Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Aliații au cerut Ucrainei să reducă atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe fondul scumpirii accelerate a carburanților, potrivit Adevărul, care citează un interviu acordat Bloomberg de Kirilo Budanov.
În interviu, Budanov a spus că parteneri internaționali au transmis Kievului solicitări de limitare sau chiar suspendare a atacurilor cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la combustibili la nivel global, pe fondul războiului dintre SUA și Israel în Iran.
„Să răspundem diplomatic la această întrebare. Primim anumite semnale în acest sens”, a spus el atunci când a fost întrebat direct, fără a detalia ce state au formulat solicitările și nici care este poziția oficială a Kievului.
Potrivit aceleiași relatări, escaladarea din regiune a împins în sus prețul petrolului, aflat pe un trend de creștere de șase săptămâni, pe măsură ce instalațiile energetice au devenit ținte repetate. Situația s-a agravat după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru exporturile de țiței, prin care tranzitează circa o cincime din producția mondială.
Budanov nu a răspuns direct dacă Ucraina ia în calcul schimbarea strategiei ofensive ca urmare a acestor cereri, însă și-a exprimat optimismul că războiul din Iran s-ar putea încheia rapid, notează sursa. În paralel, Ucraina a continuat să trateze rafinăriile rusești drept ținte militare legitime, argumentând că acestea susțin financiar și logistic efortul de război al Kremlinului, iar Rusia a raportat în ultimele săptămâni un număr record de drone ucrainene în spațiul său aerian.
Conform informațiilor prezentate, loviturile asupra rafinăriilor, împreună cu confiscarea unor tancuri petroliere din „flota fantomă” și avarierea unor conducte, ar fi redus cu aproximativ 40% capacitatea de export a Rusiei, agențiile internaționale descriind situația drept „cea mai gravă întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a Rusiei”.
Sunt menționate, între instalațiile afectate recent, rafinăria din Saratov și cea din Kirishi, care ar produce peste 6% din volumul total de petrol rafinat al Rusiei.
În același timp, intensificarea atacurilor se suprapune cu o relaxare a sancțiunilor ca efect secundar al conflictului din Iran: pe 12 martie, SUA au emis o licență temporară care permite statelor să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, în încercarea de a stabiliza prețurile globale ale energiei. În primele două săptămâni ale confruntării din Iran, Rusia ar fi obținut venituri suplimentare de 6 miliarde de euro, pe fondul depășirii pragului de 100 de dolari pe baril pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, mai notează sursa.
Recomandate

Criza de combustibil din Rusia a ajuns la măsuri de ordine publică , după ce autoritățile din regiunea Irkuțk au desfășurat poliție 24/7 la benzinării pentru a gestiona cozile și a împiedica stocarea în canistre, potrivit Kyiv Post . Decizia vine pe fondul livrărilor insuficiente și al deteriorării capacității de rafinare, pe care publicația o leagă de atacuri ucrainene cu drone asupra rafinăriilor. Guvernatorul regiunii siberiene, Igor Kobzev, a instituit un regim de „alertă ridicată” din cauza volumelor insuficiente de combustibil livrate, iar forțele de ordine au fost trimise la stațiile de alimentare pentru dirijarea traficului, controlul cozilor și aplicarea interdicției de a umple canistre, conform relatării. „Situația combustibilului în oraș rămâne tensionată”, a declarat viceprimarul din Irkuțk, Serghei Gavrin, citat de material. Autoritățile locale au avertizat că șoferii prinși încercând să facă rezerve ar putea primi amenzi „usturătoare”. În paralel, poliția din Irkuțk a anunțat că a reținut și amendat patru persoane acuzate că revindeau benzină la prețuri majorate, după ce guvernatorul a cerut o acțiune împotriva speculei. Atacurile asupra rafinăriilor și efectul în lanț asupra aprovizionării Deficitul de combustibil s-ar fi extins în peste 50 de regiuni rusești, după ce atacuri cu drone ar fi scos din funcțiune aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, potrivit articolului. În acest context, publicația notează că Ucraina și-a intensificat atacurile pe distanțe medii și lungi asupra țintelor industriale, cu accent pe sectorul petrolier. În plus, materialul amintește că, vineri, autoritățile instalate de Rusia în Crimeea ocupată au declarat stare de urgență după lovituri ucrainene care au lăsat zone întinse fără electricitate și au determinat suspendarea vânzărilor de combustibil către civili. Ce semnal transmite Kremlinul Vladimir Putin a recunoscut duminică existența unor probleme de aprovizionare care au generat penurii în mai multe regiuni și a spus că un grup de lucru încearcă să asigure livrări suficiente la nivel național, conform aceleiași surse. Pentru mediul de afaceri, tabloul sugerează o deteriorare operațională a lanțului intern de distribuție: de la reducerea livrărilor și scăderea capacității de rafinare până la intervenții administrative și de ordine publică în punctele de vânzare, cu risc de perturbări suplimentare în transport și activități dependente de carburanți. [...]

