Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Premierul slovac Robert Fico cere UE să renunțe la sancțiunile pe petrol și gaze rusești, potrivit Economica.net, pe fondul unei crize energetice pe care o leagă de războiul din Iran.
Fico a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană ar trebui să pună capăt sancțiunilor asupra importurilor de petrol și gaze din Rusia, să ia măsuri pentru restabilirea fluxurilor de petrol prin conducta Drujba și să contribuie la încheierea războiului din Ucraina, pentru a limita efectele asupra pieței energiei, relatează Reuters.
Declarațiile au fost făcute după o convorbire cu premierul ungar Viktor Orban, iar mesajul a fost transmis într-un comunicat.
„UE şi în special (Comisia Europeană) ar trebui să reia imediat dialogul cu Rusia şi să garanteze un astfel de mediu politic şi juridic încât statele membre individuale şi UE în ansamblu să poată reaproviziona rezervele de gaze şi petrol lipsă şi să permită aprovizionarea cu aceste materii prime strategice din toate sursele şi direcţiile posibile, inclusiv din Rusia”
În esență, poziția premierului slovac leagă securitatea aprovizionării cu energie de relaxarea restricțiilor asupra resurselor rusești și de reluarea fluxurilor prin infrastructura existentă, inclusiv Drujba, într-un context regional pe care îl descrie ca fiind agravat de conflictul din Iran.
Recomandate
Loviturile ucrainene au scos din funcțiune 42,7% din capacitatea de rafinare a Rusiei , alimentând o criză internă de carburanți și perturbând transporturile, potrivit Kyiv Post , care citează o evaluare a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Campania de lovituri „sistematice” ar fi atins, la începutul lui iulie 2026, un prag operațional fără precedent: în ultima lună ar fi fost atacate cu succes opt rafinării rusești, iar peste 60 de rezervoare de stocare ar fi fost distruse sau avariate critic. Din acestea, 58% ar fi conținut produse petroliere, iar 42% țiței. Pierderile financiare ale industriei ruse de rafinare sunt estimate la 13,5 miliarde dolari (aprox. 61 miliarde lei) din august 2025. Efectul economic imediat: deficit de carburanți și presiune pe logistică Reducerea capacității de rafinare ar fi declanșat crize locale de combustibil în peste 50 de regiuni ale Rusiei. Potrivit relatărilor din presa locală citate în material, unele benzinării ar fi introdus acces diferențiat, cu prioritate pentru oficiali, angajați ai statului și servicii de urgență. În Saratov, jurnaliști ar fi observat alimentarea cu prioritate a vehiculelor administrației locale și ale Poștei Ruse la o stație Rosneft. În regiunea Irkuțk, guvernatorul Igor Kobzev a declarat stare de „alertă ridicată” din cauza livrărilor insuficiente de combustibil. În același context, poliția și unități ale Gărzii Naționale ar fi fost desfășurate la stațiile de alimentare pentru gestionarea cozilor și aplicarea unei interdicții privind umplerea canistrelor externe. Impactul se vede și în transportul de marfă: cotidianul de business Kommersant, citat de Kyiv Post , relatează că firmele de logistică au dificultăți în a procura motorină, în special pe rutele către China. Distanțele zilnice parcurse ar fi scăzut de la 600–700 km la circa 500 km, din cauza întârzierilor la realimentare, ceea ce ar fi împins în sus tarifele de transport. Producție în scădere și importuri în creștere În același material, Reuters estimează că producția totală de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% de la an la an în iunie și rulează în prezent cu aproximativ 20% sub cererea internă. Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk (capacitate anuală de 22 milioane tone metrice) ar fi evitat loviturile recente și ar funcționa la capacitate maximă. Pe fondul deficitului, Rusia ar fi devenit mai dependentă de importuri de produse petroliere. Kyiv Post notează că Ucraina discută cu Comisia Europeană un mecanism de sancțiuni care să descurajeze țările terțe să exporte benzină și alți carburanți către Rusia, în pregătirea celui de-al 22-lea pachet de sancțiuni al UE. Concret, Rusia ar fi început să importe benzină din India pe cale maritimă (cel puțin 60.000 de tone metrice livrate și încă două tancuri în drum), ar fi convenit importuri de 50.000 de tone din Kazahstan pentru iulie și august, iar vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă 100.000–150.000 de tone metrice pe lună din Belarus. Lovituri recente asupra infrastructurii energetice Evaluarea capacității vine după o serie de atacuri coordonate cu drone pe 4 iulie asupra unor obiective energetice și industriale. La Sankt Petersburg au fost raportate incendii la St. Petersburg Oil Terminal (capacitate anuală de 12,5 milioane tone), iar resturi de drone ar fi lovit portul Vysotsk, unde există un terminal Lukoil. În Belgorod, atacuri asupra infrastructurii electrice – inclusiv centrala termică Luch și o substație la Michurinskaya (centrală pe turbină cu gaz) – ar fi provocat întreruperi extinse de electricitate și apă. Kyiv Post mai menționează că atacurile din weekend au coincis cu interceptarea a 16 drone care se apropiau de Moscova și au urmat unei lovituri ucrainene confirmate asupra rafinăriei Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din Kstovo, al doilea cel mai mare producător de benzină al Rusiei. [...]
