Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Reducerea producției de petrol din Rusia este considerată inevitabilă pe fondul scăderii exporturilor după atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit Reuters. Trei surse din industrie au indicat că loviturile asupra porturilor, conductelor și rafinăriilor au redus capacitatea de export cu circa 1 milion de barili pe zi, echivalentul a aproximativ o cincime din capacitatea totală.
O eventuală tăiere a producției în Rusia, al doilea exportator mondial, ar adăuga presiune pe aprovizionarea globală, într-un moment în care piața petrolului este deja afectată de întreruperi de livrări asociate conflictului din Orientul Mijlociu și de escaladarea legată de războiul din Iran, mai notează sursa citată.
În ultima lună, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ruse de export. Printre ținte s-au aflat porturile baltice Ust-Luga și Primorsk, în ceea ce Reuters descrie drept unele dintre cele mai puternice atacuri cu drone din războiul care durează de peste patru ani. Conform celor trei surse, cel puțin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei este în prezent scoasă din funcțiune, după un vârf de 40% atins în martie.
Ust-Luga, principalul port rusesc din Marea Baltică, a suspendat exporturile de petrol în urmă cu o săptămână, după atacuri și incendii. Sursele au spus că, pe măsură ce sunt vizate atât infrastructura de export, cât și rafinăriile interne, sistemul de conducte ajunge să fie „blocat” de țiței, iar capacitățile de stocare se umplu, ceea ce ar obliga unele câmpuri petroliere să reducă producția pentru a evita supraîncărcarea sistemului.
Problema este amplificată de alte constrângeri logistice și operaționale. Conducta Druzhba, care alimenta Ungaria și Slovacia, este suspendată din ianuarie, iar peste 80% din petrolul Rusiei este transportat prin rețeaua operată de Transneft, monopolul de stat al conductelor.
Transneft și Ministerul Energiei din Rusia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, însă sursele afirmă că Transneft a notificat exportatorii că Ust-Luga nu poate încărca țiței conform programului inițial din cauza avariilor, iar o sursă a spus că operatorul nu a putut prelua integral volumele programate pentru export prin acest port.
În februarie, producția de petrol a Rusiei a fost de 9,184 milioane de barili pe zi, potrivit Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), însă sursele nu au putut estima cu cât ar putea scădea producția. Reuters mai arată că blocajul de la Ust-Luga afectează și Kazahstanul, care transportă lunar prin acest port între 200.000 și 400.000 de tone de petrol KEBCO.
În paralel, întreținerea sezonieră a rafinăriilor din martie-aprilie agravează surplusul de țiței din sistem, iar o sursă a apreciat că spațiul de stocare disponibil ar ajunge pentru câteva săptămâni, nu pentru luni.
Recomandate
Creșterea de peste 32% a veniturilor din petrol și gaze în mai oferă Kremlinului un respiro de numerar pe termen scurt, într-un moment în care cheltuielile pentru apărare și securitate rămân ridicate, potrivit Economica . Saltul a venit pe fondul scumpirii țițeiului, influențată de războiul din Orientul Mijlociu , într-un context în care Rusia este al treilea mare producător și exportator de petrol din lume, după SUA și Arabia Saudită. Pentru bugetul federal, veniturile din petrol și gaze rămân principala sursă de lichiditate. De ce creșterea din mai nu schimbă tendința din 2026 În pofida avansului din mai, în primele cinci luni ale acestui an veniturile din petrol și gaze au scăzut în ritm anual cu aproximativ 30%, până la aproape 3.000 miliarde de ruble. Asta indică o volatilitate ridicată și o dependență puternică de prețurile internaționale ale țițeiului. Publicația notează, citând Agerpres , că față de aprilie veniturile au scăzut cu 20,7%, pe fondul plății impozitului pe profit de către companii, care se achită periodic. Ținta de buget și comparația cu anul trecut Bugetul Rusiei pe 2026 estimează venituri din petrol și gaze de 8.920 miliarde de ruble. Ca reper, anul trecut veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 24%, la 8.480 miliarde de ruble, cel mai redus nivel începând din 2020. Pentru investitori și companii, mesajul principal este că o lună bună, alimentată de scumpirea țițeiului, poate îmbunătăți temporar fluxul de numerar al statului, dar nu anulează presiunea mai largă din 2026, reflectată de scăderea cumulată de la începutul anului. [...]