Loviturile ucrainene au scos din funcțiune 42,7% din capacitatea de rafinare a Rusiei , alimentând o criză internă de carburanți și perturbând transporturile, potrivit Kyiv Post , care citează o evaluare a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Campania de lovituri „sistematice” ar fi atins, la începutul lui iulie 2026, un prag operațional fără precedent: în ultima lună ar fi fost atacate cu succes opt rafinării rusești, iar peste 60 de rezervoare de stocare ar fi fost distruse sau avariate critic. Din acestea, 58% ar fi conținut produse petroliere, iar 42% țiței. Pierderile financiare ale industriei ruse de rafinare sunt estimate la 13,5 miliarde dolari (aprox. 61 miliarde lei) din august 2025. Efectul economic imediat: deficit de carburanți și presiune pe logistică Reducerea capacității de rafinare ar fi declanșat crize locale de combustibil în peste 50 de regiuni ale Rusiei. Potrivit relatărilor din presa locală citate în material, unele benzinării ar fi introdus acces diferențiat, cu prioritate pentru oficiali, angajați ai statului și servicii de urgență. În Saratov, jurnaliști ar fi observat alimentarea cu prioritate a vehiculelor administrației locale și ale Poștei Ruse la o stație Rosneft. În regiunea Irkuțk, guvernatorul Igor Kobzev a declarat stare de „alertă ridicată” din cauza livrărilor insuficiente de combustibil. În același context, poliția și unități ale Gărzii Naționale ar fi fost desfășurate la stațiile de alimentare pentru gestionarea cozilor și aplicarea unei interdicții privind umplerea canistrelor externe. Impactul se vede și în transportul de marfă: cotidianul de business Kommersant, citat de Kyiv Post , relatează că firmele de logistică au dificultăți în a procura motorină, în special pe rutele către China. Distanțele zilnice parcurse ar fi scăzut de la 600–700 km la circa 500 km, din cauza întârzierilor la realimentare, ceea ce ar fi împins în sus tarifele de transport. Producție în scădere și importuri în creștere În același material, Reuters estimează că producția totală de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% de la an la an în iunie și rulează în prezent cu aproximativ 20% sub cererea internă. Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk (capacitate anuală de 22 milioane tone metrice) ar fi evitat loviturile recente și ar funcționa la capacitate maximă. Pe fondul deficitului, Rusia ar fi devenit mai dependentă de importuri de produse petroliere. Kyiv Post notează că Ucraina discută cu Comisia Europeană un mecanism de sancțiuni care să descurajeze țările terțe să exporte benzină și alți carburanți către Rusia, în pregătirea celui de-al 22-lea pachet de sancțiuni al UE. Concret, Rusia ar fi început să importe benzină din India pe cale maritimă (cel puțin 60.000 de tone metrice livrate și încă două tancuri în drum), ar fi convenit importuri de 50.000 de tone din Kazahstan pentru iulie și august, iar vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă 100.000–150.000 de tone metrice pe lună din Belarus. Lovituri recente asupra infrastructurii energetice Evaluarea capacității vine după o serie de atacuri coordonate cu drone pe 4 iulie asupra unor obiective energetice și industriale. La Sankt Petersburg au fost raportate incendii la St. Petersburg Oil Terminal (capacitate anuală de 12,5 milioane tone), iar resturi de drone ar fi lovit portul Vysotsk, unde există un terminal Lukoil. În Belgorod, atacuri asupra infrastructurii electrice – inclusiv centrala termică Luch și o substație la Michurinskaya (centrală pe turbină cu gaz) – ar fi provocat întreruperi extinse de electricitate și apă. Kyiv Post mai menționează că atacurile din weekend au coincis cu interceptarea a 16 drone care se apropiau de Moscova și au urmat unei lovituri ucrainene confirmate asupra rafinăriei Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din Kstovo, al doilea cel mai mare producător de benzină al Rusiei. [...]

