Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Premierul slovac Robert Fico cere UE să renunțe la sancțiunile pe petrol și gaze rusești, potrivit Economica.net, pe fondul unei crize energetice pe care o leagă de războiul din Iran.
Fico a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană ar trebui să pună capăt sancțiunilor asupra importurilor de petrol și gaze din Rusia, să ia măsuri pentru restabilirea fluxurilor de petrol prin conducta Drujba și să contribuie la încheierea războiului din Ucraina, pentru a limita efectele asupra pieței energiei, relatează Reuters.
Declarațiile au fost făcute după o convorbire cu premierul ungar Viktor Orban, iar mesajul a fost transmis într-un comunicat.
„UE şi în special (Comisia Europeană) ar trebui să reia imediat dialogul cu Rusia şi să garanteze un astfel de mediu politic şi juridic încât statele membre individuale şi UE în ansamblu să poată reaproviziona rezervele de gaze şi petrol lipsă şi să permită aprovizionarea cu aceste materii prime strategice din toate sursele şi direcţiile posibile, inclusiv din Rusia”
În esență, poziția premierului slovac leagă securitatea aprovizionării cu energie de relaxarea restricțiilor asupra resurselor rusești și de reluarea fluxurilor prin infrastructura existentă, inclusiv Drujba, într-un context regional pe care îl descrie ca fiind agravat de conflictul din Iran.
Recomandate

Ministrul ungar de Externe cere revenirea petrolului și gazelor rusești pe piața UE , potrivit G4Media , în reacție la recomandările comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, privind reducerea consumului. Péter Szijjártó a contestat ideea ca europenii să lucreze de acasă, să conducă mai puțin, să folosească transportul în comun în regim de împărțire a mașinii (carpooling) și să reducă viteza pe autostrăzi, susținând că „singurul pas acceptabil” ar fi reintroducerea pe piața europeană a resurselor rusești „ieftine”. În argumentația sa, șeful diplomației ungare leagă propunerile de economisire de efectele războiului din Iran asupra pieței energetice mondiale. El afirmă că blocarea a circa 20% din livrările globale de petrol, combinată cu interdicțiile UE privind țițeiul și gazele naturale din Rusia, ar putea duce la o penurie majoră de energie și la creșteri puternice ale prețurilor în Europa. În această logică, Szijjártó susține că revenirea petrolului și gazelor rusești ar reduce riscul unei scumpiri „dramatice” și ar limita presiunea asupra securității energetice. În același context, G4Media arată că, marți, publicația Politico a consemnat îndemnul comisarului european pentru energie către europeni de a lucra de acasă și de a conduce mai puțin, pe fondul unor perturbări ale pieței petroliere despre care ar fi avertizat că vor dura. Articolul mai amintește că presa internațională a publicat recent interceptări telefonice potrivit cărora Szijjártó i-ar fi raportat ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, discuții din Consiliile Europene și ar fi promis sprijin de lobby pentru oligarhi ruși sancționați de Uniunea Europeană. „Singurul pas acceptabil” ar fi reintroducerea pe piața europeană a resurselor rusești „ieftine”. [...]

Cuba a primit aproximativ 730.000 de barili de petrol rusesc , într-un transport prezentat la Moscova drept o reușită politică și economică, potrivit TVR Info . Sosirea petrolierului „Anatoli Kolodkin”, încărcat cu 100.000 de tone de țiței, a fost intens mediatizată de televiziunile și radiourile ruse, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al efectelor acestora asupra piețelor energetice. În relatarea TVR Info, episodul este legat de războiul din Iran și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, care au împins în sus cotațiile petrolului și au îmbunătățit perspectivele de venituri ale Rusiei din exporturi. În acest context, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a susținut că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril și a avertizat asupra unei crize energetice severe pentru Europa, consemna la acel moment Politico. Pentru Cuba, transportul rusesc vine într-un moment de vulnerabilitate: insula și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat regional și furnizor de petrol, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, conform TVR Info. În paralel, Donald Trump a amenințat cu taxe vamale pentru țările care exportă petrol către Cuba și a făcut aluzii la „cucerirea” insulei, iar expertul Jorge Pinon (Universitatea din Texas, Austin) s-a declarat surprins că SUA nu au încercat să intercepteze petrolierul rus înainte de a ajunge atât de aproape de Cuba. Miza pentru Kremlin este în primul rând financiară. Creșterea prețului petrolului ar permite Rusiei să vândă mai aproape de prețurile pieței, după perioade în care, din cauza sancțiunilor SUA și UE, a fost nevoită să acorde reduceri. În plus, Washingtonul a suspendat temporar în martie sancțiunile împotriva petrolului rusesc pentru a permite alimentarea piețelor globale, cu o fereastră până la 11 aprilie pentru vânzarea și livrarea țițeiului încărcat înainte de 12 martie, notează TVR Info. Datele citate în material arată însă o imagine mixtă: vânzările de petrol rusesc și produse petroliere au coborât în februarie la 6,6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar veniturile au scăzut cu 30% față de anul anterior. Pe de altă parte, în martie livrările către India s-au dublat față de februarie, potrivit Kpler, iar calcule preluate din The Financial Times indică faptul că o creștere de 10 dolari a prețului mediu lunar al petrolului rusesc ar aduce 2,8 miliarde de dolari venituri suplimentare, din care 1,63 miliarde ar intra la buget ca impozite, ceea ce ar fi echivalat la jumătatea lui martie cu circa 150 de milioane de dolari pe zi în plus. În același timp, materialul subliniază riscurile unui scenariu prelungit: un război de durată în Iran ar putea împinge petrolul peste 120 de dolari, dar ar crește probabilitatea unei recesiuni globale, care ar reduce cererea și ar pune presiune în jos pe prețuri. Această prudență este reflectată și de declarații din Rusia, inclusiv ale deputatului Serghei Chizhov, citat de Gazeta.ru prin intermediul corespondentului La Vanguardia, care avertizează că o recesiune ar putea întoarce avantajul actual al Moscovei. [...]