Scăderea producției de motorină din Rusia pune presiune pe exporturi și pe aprovizionarea internă , iar Moscova ia în calcul o interdicție temporară la export, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Newsweek . Producția de motorină a Rusiei a coborât cu aproximativ 10% în luna mai, după un declin similar în aprilie, în condițiile în care mai multe rafinării au fost forțate să reducă activitatea sau să oprească producția. Informațiile se bazează pe o analiză Reuters , preluată de News.ro, conform articolului. Ce arată datele: minus de producție, dar exporturi încă rezistente Potrivit calculelor Reuters citate, rafinăriile lovite de atacuri și-au redus producția de motorină: cu până la 1 milion de tone în aprilie; cu încă aproximativ 600.000 de tone în mai. Surse din industrie au indicat că producția de motorină a Rusiei era de circa 7,5 milioane de tone în martie. În același timp, exporturile maritime rusești de motorină și gazoil au crescut cu 8% în aprilie, până la aproximativ 3,25 milioane de tone față de luna precedentă. Volumul a rămas aproape de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar datele indică exporturi stabile și în luna mai. De ce contează: opțiunea unei interdicții la export și efectul asupra veniturilor Guvernul rus analizează introducerea unei interdicții temporare la exportul de motorină, pe fondul cererii ridicate din partea fermierilor în sezonul agricol. Totuși, surse din industrie consideră că o astfel de măsură este puțin probabilă, deoarece ar complica suplimentar activitatea rafinăriilor deja afectate. Articolul mai notează că scăderea producției limitează capacitatea Rusiei de a profita de prețurile ridicate ale petrolului, într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu și perturbări ale pieței energetice asociate restricțiilor asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz . Atacurile cu drone au vizat în special rafinării din centrul Rusiei, unele fiind nevoite să își suspende complet activitatea pentru reparații și verificări de siguranță. [...]
Rusia amenință cu scumpirea energiei pentru Armenia și pune sub semnul întrebării acordul care îi asigură livrări preferențiale de gaze și produse petroliere, într-un moment în care Erevanul își accelerează apropierea de Uniunea Europeană, potrivit G4Media . Moscova a transmis o scrisoare autorităților armene prin care avertizează că va suspenda livrările de petrol și gaze „în condiții preferențiale” dacă guvernul de la Erevan continuă procesul de integrare în UE. Mesajul a fost comunicat oficial pe 27 mai de ambasada Rusiei, conform declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , citate de Agerpres. Acordul din 2013, ținta unei posibile denunțări unilaterale Scrisoarea invocă posibilitatea ca Rusia să suspende sau să denunțe unilateral acordul interguvernamental semnat la 2 decembrie 2013, care vizează cooperarea în aprovizionarea cu gaze naturale, produse petroliere și diamante brute. Documentul ar fi fost adresat Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, instituție care a negat, mai devreme în aceeași zi, că l-ar fi primit. Potrivit ziarului rus Kommersant, în scrisoare se mai afirmă că aprofundarea relațiilor Armenia–UE ar pune în pericol dezvoltarea cooperării cu Moscova. Miza economică: de la preț preferențial la nivel „ca în Europa” În baza acordului din 2013, Armenia beneficiază de prețuri preferențiale la importurile din Rusia pentru gaze naturale, petrol și produse petroliere. Președintele rus Vladimir Putin a sugerat recent că, dacă Armenia se distanțează de Rusia, prețul gazelor ar putea crește de la 177 de dolari pentru mia de metri cubi la 600 de dolari, „la fel ca europenii” (aprox. de la 815 lei la 2.760 lei, la un curs orientativ). Diversificare cu combustibili inclusiv din România Pe fondul încercărilor de a reduce dependența energetică de Rusia, guvernul armean a crescut în ultimii ani importurile de combustibili din România, Egipt și Bulgaria, iar din anul trecut a început să importe și din Azerbaidjan. În plan politic, relația tradițional strânsă cu Rusia s-a deteriorat după venirea la putere a premierului Nikol Pașinian în 2018 și după evoluțiile din conflictele cu Azerbaidjanul din 2020 și 2023. În paralel, Armenia și-a continuat apropierea de SUA și UE, inclusiv prin adoptarea unei legi care lansează procesul de aderare la blocul comunitar. [...]
