Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Aliații au cerut Ucrainei să reducă atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe fondul scumpirii accelerate a carburanților, potrivit Adevărul, care citează un interviu acordat Bloomberg de Kirilo Budanov.
În interviu, Budanov a spus că parteneri internaționali au transmis Kievului solicitări de limitare sau chiar suspendare a atacurilor cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la combustibili la nivel global, pe fondul războiului dintre SUA și Israel în Iran.
„Să răspundem diplomatic la această întrebare. Primim anumite semnale în acest sens”, a spus el atunci când a fost întrebat direct, fără a detalia ce state au formulat solicitările și nici care este poziția oficială a Kievului.
Potrivit aceleiași relatări, escaladarea din regiune a împins în sus prețul petrolului, aflat pe un trend de creștere de șase săptămâni, pe măsură ce instalațiile energetice au devenit ținte repetate. Situația s-a agravat după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru exporturile de țiței, prin care tranzitează circa o cincime din producția mondială.
Budanov nu a răspuns direct dacă Ucraina ia în calcul schimbarea strategiei ofensive ca urmare a acestor cereri, însă și-a exprimat optimismul că războiul din Iran s-ar putea încheia rapid, notează sursa. În paralel, Ucraina a continuat să trateze rafinăriile rusești drept ținte militare legitime, argumentând că acestea susțin financiar și logistic efortul de război al Kremlinului, iar Rusia a raportat în ultimele săptămâni un număr record de drone ucrainene în spațiul său aerian.
Conform informațiilor prezentate, loviturile asupra rafinăriilor, împreună cu confiscarea unor tancuri petroliere din „flota fantomă” și avarierea unor conducte, ar fi redus cu aproximativ 40% capacitatea de export a Rusiei, agențiile internaționale descriind situația drept „cea mai gravă întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a Rusiei”.
Sunt menționate, între instalațiile afectate recent, rafinăria din Saratov și cea din Kirishi, care ar produce peste 6% din volumul total de petrol rafinat al Rusiei.
În același timp, intensificarea atacurilor se suprapune cu o relaxare a sancțiunilor ca efect secundar al conflictului din Iran: pe 12 martie, SUA au emis o licență temporară care permite statelor să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, în încercarea de a stabiliza prețurile globale ale energiei. În primele două săptămâni ale confruntării din Iran, Rusia ar fi obținut venituri suplimentare de 6 miliarde de euro, pe fondul depășirii pragului de 100 de dolari pe baril pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, mai notează sursa.
Recomandate

Reducerea producției de petrol din Rusia este considerată inevitabilă pe fondul scăderii exporturilor după atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit Reuters. Trei surse din industrie au indicat că loviturile asupra porturilor, conductelor și rafinăriilor au redus capacitatea de export cu circa 1 milion de barili pe zi, echivalentul a aproximativ o cincime din capacitatea totală. O eventuală tăiere a producției în Rusia, al doilea exportator mondial, ar adăuga presiune pe aprovizionarea globală, într-un moment în care piața petrolului este deja afectată de întreruperi de livrări asociate conflictului din Orientul Mijlociu și de escaladarea legată de războiul din Iran, mai notează sursa citată. În ultima lună, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ruse de export. Printre ținte s-au aflat porturile baltice Ust-Luga și Primorsk, în ceea ce Reuters descrie drept unele dintre cele mai puternice atacuri cu drone din războiul care durează de peste patru ani. Conform celor trei surse, cel puțin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei este în prezent scoasă din funcțiune, după un vârf de 40% atins în martie. Ust-Luga, principalul port rusesc din Marea Baltică, a suspendat exporturile de petrol în urmă cu o săptămână, după atacuri și incendii. Sursele au spus că, pe măsură ce sunt vizate atât infrastructura de export, cât și rafinăriile interne, sistemul de conducte ajunge să fie „blocat” de țiței, iar capacitățile de stocare se umplu, ceea