Atacurile cu drone au lovit infrastructură energetică-cheie pentru alimentarea armatei ruse , după ce o rafinărie din sudul Rusiei și o centrală electrică din Crimeea ocupată au fost cuprinse de incendii în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Kyiv Post . Miza este una operațională: țintele vizate susțin direct logistica de combustibil și energie în zonele ocupate și în proximitatea frontului. În regiunea Krasnodar, principalul obiectiv din interiorul Rusiei a fost rafinăria Slaviansk din orașul Slaviansk-na-Kubani. După o serie de explozii, un incendiu de proporții a cuprins părți ale instalației. Autoritățile regionale au pus incendiul pe seama resturilor de dronă căzute, iar guvernatorul Veniamin Kondratyev a spus că atacul a avariat și o linie electrică, o conductă de gaze și mai multe locuințe private; bilanțul comunicat a fost de un mort și un rănit. Deși autoritățile locale nu au indicat amploarea pagubelor la rafinărie, imagini și relatări distribuite pe rețele sociale au arătat fum dens și flăcări puternice. În paralel, grupuri de analiză din surse deschise (OSINT) și datele satelitare FIRMS ale NASA au confirmat zone active de incendiu, concentrate în apropierea rezervoarelor de combustibil și a unei unități separate de stabilizare petrol și gaze, deținută de RN-Krasnodarneftegaz. De ce contează pentru piața de energie și pentru logistică Rafinăria Slaviansk este descrisă ca un activ critic pentru complexul militar-industrial rus. Publicația notează că este una dintre cele mai mari rafinării din sudul Rusiei și produce combustibil de aviație, benzină și păcură, asigurând aproximativ 9% din produsele petroliere rafinate din Districtul Federal de Sud. Totodată, este prezentată drept un nod logistic important pentru alimentarea armatei ruse și a forțelor staționate în Crimeea ocupată și a mai fost vizată de drone ucrainene în trecut. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 213 drone „de diverse tipuri” în cursul nopții. Incendiu și la o centrală din Crimeea ocupată În același interval, atacurile au vizat infrastructura energetică din Crimeea. După un atac nocturn, a izbucnit un incendiu la centrala termoelectrică Saki (TEC). Canalul de Telegram „Crimean Wind”, citând imagini satelitare, a relatat că focul a apărut în zona rezervoarelor de combustibil și că instalația ar fi fost atacată susținut, cu 16 explozii într-o oră și coloane de fum vizibile. Centrala Saki TEC are o capacitate electrică de 149,4 MW și este descrisă ca un nod infrastructural vital și principalul producător de energie termică pentru orașul Saki. Context: o campanie de lovituri „în adâncime” pe 40 de zile Atacurile din Krasnodar și Crimeea sunt prezentate ca parte a unei noi faze operaționale lansate de forțele ucrainene. Potrivit articolului, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat anterior în cursul săptămânii autorizarea unei operațiuni de 40 de zile de lovituri în adâncime, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) , inclusiv centrul „Alpha” de operațiuni speciale, cu obiectivul de a menține presiunea asupra Moscovei prin țintirea unor huburi industriale, logistice și militare. [...]

