Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Cuba a primit aproximativ 730.000 de barili de petrol rusesc, într-un transport prezentat la Moscova drept o reușită politică și economică, potrivit TVR Info. Sosirea petrolierului „Anatoli Kolodkin”, încărcat cu 100.000 de tone de țiței, a fost intens mediatizată de televiziunile și radiourile ruse, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al efectelor acestora asupra piețelor energetice.
În relatarea TVR Info, episodul este legat de războiul din Iran și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, care au împins în sus cotațiile petrolului și au îmbunătățit perspectivele de venituri ale Rusiei din exporturi. În acest context, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a susținut că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril și a avertizat asupra unei crize energetice severe pentru Europa, consemna la acel moment Politico.
Pentru Cuba, transportul rusesc vine într-un moment de vulnerabilitate: insula și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat regional și furnizor de petrol, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, conform TVR Info. În paralel, Donald Trump a amenințat cu taxe vamale pentru țările care exportă petrol către Cuba și a făcut aluzii la „cucerirea” insulei, iar expertul Jorge Pinon (Universitatea din Texas, Austin) s-a declarat surprins că SUA nu au încercat să intercepteze petrolierul rus înainte de a ajunge atât de aproape de Cuba.
Miza pentru Kremlin este în primul rând financiară. Creșterea prețului petrolului ar permite Rusiei să vândă mai aproape de prețurile pieței, după perioade în care, din cauza sancțiunilor SUA și UE, a fost nevoită să acorde reduceri. În plus, Washingtonul a suspendat temporar în martie sancțiunile împotriva petrolului rusesc pentru a permite alimentarea piețelor globale, cu o fereastră până la 11 aprilie pentru vânzarea și livrarea țițeiului încărcat înainte de 12 martie, notează TVR Info.
Datele citate în material arată însă o imagine mixtă: vânzările de petrol rusesc și produse petroliere au coborât în februarie la 6,6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar veniturile au scăzut cu 30% față de anul anterior. Pe de altă parte, în martie livrările către India s-au dublat față de februarie, potrivit Kpler, iar calcule preluate din The Financial Times indică faptul că o creștere de 10 dolari a prețului mediu lunar al petrolului rusesc ar aduce 2,8 miliarde de dolari venituri suplimentare, din care 1,63 miliarde ar intra la buget ca impozite, ceea ce ar fi echivalat la jumătatea lui martie cu circa 150 de milioane de dolari pe zi în plus.
În același timp, materialul subliniază riscurile unui scenariu prelungit: un război de durată în Iran ar putea împinge petrolul peste 120 de dolari, dar ar crește probabilitatea unei recesiuni globale, care ar reduce cererea și ar pune presiune în jos pe prețuri. Această prudență este reflectată și de declarații din Rusia, inclusiv ale deputatului Serghei Chizhov, citat de Gazeta.ru prin intermediul corespondentului La Vanguardia, care avertizează că o recesiune ar putea întoarce avantajul actual al Moscovei.
Recomandate
Primul transport de petrol rusesc din 2026 a ajuns în apele Cubei , în condițiile în care insula se confruntă cu o criză energetică severă, potrivit Economedia . Un petrolier rusesc a intrat în apele cubaneze cu o încărcătură de 100.000 de tone de țiței, pe care autoritățile ruse o descriu drept „expediție umanitară”. Nava, Anatoly Kolodkin, urmează să descarce țițeiul în terminalul Matanzas, notează BBC (citată de Economedia). Este primul transport de petrol din Rusia către Cuba din ianuarie 2026, conform informațiilor prezentate în articol. Livrarea are loc la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a declarat că nu are nicio problemă ca Rusia sau alte țări să trimită combustibil în Cuba, ceea ce, în interpretarea sursei, ar echivala cu o relaxare de facto a blocadei petroliere impuse insulei în ultimele luni. Cuba traversează ea mai gravă criză energetică de după Războiul Rece. Lipsa petrolului a dus la pene de curent la nivel național și a afectat funcționarea spitalelor, transportul public și industria, iar situația a fost agravată de la începutul anului de blocada SUA și de întreruperea livrărilor din Venezuela. Oficialii ruși susțin că transportul are caracter umanitar, însă experții citați în articol avertizează că livrarea nu rezolvă problemele structurale ale sectorului energetic cubanez și reprezintă doar o soluție pe termen scurt. Rămâne deschis dacă poziția Washingtonului indică o schimbare de durată a politicii SUA față de Cuba sau doar o măsură temporară. [...]