ce ar obliga unele câmpuri petroliere să reducă producția pentru a evita supraîncărcarea sistemului. Problema este amplificată de alte constrângeri logistice și operaționale. Conducta Druzhba, care alimenta Ungaria și Slovacia, este suspendată din ianuarie, iar peste 80% din petrolul Rusiei este transportat prin rețeaua operată de Transneft, monopolul de stat al conductelor. Transneft și Ministerul Energiei din Rusia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, însă sursele afirmă că Transneft a notificat exportatorii că Ust-Luga nu poate încărca țiței conform programului inițial din cauza avariilor, iar o sursă a spus că operatorul nu a putut prelua integral volumele programate pentru export prin acest port. În februarie, producția de petrol a Rusiei a fost de 9,184 milioane de barili pe zi, potrivit Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), însă sursele nu au putut estima cu cât ar putea scădea producția. Reuters mai arată că blocajul de la Ust-Luga afectează și Kazahstanul, care transportă lunar prin acest port între 200.000 și 400.000 de tone de petrol KEBCO. În paralel, întreținerea sezonieră a rafinăriilor din martie-aprilie agravează surplusul de țiței din sistem, iar o sursă a apreciat că spațiul de stocare disponibil ar ajunge pentru câteva săptămâni, nu pentru luni. [...]

Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit în martie, iar Iranul a câștigat financiar , potrivit Digi24 , care citează date și estimări din Bloomberg, Reuters și Kpler, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , numărul navelor care traversează zilnic Strâmtoarea Ormuz a scăzut în martie de aproape 23 de ori față de februarie, iar tankerele care au continuat să transporte țiței din Golful Persic au fost „aproape exclusiv iraniene sau aparținând țărilor aliate Iranului”, acestea reprezentând 80% din total. În acest context, Iranul ar fi devenit unul dintre principalii beneficiari financiari ai conflictului, deși, potrivit articolului, este bombardat de SUA și Israel începând cu 1 martie. Potrivit datelor Kpler, exportul mediu zilnic de petrol al Iranului a fost în martie de 1,8 milioane de barili, cu aproape 8% peste media din 2025. Digi24 notează că o contribuție ar fi venit și din atenuarea sancțiunilor petroliere americane, în condițiile în care țițeiul iranian continuă să meargă în principal către China. În paralel, războiul a împins în sus cotațiile internaționale: prețul Brent a urcat cu 59% de la începutul lunii martie și ar putea consemna o creștere lunară record, notează Reuters . În articol se precizează că tranzacțiile bursiere cu petrol au început în anii 1980, astfel că nu sunt incluse episoadele de scumpiri din șocul petrolier al deceniului anterior. Pe fondul scumpirii și al restrângerii ofertei, reducerea de preț la care se vindea țițeiul iranian s-a diminuat puternic. Bloomberg a calculat, pe baza datelor Tankertrackers.com și a prețurilor pentru sortimentul Iranian Light, că veniturile Iranului din vânzarea petrolului în martie au ajuns la 139 de milioane de dolari pe zi, de la 115 milioane de dolari pe zi în februarie; diferența față de Brent în porturile chineze ar fi coborât de la peste 10 dolari pe baril la 2,1 dolari pe baril. Digi24 mai arată că, înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz treceau în medie 135 de nave pe zi, iar în martie au fost „mai puțin de șase”, ceea ce ar fi scos din piața mondială aproximativ 20% din ofertă. Pentru a reduce presiunea, SUA au ridicat sancțiunile privind achiziționarea de petrol rusesc și iranian deja încărcat pe tancuri, iar Richard Neff (Universitatea Columbia) a comentat că „Administrația Trump practic imploră Iranul să vândă petrol”, deși, în opinia sa, oprirea vânzărilor de țiței iranian ar fi trebuit să fie o prioritate a Washingtonului. În același timp, Iranul ar fi început să perceapă taxe de la unele petroliere și ar pregăti o lege care să formalizeze un sistem de plăți și raportări pentru navele care tranzitează zona, inclusiv furnizarea de informații detaliate. În ultimele zile, Malaezia și Thailanda au anunțat acorduri bilaterale care permit petrolierelor blocate în Golful Persic să părăsească regiunea, mai notează Digi24. [...]