Prețurile la pompă din România au coborât în iunie, dar rămân vulnerabile la un nou șoc geopolitic , pe fondul negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit unei analize publicate de Economica . Scăderea vine după trei luni de prețuri ridicate și reflectă ieftinirea petrolului la nivel global, însă riscul unei reveniri rapide a cotațiilor rămâne legat de posibilitatea eșuării negocierilor. În România, prețul mediu al unui litru de benzină a scăzut cu 8,8% față de luna precedentă, iar cel al motorinei cu 4,8%. Motorina a coborât de la un maxim de 10,45 lei/litru în martie la 9,09 lei/l, iar benzina de la 9,36 lei la 8,54 lei/litru „în prezent”, conform analizei. Chiar și așa, nivelurile sunt încă peste cele de dinaintea izbucnirii conflictului cu Iranul. România, un caz atipic în UE în luna mai Analiza arată că România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care, în luna mai, au crescut atât prețurile motorinei, cât și ale benzinei. Contextul invocat este reacția inițială a pieței la conflict, inclusiv prin închiderea Strâmtorii Ormuz , care a alimentat o creștere bruscă a prețurilor. La nivelul UE, în martie, prețurile medii ale combustibililor pentru transportul personal au crescut cu 13,5% față de februarie, potrivit datelor Eurostat . În România, creșterea a fost de 11,4%. În aprilie, avansul a încetinit: +4,8% în UE, față de +0,4% în România. În mai, însă, România a avut un salt lunar de 4,2%, în timp ce media UE a consemnat o scădere de 1,9%. Tot în mai, între aprilie și mai 2026, motorina s-a majorat în România cu 1,6%, în timp ce în restul UE a scăzut; la benzină, România a avut a doua cea mai mare creștere lunară, de 6,2%, după Italia (+6,9%), potrivit aceleiași surse. Ce poate urma: „prima de risc” se retrage, dar piața rămâne sensibilă Bogdan Maioreanu , analist și comentator de piață al eToro, susține că negocierile de pace intră într-o „fază critică de tranziție”, iar riscul principal pentru piețe vine mai puțin din fundamente economice și mai mult din posibilitatea eșuării discuțiilor, scenariu care ar putea împinge din nou rapid prețurile petrolului în sus. În același timp, scăderea recentă a petrolului sugerează că o parte din „prima de risc geopolitic” (costul suplimentar inclus în preț din cauza incertitudinii) a fost deja eliminată. În analiza citată se arată că o evoluție a Brent către 70 de dolari pe baril ar reduce presiunile inflaționiste, ar îmbunătăți marjele companiilor și ar susține creșterea economică, cu indicii bursieri printre potențialii beneficiari. [...]

Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere din nord-vestul Rusiei cresc riscul de întreruperi logistice : un atac „la scară mare” a vizat Sankt Petersburg și regiunea Leningrad, iar presa locală a relatat un incendiu la terminalul petrolier al orașului, potrivit Economica . Guvernatorul din Sankt Petersburg, Alexandr Beglov, a confirmat doar că a fost vorba despre un atac „la scară mare”, fără să ofere detalii. În schimb, portalul local de știri Bumaga a relatat că la terminalul petrolier al orașului (cu circa șase milioane de locuitori) s-a declanșat un incendiu. În paralel, guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a spus că dronele au lovit portul Vîsoțk din Golful Finlandei, la aproximativ 170 km nord-vest de Sankt Petersburg. Instalațiile din zonă sunt folosite pentru tranzitul de petrol, cereale, cărbune și gaze naturale lichefiate (GNL). Potrivit lui Drozdenko, în întreaga regiune ar fi fost doborâte 72 de drone. Informația nu este însoțită, în relatarea disponibilă, de detalii despre pagube sau despre eventuale întreruperi ale operațiunilor portuare. De ce contează pentru piața de petrol și gaze Atacurile asupra terminalelor și porturilor care gestionează fluxuri de petrol și GNL pot afecta lanțul logistic (încărcare, depozitare, tranzit), chiar și atunci când impactul direct asupra producției nu este clar. În context, Ucraina și-a intensificat în acest an loviturile asupra infrastructurii energetice din Rusia, iar aceste atacuri au provocat penurii de carburant în unele regiuni, conform informațiilor citate. Context: Sankt Petersburg, țintă recurentă Sankt Petersburg, aflat la aproximativ 900 km de frontiera ruso-ucraineană, a mai fost atacat cu drone. Printre obiectivele vizate anterior s-au numărat terminalul petrolier și o navă militară acostată în timpul Forumului Economic Internațional din iunie. [...]