Diferențele de taxare și subvenționare fac ca un plin de 60 de litri să coste de la 15 la 860 de yuani în funcție de țară, pe fondul menținerii cotațiilor internaționale ale petrolului la niveluri ridicate, potrivit Smart Car . Datele, publicate pe 25 mai de bloggerul auto „电车出海”, arată că pentru un rezervor standard de 60 de litri diferența dintre cele mai ieftine și cele mai scumpe piețe depășește 57 de ori. În eșantionul prezentat, Iranul este țara cu cel mai mic cost: aproximativ 15 yuani pentru un plin. Cât costă un plin de 60 de litri în țările comparate Conform statisticii citate, costurile pentru 60 de litri de benzină sunt: Iran: ~15 yuani Arabia Saudită: ~280 yuani Rusia: ~260 yuani SUA: ~470 yuani China: ~530 yuani Japonia: ~580 yuani Marea Britanie : ~860 yuani (cea mai scumpă din comparație) De ce apar diferențe atât de mari Materialul indică drept factori principali: nivelul rezervelor de petrol, capacitățile și organizarea rafinării, structura taxelor și politicile de subvenționare. În cazul unor mari producători precum Iranul și Arabia Saudită, prețurile interne rămân joase atât datorită resurselor, cât și prin subvenții pentru combustibili. Rusia, un exportator major, are de asemenea un nivel relativ redus al prețurilor la pompă. La polul opus, în Marea Britanie și, mai larg, în Europa, ponderea ridicată a taxelor pe combustibili și a TVA împinge prețul final semnificativ peste alte regiuni. Pentru China, sursa notează că prețurile sunt corelate cu piața internațională a țițeiului și includ costuri precum accizele și TVA, ceea ce plasează țara la un nivel „mediu” în comparația globală. [...]
Vladimir Putin afirmă că Rusia poate relua imediat livrările de gaz către Germania , printr-o conductă Nord Stream 2 rămasă intactă, însă pune decizia în sarcina Berlinului și o leagă de sancțiunile americane, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute joi, la Sankt Petersburg, în fața jurnaliștilor, iar Mediafax notează că informațiile sunt atribuite Reuters. Putin a susținut că una dintre cele două conducte ale Nord Stream 2 ar putea începe să pompeze gaz „mâine”. „Nu glumesc, trebuie doar apăsat un buton și gazul începe să curgă. Dar, pentru asta, este nevoie de o decizie a guvernului Germaniei.” Miza: sancțiuni și o decizie politică la Berlin Putin a spus că Nord Stream se află sub sancțiuni americane și că Germania ar trebui să ajungă la un acord pentru ridicarea acestora. În același timp, a indicat un potențial volum de livrare de până la 28 de miliarde de metri cubi pe an, condiționat de un răspuns „clar” din partea partenerilor germani către Gazprom privind preluarea gazului. În lipsa unui astfel de răspuns, liderul rus a afirmat că Rusia ar direcționa gazul către alte piețe și alți parteneri. Context: relația energetică Germania–Rusia, ruptă după 2022 Înainte de războiul din Ucraina, Germania și Rusia aveau o relație energetică strânsă, însă invazia rusă din februarie 2022 a întrerupt această legătură, iar Berlinul a fost nevoit să caute surse alternative de aprovizionare. Potrivit aceleiași surse, declarațiile lui Putin au venit în contextul Forumului Economic de la Sankt Petersburg , unde un membru important al partidului german de extremă dreapta AfD s-a întâlnit miercuri cu oficiali ruși și a cerut redeschiderea Nord Stream. [...]