O dronă ucraineană a avariat o conductă petrolieră lângă portul Primorsk , potrivit Economica.net , care citează Agerpres. Incidentul a avut loc în regiunea Leningrad, în apropierea graniței cu Finlanda, într-o zonă importantă pentru exporturile energetice ale Rusiei la Marea Baltică. „Resturi (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Aleksandr Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor, scrie Agerpres. Autoritățile ruse susțin că apărarea antiaeriană a distrus 19 drone și că nu au fost raportate victime. Guvernatorul Aleksandr Drozdenko nu a oferit detalii despre dimensiunea avariilor sau despre impactul asupra funcționării conductei. Portul Primorsk este situat în Golful Finlandei, între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, și este descris drept cel mai mare terminal rusesc de export de petrol la Marea Baltică. Acesta este terminal pentru Baltic Pipeline System, infrastructură care transportă țiței din regiuni producătoare precum Siberia de Vest și Volga-Ural către piețele externe, ceea ce îi conferă o importanță logistică majoră pentru exporturile rusești. În martie, un alt atac cu drone a provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Economica.net mai notează că au mai existat atacuri ucrainene în regiunea Leningrad, deși zona nu este considerată un front major al războiului început în februarie 2022. [...]

În Hong Kong, benzina a urcat la un nivel echivalent cu aproape 20 de lei pe litru , potrivit Mediafax , pe fondul scumpirii petrolului și al tensiunilor geopolitice care au perturbat rute-cheie de transport. Conform CNN , prețul a ajuns la aproximativ 15,6 dolari americani pe galon (3,7 litri), adică 4,12 dolari pe litru, nivel prezentat drept cel mai ridicat din lume. Raportat la România, Mediafax notează că rezultă un cost apropiat de 20 de lei/litru, de peste două ori față de prețurile curente de pe piața locală. Mediafax arată că Hong Kong a avut constant unele dintre cele mai mari prețuri la benzină, iar datele citate de la GlobalPetrolPrices.com indică faptul că această situație era valabilă și înainte de recentele evoluții geopolitice. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie, a accelerat scumpirile, cu efecte directe asupra economiilor asiatice dependente de livrările din Orientul Mijlociu. Deși doar 8,4% din populația de circa 7,5 milioane de locuitori deține mașini, potrivit Departamentului de Transport din Hong Kong citat de Mediafax, efectele se extind dincolo de șoferi. Economiștii avertizează că majorările se transmit în economie, alimentează inflația și cresc costurile logistice. În acest context, autoritățile locale spun că aprovizionarea rămâne stabilă, în condițiile în care Hong Kong importă aproximativ 80% din produsele petroliere din China continentală. Liderul orașului, John Lee, și-a exprimat îngrijorarea și a promis monitorizarea atentă a pieței, mai notează Mediafax. Articolul descrie și consecințe vizibile în comportamentul de consum, inclusiv „turismul pentru benzină”: șoferii aleg să alimenteze în orașe din China continentală, precum Shenzhen, unde benzina poate costa chiar și o treime din prețul din Hong Kong. În paralel, scumpirile apasă pe bugetele personale și pe activitățile de livrare, iar un curier pe motocicletă rezumă situația astfel: prețul combustibilului a crescut, dar plata a rămas aceeași. Prețul benzinei în Hong Kong: ~15,6 dolari/galon (3,7 litri), adică ~4,12 dolari/litru Factor agravant menționat: închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz și scumpirea petrolului Structură a pieței locale: ~80% din produsele petroliere sunt importate din China continentală Impact social și economic: presiune pe inflație, costuri logistice mai mari, „turism pentru benzină” către Shenzhen Context local: deținerea de mașini este redusă (8,4% din populație), dar efectele se propagă în economie [...]