Intensificarea interceptărilor în apele europene împinge petrolierele din „flota fantomă” a Rusiei pe rute mai lungi, cu costuri operaționale mai mari , după ce mai multe nave au început să evite Canalul Mânecii și apele teritoriale ale Marii Britanii și Franței, arată Biziday , pe baza datelor de trafic maritim citate de Financial Times. Potrivit publicației, cinci petroliere care încărcaseră petrol în portul rusesc Primorsk (cel mai mare terminal de export de țiței de la Marea Baltică) au ocolit vineri Insulele Britanice prin nordul Oceanului Atlantic, în locul rutei mai scurte prin Canalul Mânecii. Alte două nave aflate în apropierea coastelor Portugaliei au ales același traseu. De ce se schimbă rutele: risc mai mare de control în apele teritoriale Schimbarea vine după ce, de la începutul anului, forțele navale din Franța, Marea Britanie și Suedia au interceptat 13 petroliere sancționate. În două cazuri recente, autoritățile britanice și franceze au putut opri navele deoarece acestea nu mai navigau sub pavilionul unui stat recunoscut. Contextul este legat de decizia Camerunului de a elimina 39 de nave sancționate din registrul său naval, în urma presiunilor statelor occidentale. În dreptul maritim internațional, navele comerciale trebuie să navigheze sub pavilionul unui stat, care își asumă responsabilitatea juridică; o navă fără pavilion poate fi interceptată și inspectată dacă există suspiciuni că navighează fără naționalitate. Un oficial european din domeniul securității a declarat pentru Financial Times că navele rusești încearcă să evite pe cât posibil apele teritoriale ale statelor europene. Pentru a traversa Canalul Mânecii, orice navă trebuie să intre în apele teritoriale ale Marii Britanii sau Franței. Costul economic: consum suplimentar de combustibil și întârzieri Ocolirea Canalului Mânecii implică un cost operațional direct: fiecare navă consumă aproximativ 100 de tone suplimentare de combustibil marin, iar combustibilul reprezintă circa 60% din costurile totale ale unei curse maritime, potrivit companiei de informații maritime Windward. În plus, rutele alternative prelungesc durata transportului. Exemplul menționat este petrolierul „Invicta”, care, după interceptarea unei nave similare de către autoritățile franceze, a ales să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe, ceea ce prelungește călătoria cu cel puțin zece zile; în ultima săptămână, nava a evitat și Canalul Mânecii, adăugând câteva zile la tranzit. Context: „flota fantomă” și mecanismele de evitare a sancțiunilor După invazia Ucrainei din februarie 2022, Rusia a construit treptat o „flotă fantomă” de peste 700 de petroliere, folosite pentru a transporta petrol în pofida sancțiunilor occidentale, în special către Asia. Aceste nave recurg frecvent la schimbări de pavilion și structuri de proprietate opace pentru a îngreuna identificarea. Windward mai arată că „flota fantomă” folosește în prezent aproximativ 21 de registre navale diferite și include sute de nave care transportă și petrol din Iran și Venezuela, iar numărul navelor care și-au schimbat pavilionul s-a dublat anul trecut. [...]