Intensificarea interceptărilor în apele europene împinge petrolierele din „flota fantomă” a Rusiei pe rute mai lungi, cu costuri operaționale mai mari , după ce mai multe nave au început să evite Canalul Mânecii și apele teritoriale ale Marii Britanii și Franței, arată Biziday , pe baza datelor de trafic maritim citate de Financial Times. Potrivit publicației, cinci petroliere care încărcaseră petrol în portul rusesc Primorsk (cel mai mare terminal de export de țiței de la Marea Baltică) au ocolit vineri Insulele Britanice prin nordul Oceanului Atlantic, în locul rutei mai scurte prin Canalul Mânecii. Alte două nave aflate în apropierea coastelor Portugaliei au ales același traseu. De ce se schimbă rutele: risc mai mare de control în apele teritoriale Schimbarea vine după ce, de la începutul anului, forțele navale din Franța, Marea Britanie și Suedia au interceptat 13 petroliere sancționate. În două cazuri recente, autoritățile britanice și franceze au putut opri navele deoarece acestea nu mai navigau sub pavilionul unui stat recunoscut. Contextul este legat de decizia Camerunului de a elimina 39 de nave sancționate din registrul său naval, în urma presiunilor statelor occidentale. În dreptul maritim internațional, navele comerciale trebuie să navigheze sub pavilionul unui stat, care își asumă responsabilitatea juridică; o navă fără pavilion poate fi interceptată și inspectată dacă există suspiciuni că navighează fără naționalitate. Un oficial european din domeniul securității a declarat pentru Financial Times că navele rusești încearcă să evite pe cât posibil apele teritoriale ale statelor europene. Pentru a traversa Canalul Mânecii, orice navă trebuie să intre în apele teritoriale ale Marii Britanii sau Franței. Costul economic: consum suplimentar de combustibil și întârzieri Ocolirea Canalului Mânecii implică un cost operațional direct: fiecare navă consumă aproximativ 100 de tone suplimentare de combustibil marin, iar combustibilul reprezintă circa 60% din costurile totale ale unei curse maritime, potrivit companiei de informații maritime Windward. În plus, rutele alternative prelungesc durata transportului. Exemplul menționat este petrolierul „Invicta”, care, după interceptarea unei nave similare de către autoritățile franceze, a ales să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe, ceea ce prelungește călătoria cu cel puțin zece zile; în ultima săptămână, nava a evitat și Canalul Mânecii, adăugând câteva zile la tranzit. Context: „flota fantomă” și mecanismele de evitare a sancțiunilor După invazia Ucrainei din februarie 2022, Rusia a construit treptat o „flotă fantomă” de peste 700 de petroliere, folosite pentru a transporta petrol în pofida sancțiunilor occidentale, în special către Asia. Aceste nave recurg frecvent la schimbări de pavilion și structuri de proprietate opace pentru a îngreuna identificarea. Windward mai arată că „flota fantomă” folosește în prezent aproximativ 21 de registre navale diferite și include sute de nave care transportă și petrol din Iran și Venezuela, iar numărul navelor care și-au schimbat pavilionul s-a dublat anul trecut. [...]
