Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia vrea să păstreze OPEC+ funcțional, chiar dacă Emiratele Arabe Unite (EAU) au decis să părăsească organizația, într-un moment în care tensiunile din piața energetică cresc pe fondul războiului din Iran, potrivit Agerpres. Mesajul Kremlinului indică o miză economică directă: menținerea unui mecanism de coordonare care, în viziunea Moscovei, reduce volatilitatea prețurilor la energie.
EAU au anunțat marți ieșirea din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, o decizie care lovește grupul într-un context de criză energetică „fără precedent”, în care au devenit vizibile disensiuni între statele din Golf, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris OPEC+ drept un format „important” în actualele turbulențe ale piețelor globale și a susținut că acesta ajută la reducerea fluctuațiilor și la stabilizarea piețelor energetice.
„Acest format ajută la minimizarea substanțială a fluctuațiilor piețelor energetice și permite stabilizarea acestor piețe.”
Peskov a afirmat că Rusia respectă decizia EAU de a părăsi organizația, dar a adăugat că Moscova speră să continue dialogul energetic cu statul din Golf.
În același timp, Kremlinul a transmis că Rusia intenționează să rămână în OPEC+, în pofida ieșirii EAU, și și-a exprimat speranța că grupul va continua să funcționeze.
Rusia s-a alăturat OPEC+ în 2016. Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut grupul a produs aproape 50% din petrolul și derivatele lichide petroliere la nivel mondial.
În interiorul OPEC+, EAU au fost al patrulea cel mai mare producător, iar Rusia al doilea, după Arabia Saudită.
Recomandate
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, depozitelor și conductelor din Rusia încep să aibă efecte economice vizibile , iar Vladimir Putin a admis că valul recent de lovituri „provoacă daune” economiei și societății ruse, potrivit Al Jazeera . Miza pentru sectorul petrol și gaze este directă: infrastructura vizată susține exporturile energetice, una dintre principalele surse de venit ale Moscovei. În ultimele săptămâni, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, inclusiv asupra rafinăriilor, depozitelor și conductelor, precum și asupra lanțurilor de aprovizionare cu combustibil din Crimeea. Al Jazeera notează un atac revendicat de Kiev asupra unei rafinării-cheie din Nijnekamsk, în noaptea precedentă declarațiilor lui Putin. În declarații preluate de agenția de stat TASS, Putin a susținut că economia „își revine rapid” și că scopul atacurilor ar fi să „semene confuzie” în societate, dar că acestea nu vor reuși să divizeze populația și nici să producă „răul economic” urmărit de Ucraina. „În ceea ce privește economia: cu siguranță ne provoacă daune, dar ne revenim rapid”, a spus Putin, potrivit TASS. Presiune pe capacitatea de producție și pe transportul carburanților Pe lângă loviturile la distanță asupra infrastructurii din interiorul Rusiei, Ucraina a vizat și aprovizionarea către Crimeea ocupată, inclusiv camioane cu combustibil. Potrivit aceleiași surse, aceste atacuri au declanșat „cea mai gravă criză de combustibil” din peninsula de la Marea Neagră de la anexarea ilegală din 2014, cu cozi la benzinării (inclusiv la Simferopol). Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War) , un think-tank cu sediul la Washington, a evaluat că există o „sinergie” între campania de lovituri la distanță și atacurile care întrerup aprovizionarea Crimeei și a altor teritorii ocupate: primele reduc capacitatea de producție, iar cele din a doua categorie afectează transportul benzinei care încă poate fi produsă. Răspunsul Kremlinului: apărare antiaeriană și amenințarea cu escaladarea Putin a anunțat că Rusia va intensifica atacurile asupra „infrastructurii inamicului”, cu scopul declarat de a descuraja loviturile asupra obiectivelor civile ruse. Totodată, a cerut îmbunătățirea apărării antiaeriene, a doua solicitare de acest tip în cursul lunii, conform Al Jazeera. Separat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a recunoscut în această săptămână penuria de combustibil din Crimeea și a spus că sunt luate „măsuri” pentru a gestiona situația, fără detalii despre amploarea sau calendarul intervențiilor. În plan politic, Putin a reiterat recent că nu vede un rost în discuții față în față cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pentru încheierea războiului, în timp ce, pe front, comandantul-șef ucrainean Oleksandr Sîrski a afirmat că Ucraina ar fi recuperat în mai mult teritoriu decât a pierdut, inversând tendința de câștiguri nete lunare ale Rusiei. [...]
Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu repoziționează SUA ca furnizor-cheie de petrol , după ce americanii au depășit Rusia și au devenit cel mai mare exportator de petrol din lume, pe fondul perturbărilor de pe piață generate de războaie, potrivit Mediafax . Schimbarea de lider vine, conform publicației, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au afectat fluxurile tradiționale de țiței. Mediafax citează Nexta pentru informația privind poziția SUA în exporturile globale. Ce a împins Rusia în jos și a creat spațiu pentru SUA În material sunt indicate două canale principale prin care oferta globală a fost lovită: războiul din Golful Persic, care ar fi întrerupt exporturile de petrol din Arabia Saudită; exporturile rusești, afectate de sancțiuni și de atacurile dronelor ucrainene asupra rafinăriilor. În acest context, SUA ajung să câștige teren în exporturi, pe o piață în care disponibilitatea și rutele de aprovizionare contează la fel de mult ca prețul. Presiunea pe infrastructura petrolieră iraniană ridică miza Mediafax notează că, în paralel, președintele Donald Trump a transmis că armata americană va „lovi Iranul… foarte dur în această seară”, sugerând că negocierile dintre părți nu evoluează favorabil. Într-o postare pe Truth Social, Trump a mers mai departe, afirmând că SUA ar urma să preia Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră pentru a controla piețele de petrol și gaze ale Iranului. „La un moment dat, în viitorul nu prea îndepărtat, vom lua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii” Publicația precizează că astfel de amenințări au mai existat și în trecut, iar acum nu este clar dacă este vorba despre o tactică de negociere sau despre o intenție reală. [...]
Kazahstanul este împins să livreze mai mult țiței, iar România rămâne expusă la deciziile OPEC+ , într-un moment în care restricțiile din strâmtoarea Ormuz amplifică presiunea pe fluxurile globale de petrol, potrivit Profit . Pentru piața românească, miza este directă: Kazahstanul este indicat drept principala sursă de țiței, iar orice schimbare de producție sau de logistică se poate traduce în volatilitate mai mare a costurilor de aprovizionare. Ministrul Energiei de la Astana, Yerlan Akkenzhenov, citat de Reuters, spune că partenerii Kazahstanului cer creșterea livrărilor „în lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz”, chiar dacă țara are limite în cadrul acordului OPEC+ și constrângeri de infrastructură. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului și suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să creștem livrările. Ei ne cer să mergem la maxim. Desigur, avem constrângeri de infrastructură, în limitele nivelurilor actuale de producție din Kazahstan.” Ce se schimbă în OPEC+ și de ce contează pentru aprovizionare În paralel, alianța OPEC+ a decis să continue creșterea cotelor de producție. Conform informațiilor prezentate, luna aceasta OPEC+ a aprobat o nouă majorare consecutivă, a patra în tot atâtea luni, cu 188.000 de barili pe zi, începând din iulie. Totodată, șapte membri-cheie ai alianței – Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan și Oman – au majorat deja cotele de producție cu aproape 600.000 de barili pe zi în perioada aprilie–iunie. Limitări: cerere de „maxim” versus infrastructură Deși mesajul partenerilor este de creștere a livrărilor, ministrul kazah indică explicit o limitare practică: infrastructura și nivelurile actuale de producție. Asta sugerează că, chiar și în condiții de presiune pe piață, capacitatea de a crește rapid exporturile poate fi plafonată. Pentru România, care se bazează semnificativ pe țițeiul kazah, combinația dintre tensiunile logistice (Ormuz), disciplina OPEC+ și constrângerile de infrastructură din Kazahstan rămâne un factor de risc pentru stabilitatea aprovizionării și pentru evoluția prețurilor la țiței și, indirect, la carburanți. [...]
Producția celor 11 membri OPEC monitorizați a coborât la 16,13 milioane barili/zi, un minim lunar de după 2000 , pe fondul reducerii exporturilor iraniene după blocada navală impusă de SUA și al perturbării traficului prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Profit . Scăderea față de luna precedentă a fost de 1,06 milioane de barili pe zi, conform unui sondaj citat de News.ro. Reuters notează că nivelul este mai jos decât cel din 2020, din perioada pandemiei, când cererea globală de petrol s-a prăbușit. Iranul, principalul factor: exporturi la minim de cel puțin șase ani Cea mai mare reducere a producției a venit din Iran, după ce blocada americană începută la 13 aprilie a afectat semnificativ exporturile de țiței și condensat. Potrivit sondajului, exporturile iraniene au coborât la cel mai redus nivel din ultimii cel puțin șase ani. În paralel, perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz a amplificat presiunea asupra fluxurilor de export din regiune. Mișcări diferite în interiorul OPEC și planuri OPEC+ blocate În interiorul organizației, Arabia Saudită a raportat o diminuare suplimentară a producției, în timp ce Irakul a reușit să își majoreze livrările, pe fondul unei creșteri a consumului intern. Venezuela și Nigeria au înregistrat, de asemenea, creșteri ale producției. Datele nu includ Emiratele Arabe Unite, care au părăsit OPEC începând cu 1 mai. În același timp, cele opt state din grupul OPEC+ (care include și aliați precum Rusia) conveniseră anterior să majoreze producția în luna mai, însă conflictul cu Iranul și blocada navală americană au împiedicat materializarea acestor planuri. Cum a fost realizat sondajul Sondajul Reuters se bazează pe date privind fluxurile petroliere furnizate de LSEG, pe informații de la companii specializate în monitorizarea transporturilor maritime (precum Kpler ), precum și pe date obținute de la companii petroliere, consultanți și surse din cadrul OPEC. [...]