Donald Trump spune că nu se opune livrării de petrol rusesc către Cuba , în pofida blocadei energetice impuse de SUA, potrivit Mediafax , care citează NBC News. Declarația a fost făcută la bordul avionului prezidențial Air Force One, în fața jurnaliștilor, în contextul în care Cuba traversează o criză energetică severă. Mediafax notează că Washingtonul a impus o „blocadă energetică” menită să pună presiune pe guvernul cubanez, măsură care a redus semnificativ livrările de combustibil către insulă. „Dacă o țară vrea să trimită petrol în Cuba în acest moment, nu am nicio problemă, fie că este Rusia sau altcineva”, a declarat liderul american în fața jurnaliștilor. Conform datelor de monitorizare a traficului maritim, petrolierul Anatoly Kolodkin transportă aproximativ 730.000 de barili de petrol și se afla în apropierea coastei estice a Cubei, urmând să ajungă în portul Matanzas. Nava este sancționată de Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit, în urma războiului din Ucraina. În același timp, efectele crizei din Cuba sunt descrise ca fiind extinse: pene de curent, lipsă de combustibil și dificultăți în transport și în spitale. Experții citați în material estimează că încărcătura ar putea fi transformată în aproximativ 180.000 de barili de motorină, cantitate care ar acoperi cererea zilnică a Cubei pentru circa nouă sau zece zile, iar Trump a argumentat că populația are nevoie de combustibil pentru nevoi de bază. [...]
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit în martie, iar Iranul a câștigat financiar , potrivit Digi24 , care citează date și estimări din Bloomberg, Reuters și Kpler, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , numărul navelor care traversează zilnic Strâmtoarea Ormuz a scăzut în martie de aproape 23 de ori față de februarie, iar tankerele care au continuat să transporte țiței din Golful Persic au fost „aproape exclusiv iraniene sau aparținând țărilor aliate Iranului”, acestea reprezentând 80% din total. În acest context, Iranul ar fi devenit unul dintre principalii beneficiari financiari ai conflictului, deși, potrivit articolului, este bombardat de SUA și Israel începând cu 1 martie. Potrivit datelor Kpler, exportul mediu zilnic de petrol al Iranului a fost în martie de 1,8 milioane de barili, cu aproape 8% peste media din 2025. Digi24 notează că o contribuție ar fi venit și din atenuarea sancțiunilor petroliere americane, în condițiile în care țițeiul iranian continuă să meargă în principal către China. În paralel, războiul a împins în sus cotațiile internaționale: prețul Brent a urcat cu 59% de la începutul lunii martie și ar putea consemna o creștere lunară record, notează Reuters . În articol se precizează că tranzacțiile bursiere cu petrol au început în anii 1980, astfel că nu sunt incluse episoadele de scumpiri din șocul petrolier al deceniului anterior. Pe fondul scumpirii și al restrângerii ofertei, reducerea de preț la care se vindea țițeiul iranian s-a diminuat puternic. Bloomberg a calculat, pe baza datelor Tankertrackers.com și a prețurilor pentru sortimentul Iranian Light, că veniturile Iranului din vânzarea petrolului în martie au ajuns la 139 de milioane de dolari pe zi, de la 115 milioane de dolari pe zi în februarie; diferența față de Brent în porturile chineze ar fi coborât de la peste 10 dolari pe baril la 2,1 dolari pe baril. Digi24 mai arată că, înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz treceau în medie 135 de nave pe zi, iar în martie au fost „mai puțin de șase”, ceea ce ar fi scos din piața mondială aproximativ 20% din ofertă. Pentru a reduce presiunea, SUA au ridicat sancțiunile privind achiziționarea de petrol rusesc și iranian deja încărcat pe tancuri, iar Richard Neff (Universitatea Columbia) a comentat că „Administrația Trump practic imploră Iranul să vândă petrol”, deși, în opinia sa, oprirea vânzărilor de țiței iranian ar fi trebuit să fie o prioritate a Washingtonului. În același timp, Iranul ar fi început să perceapă taxe de la unele petroliere și ar pregăti o lege care să formalizeze un sistem de plăți și raportări pentru navele care tranzitează zona, inclusiv furnizarea de informații detaliate. În ultimele zile, Malaezia și Thailanda au anunțat acorduri bilaterale care permit petrolierelor blocate în Golful Persic să părăsească regiunea, mai notează Digi24. [...]