Posibila reluare a exporturilor de petrol iranian către Japonia ar putea reduce dependența Teheranului de China , însă doar dacă SUA prelungește o derogare temporară de la sancțiuni, esențială pentru ca tranzacțiile să fie fezabile logistic și comercial, potrivit Antena 3 . Iranul a început discuții cu companii japoneze în baza unei derogări de la sancțiunile americane care i-ar permite să reia vânzările de petrol. Potențialii cumpărători cer însă o derogare mai lungă și garanții privind siguranța navelor, au declarat pentru Reuters surse iraniene și occidentale. Derogarea, legată de discuțiile de pace de 60 de zile dintre Teheran și Washington, a fost emisă pe 22 iunie și expiră pe 21 august. Ce se discută în Japonia și de ce contează Trei cumpărători japonezi analizau posibile achiziții de țiței din Iran, care ar fi primele tranzacții de acest tip din 2019, potrivit a două surse iraniene. Separat, o sursă occidentală din industrie a spus că oficiali japonezi și iranieni au fost implicați în discuții inițiale despre posibile vânzări. Un oficial din Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei (METI) din Japonia, instituția care supraveghează infrastructura de aprovizionare cu combustibil, a declarat că nu are cunoștință despre astfel de discuții. Miza pentru Iran este diversificarea piețelor de desfacere: Japonia, Coreea de Sud, India și state europene au oprit achizițiile de petrol iranian după înăsprirea sancțiunilor SUA, în urma retragerii președintelui american Donald Trump din acordul nuclear cu Iranul , în 2018. În ultimii ani, China a fost principalul cumpărător al Iranului. Condițiile-cheie: derogare mai lungă și siguranța transportului Un oficial METI a spus în iunie pentru Reuters că orice achiziție japoneză ar ține de companii private, dar că nu este clar dacă astfel de acorduri ar continua, având în vedere timpii de transport și contractele existente. Același oficial a adăugat că trebuie stabilită și siguranța transportului cu petroliere. La rândul său, un oficial iranian de rang înalt a afirmat că orice acord ar necesita prelungirea derogării actuale de către SUA, tocmai din cauza timpului de transport dintre Japonia și Iran. Potrivit acestuia, încărcările ar urma să fie făcute pe insula Kharg , iar transportul ar urma să fie realizat cu petroliere operate de japonezi. [...]
Guvernul Rusiei cere companiilor petroliere să trimită combustibil suplimentar în regiuni, o intervenție care indică presiuni acute pe aprovizionarea internă , în condițiile în care autoritățile evită să vorbească explicit despre o criză, potrivit Meduza . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a cerut companiilor petroliere să asigure livrări suplimentare de combustibil către regiuni „pentru satisfacerea rapidă a cererii interne”, se arată într-un comunicat al guvernului Federației Ruse. Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni dedicate „situației de pe piața combustibililor”, la care au participat oficiali federali, șefi de regiuni și reprezentanți ai companiilor din industrie. Regiunile vizate: Irkutsk și Transbaikal În comunicatul guvernului, o atenție specială a fost acordată piețelor regionale de combustibili din: regiunea Irkutsk; Ținutul Transbaikal (Zabaikalski). Publicația notează că, deși mesajul oficial nu menționează direct existența unei crize a combustibililor, în aceste două zone situația deficitului ar rămâne printre cele mai dificile din țară. Context: lovituri cu drone asupra infrastructurii petroliere Potrivit aceleiași surse, criza combustibililor din Rusia s-a agravat în ultimele luni pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene asupra unor obiective ale industriei petroliere. Din informațiile publicate nu reiese ce volume suplimentare ar urma să fie livrate, pe ce perioadă și nici ce mecanisme de monitorizare sau sancțiuni ar putea însoți solicitarea guvernului. [...]