China le cere rafinăriilor private să mențină producția de combustibili chiar și pe pierdere , potrivit Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis la întâlniri organizate la începutul acestei săptămâni de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China. Conform surselor citate, NDRC le-a indicat directorilor rafinăriilor independente că prioritatea este aprovizionarea pieței interne, ceea ce ar însemna producție de benzină și motorină în cantități cel puțin egale cu cele de anul trecut, indiferent de costuri. Sursele mai susțin că rafinăriile care își reduc ratele de producție și livrează volume mai mici pe piață riscă diminuarea cotelor de import de țiței în anii următori. China reglementează importurile de petrol ale rafinăriilor independente printr-un sistem de cote. Contextul este presiunea crescută asupra rafinăriilor private, care s-au bazat pe țiței sancționat, mai ieftin, din Iran, Rusia și Venezuela. Aceste volume, evitate de regulă de rafinăriile mari, au ajutat la traversarea unei perioade cu marje de rafinare foarte mici, însă „țițeiul ieftin” ar fi devenit aproape indisponibil după ce SUA au acordat derogări temporare de la restricțiile impuse Teheranului și Moscovei. Potrivit datelor JLC International Ptd Ltd, în ultima săptămână rafinăriile independente chineze au coborât rata de funcționare sub 63% din capacitate, cel mai redus nivel de după august 2025, în timp ce marjele de rafinare au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 2024. [...]

Țările din Golful Persic analizează o conductă care să ocolească Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul , care citează Financial Times. Miza este găsirea unor rute alternative pentru exporturile de țiței, astfel încât livrările din regiune să nu mai depindă de un punct de tranzit vulnerabil la blocaje. Relatează Financial Times că Arabia Saudită are deja conducta Est-Vest, folosită pentru a transporta petrolul din zăcăminte către Marea Roșie fără trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, iar una dintre opțiunile discutate ar fi creșterea capacității acesteia. Publicația menționează, totodată, că proiecte mai ample ar putea fi avute în vedere în cadrul inițiativei Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC), susținută de SUA și prezentată la summitul G20 din septembrie 2023. IMEC vizează o rețea de transport între India, Orientul Mijlociu și Europa, care ar include conducte, porturi, căi ferate și drumuri, iar portul israelian Haifa este așteptat să joace rol de nod pe rută. Christopher Bush, director general al companiei libaneze de construcții Cat Group, a declarat pentru FT că interesul pentru astfel de proiecte era ridicat încă dinaintea războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, însă a avertizat asupra dificultăților. > „Astfel de proiecte ar fi costisitoare, complexe din punct de vedere politic și ar dura ani de zile pentru a fi finalizate.” Potrivit estimărilor lui Bush, o conductă pentru transportul petrolului din Arabia Saudită către Marea Roșie ar costa cel puțin 5 miliarde de dolari, deoarece ar trebui construită prin lanțul muntos Hejaz, iar rute pentru petrolul irakian prin Iordania, Siria sau Turcia ar ajunge la 15-20 de miliarde de dolari, pe fondul dificultăților tehnice și al riscurilor de securitate. În context, Adevărul consemnează că, înainte de război, până la o cincime din exporturile maritime globale de petrol, circa 20 de milioane de barili pe zi, tranzitau Strâmtoarea Ormuz, alături de transporturi de gaz natural lichefiat, iar blocarea strâmtorii de către Iran în primele zile ale conflictului a alimentat creșterea prețurilor globale la energie. Președintele american Donald Trump a spus că SUA nu vor încerca să redeschidă strâmtoarea, numind situația „o problemă de care trebuie să se ocupe țările care primesc petrol prin intermediul acesteia”, cu Washingtonul dispus doar să ofere asistență. [...]