Donald Trump spune că a obținut acordul pentru trecerea a 20 de petroliere prin Ormuz , potrivit Adevărul , într-un context de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu și de volatilitate pe piețele de energie. Președintele american a declarat duminică seară, într-un briefing la bordul Air Force One, că ar fi purtat deja negocieri cu „noii conducători” ai Republicii Islamice și că în zilele următoare ar urma să fie reluat parțial traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței. „Ne-au dat, din respect, cred, 20 de petroliere - petroliere foarte mari - care vor trece prin strâmtoarea Ormuz, iar acest lucru începe mâine (luni) dimineață, pentru următoarele câteva zile”, a precizat Trump. Pe plan politic și militar, Trump a susținut că atacurile aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel ar fi dus la o „schimbare de regim” în Iran. El a afirmat că structura de putere de la Teheran ar fi fost afectată decisiv, invocând uciderea lui Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt, și a susținut că Mojtaba Khamenei, prezentat drept succesor desemnat, nu ar mai fi apărut în public. În plan economic, pe fondul instabilității regionale, prețul petrolului a revenit pe creștere, iar bursele americane au înregistrat scăderi semnificative săptămâna trecută, notează Agerpres , citată de Adevărul. Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața globală a țițeiului, pe aici tranzitând aproximativ 20% din producția mondială, astfel că orice semnal privind deblocarea sau restricționarea traficului are potențial de impact imediat asupra cotațiilor și a percepției de risc. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz de aproape o lună tensionează aprovizionarea cu carburanți , iar Europa riscă să intre în penurie de motorină „în următoarele săptămâni”. Conform Bloomberg , după aproape patru săptămâni în care strâmtoarea este „practic închisă”, prețurile au crescut puternic, prognozele de creștere economică au fost revizuite în jos, iar penuriile au început să apară în Asia, de la Thailanda la Pakistan. Jurnaliștii Bloomberg notează că, în discuții cu peste 30 de traderi, directori și consilieri din industrie, mesajul repetat a fost că piețele încă subestimează gravitatea situației, unii comparând-o cu șocul petrolier din anii 1970. Pentru Europa, riscul imediat indicat este pe segmentul produselor rafinate, în special motorina , unde regiunea ar putea ajunge să plătească mai mult pentru a-și asigura volumele și, în lipsa redeschiderii rutei, să se confrunte cu lipsuri în săptămânile următoare. În scenariul în care blocajul persistă, ajustarea ar urma să vină prin reducerea consumului, însă abia după ce prețurile urcă suficient cât să frâneze activitatea economică, de la transport până la cheltuielile gospodăriilor. În privința dimensiunii șocului, Bloomberg citează un calcul „simplu, aproximativ” potrivit căruia închiderea Strâmtorii Ormuz ar reduce fluxurile globale de petrol cu circa 11 milioane de barili pe zi, iar față de cererea de dinainte de război ar rezulta un deficit de aproximativ 9 milioane de barili pe zi. În paralel, situația este descrisă ca fiind și mai dificilă la gaz natural lichefiat (GNL), unde strâmtoarea asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din aprovizionarea globală, iar alternativele logistice sunt limitate. Bloomberg arată că autoritățile au încercat să câștige timp prin eliberări din rezerve strategice și prin relaxarea temporară a unor sancțiuni, însă instrumentele sunt finite. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a avertizat la CERAWeek din Houston că, dacă criza durează mai mult de trei-patru luni, poate deveni „o problemă sistemică”, în condițiile în care o parte semnificativă din exporturile globale de țiței și din capacitatea de GNL rămâne blocată. În Asia, efectele se văd deja în raționalizări și restricții, iar Bloomberg menționează că unii oficiali și analiști iau în calcul scenarii de preț foarte ridicate, pe fondul unei piețe care se poate transforma rapid într-o competiție pentru resurse dacă blocajul continuă. [...]