Rusia a început să raționalizeze vânzările de combustibil în sudul țării , după ce atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice au agravat penuria, iar autoritățile locale au trecut la restricții directe pentru populație, potrivit Adevărul . În orașul Novorossiisk , autoritățile au anunțat vineri suspendarea vânzărilor de benzină către persoanele fizice. Măsura vine într-un punct sensibil: Novorossiisk este cel mai mare punct de export de petrol al Rusiei la Marea Neagră. Pentru a menține alimentarea unor activități considerate prioritare, administrația locală emite „carduri” de achiziție pentru servicii municipale, firme și oameni de afaceri. Motorina rămâne disponibilă, însă doar la opt benzinării, conform autorităților. Cozi, plafon de 20 de litri și intervenția cazacilor în Anapa În stațiunea Anapa (regiunea Krasnodar), administrația locală a transmis pe Telegram că „cazacii” ajută la menținerea ordinii la benzinării, pe fondul cozilor și al tensiunilor dintre șoferi. Rolul lor, potrivit postării, este să gestioneze traficul, să prevină conflictele și încercările de a umple canistre cu combustibil. Anapa a introdus și o limită de 20 de litri de benzină per mașină, o cantitate pe care o localnică o descrie ca fiind suficientă pentru aproximativ o săptămână. Un oficial local, Arsen Melkumyan, a spus într-un videoclip că aceste schimbări au redus timpii de așteptare la 30–40 de minute, de la până la patru ore. De ce contează: atacurile au împins Rusia la importuri și la relaxarea standardelor Publicația notează, citând Reuters , că atacurile ucrainene au forțat Rusia – al treilea cel mai mare producător de petrol din lume – să importe benzină, inclusiv din India, și au determinat restricții de vânzare în anumite zone. În paralel, guvernul rus a permis, printr-un decret publicat joi, ca rafinăriile să producă benzină și motorină cu un conținut mai mare de sulf pentru șase luni, până la finalul anului, măsură prezentată ca parte a pachetului de atenuare a crizei de combustibili. În regiunea Krasnodar, poliția a anunțat reținerea a doi bărbați după ce ar fi găsit 1.000 de litri de benzină AI-95 în mașina lor, aceștia fiind suspectați de speculă cu combustibil. [...]
Eliminarea reducerii de acciză a împins motorina în sus cu până la 36 de bani/litru , iar efectul se vede imediat în costurile de transport și în bugetele șoferilor, potrivit Economedia . Măsurile temporare adoptate în primăvară au expirat la miezul nopții, după ce plafonarea prețurilor și reducerea accizelor nu au mai fost prelungite dincolo de 30 iunie. Scumpirile au fost vizibile la pompă în dimineața de miercuri, 1 iulie: benzina standard a rămas neschimbată, în timp ce motorina a urcat în rețelele care au actualizat deja tarifele (Petrom, OMV și Socar), depășind praguri de 9,50–9,60 lei/litru. Cum arată primele prețuri după expirarea măsurii În unele stații ale aceluiași operator au apărut din nou diferențe de preț la motorina standard (de exemplu la Rompetrol și Socar), deși în ultimele luni rețelele renunțaseră la această practică și afișau același preț la nivel național. Tabelul publicat de Economedia indică următoarele valori (motorină, marți 30 iunie vs. miercuri 1 iulie; benzina standard – neschimbată): Rompetrol : 9,14 lei → 9,24–9,59 lei (benzină: 8,68 lei) Petrom : 9,18 lei → 9,54 lei (benzină: 8,62 lei) OMV : 9,24 lei → 9,60 lei (benzină: 8,68 lei) Socar : 9,24 lei → 9,54–9,59 lei (benzină: 8,62 lei) Lukoil : 9,24 lei → 9,24 lei (urmează actualizare) (benzină: 8,68 lei) MOL : 9,14 lei → 9,24 lei (urmează actualizare) (benzină: 8,68 lei) Publicația notează că o parte dintre rețele au aplicat deja noile tarife, iar restul ar urma să se alinieze în cursul zilei, pe măsură ce sistemele de tarifare procesează eliminarea facilităților fiscale. De ce s-a scumpit: acciza a revenit la nivelul standard Scumpirea este legată de încetarea efectelor Ordonanței de Urgență din aprilie 2026 , prin care Guvernul redusese temporar acciza la motorina standard cu 30 de bani/litru (respectiv 36 de bani/litru cu TVA ), de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri . Pe 30 iunie, deputatul PSD Augustin Hagiu a anunțat că plafonarea prețului la motorină nu va fi prelungită, iar proiectul legislativ care ar fi permis extinderea până la 30 noiembrie a fost oprit în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților, conform Agerpres. Impact imediat pentru șoferi În lipsa prelungirii, taxele și accizele au revenit automat la nivelul standard, iar costul suplimentar este transferat în prețul de la pompă. Economedia estimează că, pentru un plin de 50 de litri , șoferii vor plăti cu aproximativ 18–20 de lei mai mult începând de miercuri. [...]