Rusia admite că atacurile cu drone au perturbat aprovizionarea cu carburanți în sud , iar reacția autorităților – inclusiv limitări locale și oprirea exporturilor de kerosen – arată o presiune operațională directă asupra lanțului intern de distribuție, potrivit Libertatea . Ministerul Energiei de la Moscova a transmis, într-un mesaj pe Telegram, că o „creștere a atacurilor aeriene inamice” asupra companiilor din energie și combustibili a dus la „dificultăți temporare” în alimentarea cu combustibil în mai multe regiuni din sudul Rusiei. Informația este relatată de publicație cu trimitere la Spiegel . „În ultima perioadă, companiile din sectorul combustibililor și energiei s-au confruntat cu o creștere a atacurilor aeriene inamice, ceea ce a dus la dificultăți temporare în aprovizionarea cu combustibil într-o serie de regiuni din sudul țării.” Pentru a menține fluxurile, ministerul anunță constituirea unui grup de lucru împreună cu reprezentanți ai companiilor din sector, cu obiectivul de a asigura „continuitatea aprovizionării” și o distribuție „stabilă și eficientă” la nivel național. Restricții locale și interdicția exporturilor de kerosen Pe fondul acestor perturbări, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea și în regiunea Lugansk au introdus deja restricții privind distribuția benzinei. În paralel, guvernul rus a decis „pentru prima dată” să interzică exporturile de kerosen, măsură care ar urma să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii noiembrie, conform aceleiași surse. Context: reparații neplanificate și atacuri intensificate asupra rafinăriilor În același registru, vicepremierul rus Alexander Novak a spus, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât estimase inițial, invocând „reparații neplanificate”, fără alte detalii. Libertatea notează că, în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și altor obiective din industria petrolieră rusă. Kievul susține că miza este dublă: perturbarea alimentării armatei ruse cu combustibil și reducerea veniturilor Moscovei din exporturile de energie. [...]
Rusia admite că atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere au perturbat aprovizionarea cu carburanți , iar autoritățile au început să intervină prin măsuri de control al fluxurilor și prin limitarea exporturilor, potrivit Libertatea . Ministerul Energiei de la Moscova recunoaște dificultăți „temporare” în alimentarea cu combustibil în mai multe regiuni din sudul țării, pe fondul intensificării atacurilor aeriene. Într-un mesaj publicat pe Telegram, ministerul afirmă că valul recent de lovituri a afectat companiile din energie și carburanți și a dus la sincope în distribuție. Instituția susține că situația este gestionată printr-un grup de lucru format împreună cu reprezentanți ai companiilor din sector, cu obiectivul de a menține „continuitatea aprovizionării” și o distribuție „stabilă și eficientă” la nivel național. Măsuri cu impact direct în piață: restricții locale și interdicție la export Problemele de distribuție au început deja să se traducă în decizii administrative. Conform articolului, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea și în regiunea Lugansk au introdus restricții la distribuția benzinei. În paralel, guvernul rus a decis „pentru prima dată” să interzică exporturile de kerosen, o măsură care ar urma să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii noiembrie. Decizia indică o prioritizare a pieței interne în fața livrărilor externe, într-un moment în care lanțul de aprovizionare este sub presiune. Context operațional: producție sub estimări și reparații neplanificate În același tablou, vicepremierul rus Alexander Novak a declarat, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât estimase inițial. El a pus situația pe seama unor „reparații neplanificate”, fără să ofere detalii despre cauze. Articolul notează că Ministerul Energiei a recunoscut dificultățile „conform Spiegel”, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din sudul Rusiei. De ce contează Recunoașterea oficială a problemelor și trecerea la restricții și interdicții de export arată că atacurile asupra rafinăriilor și logisticii petroliere nu mai sunt doar un risc punctual, ci un factor care poate influența funcționarea pieței interne de carburanți și deciziile de politică energetică ale Moscovei. Ucraina susține că intensificarea atacurilor vizează perturbarea aprovizionării armatei ruse și reducerea veniturilor din exporturile de energie, mai arată sursa. [...]