Rusia își consolidează controlul asupra Arctic LNG 2 prin preluarea cotei TotalEnergies , după ce Vladimir Putin a autorizat compania NordLine LLC să cumpere participația de 10% a francezilor, potrivit Mediafax . Mișcarea crește pachetul Novatek la 70% și arată cum Moscova încearcă să stabilizeze un proiect-cheie de gaz natural lichefiat (GNL) în plin regim de sancțiuni. Ordinul, publicat pe 3 iunie, permite NordLine — companie fondată pe 22 mai de Novatek — să preia pachetul de la TotalEnergies, notează Bloomberg, citată de publicație. NordLine deține deja 60% din proiect. De ce contează: sancțiunile împing proiectul spre „relocalizarea” acționariatului Arctic LNG 2 este unul dintre proiectele majore ale Rusiei pentru producția de GNL, amplasat în Peninsula Gîdan (zona arctică) și operat de Novatek. Proiectul a fost gândit pentru a crește cota Rusiei pe piața globală de GNL, însă este vizat de sancțiuni impuse de SUA și aliații săi în contextul războiului din Ucraina. Capacitatea totală planificată este de 19,8 milioane de tone pe an, prin trei „trenuri” (linii tehnologice) de câte 6,6 milioane de tone pe an, construite pe structuri gravitaționale din beton (GBS). Prima linie a fost lansată experimental în decembrie 2023, dar lucrările la următoarele au fost blocate sau întârziate semnificativ după retragerea companiilor occidentale de inginerie. Cum arată acționariatul după tranzacție Structura inițială a proiectului includea: Novatek (operator majoritar): 60% TotalEnergies (Franța): 10% Japan Arctic LNG (Japonia): 10% CNOOC (China): 10% CNPC (China): 10% După preluarea cotei TotalEnergies, Novatek ar urma să ajungă la 70%, conform informațiilor din articol. În iunie 2026, CNPC și CNOOC dețineau fiecare câte 10%, iar consorțiul japonez format din Mitsui și Jogmec deținea 10%, mai arată materialul. Operare dificilă: logistică, sezon și dependență de China Deși proiectul a reușit, în anumite perioade, să extragă și să lichefieze volume record — cu livrări cumulate de 1,4 milioane de tone în primele cinci luni ale acestui an, potrivit sursei — funcționarea rămâne complicată, pe fondul restricțiilor. Printre problemele menționate: Rusia folosește o „flotă fantomă” de nave pentru a transporta marfa, ocolind monitorizarea occidentală, din cauza interdicțiilor maritime. China este prezentată drept singurul client major rămas pentru încărcăturile Arctic LNG 2, descărcările având loc aproape exclusiv în terminale chineze (precum Beihai). Lipsa spărgătoarelor de gheață moderne din clasa Arc7 (afectată de sancțiuni) limitează exporturile directe din Arctica la sezonul cald (iunie–decembrie); în rest, navele sunt împinse către rute mai lungi, inclusiv în jurul Africii. Uzina Arctic LNG 2 funcționează pe zăcământul Utrenneye din Peninsula Gydan, în districtul autonom Yamalo-Nenets. Ce urmează pentru extinderea capacității Primul tren (6,6 milioane de tone pe an) a fost lansat în decembrie 2023. Al doilea tren, cu capacitate similară, urma să fie lansat în mai 2025, iar al treilea în 2026, potrivit Bloomberg, citată de Mediafax. Materialul nu precizează dacă aceste termene mai sunt valabile în prezent, în condițiile întârzierilor descrise. [...]