Rusia va interzice exporturile de benzină de la 1 aprilie , potrivit Digi24 , într-o decizie pe care autoritățile de la Moscova o leagă de volatilitatea recentă a prețurilor la petrol și produse petroliere și de nevoia de a stabiliza piața internă a carburanților. Măsura vine într-un moment în care scumpirea energiei la nivel global ar fi putut crește veniturile Rusiei din exporturi, însă exporturile de combustibil sunt puse sub presiune și de atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, conform informațiilor citate în articol. Decizia guvernului rus și calendarul anunțat Vicepremierul rus Alexander Novak a cerut Ministerului Energiei să pregătească un proiect de rezoluție pentru interzicerea exporturilor de benzină începând cu 1 aprilie, relatează Reuters, citat de Digi24. Scopul declarat este stabilizarea prețurilor interne la combustibili. Novak a invocat „turbulențele” de pe piețele mondiale de petrol și produse petroliere, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la o volatilitate semnificativă a prețurilor, potrivit Reuters. Contextul regional: Strâmtoarea Hormuz și efectul asupra prețurilor În același context, Digi24 notează că, după atacurile SUA-Israel asupra Iranului începute pe 28 februarie, Teheranul ar fi blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzita anterior conflictului aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol, precum și volume importante de gaz natural lichefiat. Blocada ar fi împins în sus prețurile globale la petrol și ar fi determinat guverne din mai multe țări să elibereze „sute de milioane de barili” din rezervele de urgență, pentru a limita impactul economic, conform informațiilor din articol. Presiuni suplimentare: atacuri cu drone și rute de export afectate Pe lângă șocul de preț din Orientul Mijlociu, exporturile de combustibil ale Rusiei sunt afectate de atacuri ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor rusești, mai arată Digi24, citând surse internaționale. Un analist citat de Radio Free Europe/Radio Liberty a descris situația drept o presiune fără precedent asupra exporturilor rusești de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina, după trei zile de atacuri cu drone asupra infrastructurii din regiunea Leningrad. Rusia se confruntă cu „cea mai gravă amenințare” la adresa exporturilor de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina. Reuters a mai raportat că atacurile cu drone, confiscarea petrolierelor din așa-numita „flotă fantomă” și închiderea conductei Druzhba ar fi blocat împreună aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei, adică circa 2 milioane de barili pe zi, potrivit informațiilor preluate de Digi24. Conducta Druzhba transportă țiței rusesc către Ungaria și Slovacia prin Ucraina. Livrările prin Druzhba ar fi fost practic oprite încă din ianuarie, iar Kievul ar fi pus situația pe seama infrastructurii avariate în urma unui atac cu drone rusești, mai consemnează Reuters, citat de Digi24. Cât ar urma să dureze interdicția și legătura cu penuriile anterioare Interdicția exporturilor de benzină este prezentată ca o continuare a măsurilor luate în ultimul an, după episoade de penurie raportate în mai multe regiuni rusești și în părți din Ucraina ocupate de Rusia, pe fondul intensificării atacurilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Agenția rusă de stat TASS, citată de Reuters, a indicat că interdicția pentru exporturile de benzină realizate de producătorii interni ar urma să rămână în vigoare până la finalul lunii iulie. Decizia are o miză dublă: pe de o parte, autoritățile urmăresc temperarea prețurilor pe piața internă, iar pe de altă parte, restricția intervine într-un moment în care exporturile energetice ale Rusiei sunt afectate simultan de șocuri externe de preț și de perturbări logistice și de infrastructură asociate războiului. [...]
