate asupra porturilor baltice Ust-Luga și Primorsk, guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a spus că Sankt Petersburg a devenit o „regiune de linia întâi” și a anunțat intenția de a recruta rezerviști pentru grupuri mobile de foc, amplasate lângă facilități industriale, pentru a doborî drone. [...]
Blocada prelungită a Strâmtorii Ormuz ține petrolul scump , iar ieșirea Emiratelor Arabe Unite (EAU) din OPEC și OPEC+ nu a reușit să schimbe direcția pieței, potrivit Economedia . După o scădere inițială de 2–3% a cotațiilor, prețurile au revenit rapid pe creștere, pe fondul riscurilor geopolitice și al blocajului de pe una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței. La momentul redactării, petrolul american WTI depășea 105 dolari/baril (aprox. 483 lei), iar Brent trecea de 112 dolari/baril (aprox. 515 lei), ambele în creștere cu aproximativ 4% față de minimele atinse imediat după anunțul privind ieșirea EAU din alianță. În material sunt citate Euronews și Mediafax. De ce nu se vede „ieftinirea” așteptată după ieșirea EAU din OPEC Piața a reacționat inițial prin scădere, pe ideea că EAU ar putea crește producția și ar putea apărea un surplus de ofertă. Mișcarea s-a dovedit însă insuficientă pentru a contrabalansa factorul dominant: riscul de întrerupere a livrărilor prin Ormuz și escaladarea tensiunilor în jurul Iranului. În plus, decizia EAU vine după ani de tensiuni cu Arabia Saudită privind cotele de producție. Economedia notează că Abu Dhabi a investit peste 150 de miliarde de dolari (aprox. 690 mld. lei) în compania națională ADNOC pentru a-și crește capacitatea la cinci milioane de barili pe zi, dar în cadrul OPEC o parte importantă din această capacitate a rămas neutilizată. EAU era al treilea cel mai mare producător din organizație, iar ieșirea este prezentată ca o lovitură pentru coeziunea cartelului. Ormuz, factorul care domină piața: 12% din oferta globală, afectată Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz a scos din circuit aproximativ 12% din oferta globală de petrol, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie citate în articol. Impactul este comparat cu episoade istorice majore, precum războiul din Golf sau conflictul Iran–Irak. Pe plan diplomatic, Economedia menționează că Donald Trump a extins armistițiul temporar dintre SUA și Iran, mediat de Pakistan, însă negocierile sunt descrise ca fragile. Teheranul ar fi propus redeschiderea strâmtorii în schimbul ridicării blocadei navale și al încetării ostilităților, în timp ce Washingtonul ar insista pentru un acord mai amplu, inclusiv pe tema programului nuclear iranian. Cine câștigă din prețuri ridicate În acest context, marile companii petroliere internaționale sunt printre beneficiari. Materialul indică faptul că grupuri precum BP, Shell, TotalEnergies și ExxonMobil ar putea vedea creșteri ale fluxurilor de numerar estimate la 5–10% pentru fiecare majorare de 10 dolari a prețului petrolului. Concluzia analizei este că ieșirea EAU din OPEC adaugă incertitudine, dar nu schimbă determinantul principal al prețului pe termen scurt: riscul geopolitic și blocajele de transport, care mențin piața într-o volatilitate ridicată. [...]
SUA prelungește până la 30 mai fereastra de vânzare forțată a activelor internaționale Lukoil , menținând presiunea sancțiunilor, dar oferind cumpărătorilor mai mult timp să închidă tranzacțiile, potrivit Antena 3 . Decizia vine după ce administrația Trump a extins termenul-limită de la 1 mai la 30 mai, conform unui comunicat publicat pe site-ul Trezoreriei SUA. Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra fluxurilor financiare: Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a precizat anterior că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie depuși într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, iar fondurile rămân înghețate până la ridicarea sancțiunilor împotriva companiei. Ce se schimbă acum și de ce contează Prelungirea termenului indică faptul că procesul de „ieșire” a Lukoil din activele din afara Rusiei rămâne în derulare și, cel puțin deocamdată, nu se închide la data inițială. În același timp, extinderea păstrează cadrul de constrângere: vânzarea este împinsă înainte, dar în condiții care limitează accesul companiei la lichiditățile rezultate. Potrivit informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, SUA au prelungit de cinci ori termenul limită pentru vânzarea activelor internaționale ale grupului rus, după includerea Lukoil pe lista entităților sancționate în octombrie 2025. Dimensiunea financiară a presiunii În material sunt menționate atât evaluarea activelor vizate, cât și deteriorarea rezultatelor financiare ale companiei, pe fondul sancțiunilor: activele internaționale ale Lukoil sunt estimate la 22 miliarde de dolari (aprox. 99 miliarde lei ); Lukoil a raportat pierderi nete de 1.059 miliarde de ruble (12,386 miliarde de dolari, aprox. 56 miliarde lei) anul trecut, conform standardelor financiare internaționale; în 2024, compania înregistrase profit net de 851,5 miliarde de ruble (9,959 miliarde de dolari, aprox. 45 miliarde lei); veniturile au scăzut la 3.767 miliarde de ruble (44,057 miliarde de dolari, aprox. 200 miliarde lei), de la 4.420 miliarde de ruble (51,695 miliarde de dolari, aprox. 235 miliarde lei) în 2024. Ce urmează Noul termen-limită este 30 mai . Până atunci, companiile interesate de activele internaționale ale Lukoil au la dispoziție o perioadă suplimentară pentru a finaliza acordurile, în condițiile impuse de regimul de sancțiuni și de mecanismul de înghețare a fondurilor rezultate din vânzări. [...]