România nu mai scoate la licitație noi blocuri offshore pentru explorarea gazelor în Marea Neagră, ceea ce blochează practic extinderea activităților de căutare a unor noi zăcăminte, potrivit Economedia , care citează Reuters. Miza este cu atât mai mare cu cât România și NATO au estimat un potențial de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, resursă care ar putea susține diversificarea aprovizionării regionale pe fondul reducerii dependenței de gazul rusesc și ar putea deschide calea unor noi descoperiri. În practică, agenția de stat pentru resurse minerale nu a mai scos la licitație blocuri pentru explorare offshore din 2010. Un plan pentru o nouă rundă de licitații a fost suspendat în urmă cu aproximativ cinci ani, din cauza unor prevederi legale suprapuse, notează Reuters, citat de Economedia. În acest context, Black Sea Oil & Gas (BSOG), controlată de fondul de investiții Carlyle Group, a atras atenția că, deși interesul investitorilor pentru gaze a rămas ridicat, accesul la noi concesiuni este blocat. Compania a lansat în 2022 primul proiect de dezvoltare offshore din Marea Neagră românească din ultimele trei decenii, după ce câștigase o licitație în 2010, și acoperă aproximativ 10% din consumul anual al României; în paralel, lucrează și la proiecte de energie regenerabilă. „Are oportunități uriașe pentru gaze, și totuși nu poți obține o concesiune. Practic există un moratoriu pentru asta. Și suntem investitori pregătiți, avem infrastructură, vedem oportunitatea, și totuși nu putem obține o altă concesiune pentru că este blocată”, a declarat Mark Beacom, directorul executiv al BSOG, la o conferință organizată de Economist. Agenția de stat pentru resurse minerale nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai arată Reuters. La aceeași conferință, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că își dorește atragerea unor companii americane pentru viitoare proiecte de gaze în Marea Neagră. Proiectul-cheie rămâne Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom (controlată majoritar de OMV din Austria) și Romgaz, care ar urma să dubleze producția anuală a României din 2027 și să transforme țara într-un exportator net. Reuters a relatat, pe baza unor surse din industrie, că Naftogaz din Ucraina ar fi fost în discuții cu OMV Petrom pentru dezvoltarea unui câmp offshore, după ce compania ucraineană a anunțat anterior descoperirea unor rezerve „substanțiale” în Marea Neagră, înainte de război. [...]

Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul nu beneficiază de pe urma scumpirilor carburanților, ci dimpotrivă, acestea reprezintă un cost pentru finanțele publice. Potrivit Economica.net , Bolojan a explicat că veniturile fiscale suplimentare din creșterea prețurilor la benzină și motorină sunt mult mai mici decât costul crizei pentru economie. Premierul a detaliat că, din estimările Ministerului Finanțelor, veniturile suplimentare din TVA ar fi între 100 și 110 milioane lei lunar, la un preț mediu al carburanților de 10-10,2 lei. Totuși, criza prețului petrolului generează costuri indirecte semnificative, cum ar fi creșterea dobânzilor la datoria publică, care au urcat cu până la 1 punct procentual de la începutul crizei. Măsuri guvernamentale pentru stabilizarea prețurilor Pentru a limita efectele negative ale scumpirilor, Guvernul a implementat mai multe măsuri. În martie și prima săptămână din aprilie, au fost luate decizii pentru a păstra stabilitatea economică și pentru a sprijini sectoarele afectate. Printre acestea se numără creșterea accizei rambursate pentru transportatori, ceea ce implică un efort bugetar de peste 600 de milioane de lei anual. Pentru agricultori, rambursarea accizei de 2,7 lei/litru a fost prelungită, ceea ce înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei în acest an. De asemenea, Guvernul a limitat adaosul comercial la combustibili pentru a evita creșterile speculative de prețuri. Reducerea accizei la motorină Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență pentru reducerea cu 11% a accizei la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Această măsură va intra în vigoare de marți și va genera un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane de lei lunar. Reducerea accizei se aplică doar motorinei, deoarece aceasta reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil în România și are un impact semnificativ asupra prețurilor din economie. „Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parțial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin prețurile mai mari ale petrolului, de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția la reducerea poverii asupra cetățenilor”, a punctat premierul Bolojan. Taxa de solidaritate În plus, Guvernul a decis să supraimpoziteze profiturile excepționale ale companiilor care exploatează țițeiul românesc. Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, din această taxă de solidaritate ar urma să se încaseze între 90 și 100 de milioane lei lunar, în funcție de prețurile țițeiului. Aceste venituri vor acoperi parțial reducerile de accize acordate. Perspectivele viitoare Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că, în prezent, nu sunt planificate alte măsuri pentru reducerea impactului creșterii prețurilor carburanților. Totuși, măsurile deja implementate sunt în continuă evaluare pentru a asigura stabilitatea economică și a limita efectele inflaționiste. [...]

Motorina standard s-a scumpit vineri cu până la 24 de bani/litru în benzinăriile din România, iar creșterile recente au ajuns să erodeze aproape complet efectul reducerii de acciză care ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Economica.net . În stațiile Petrom, liderul pieței, motorina standard a urcat cu 20 de bani pe litru și a ajuns la 10,29 lei/litru, conform datelor observate de publicație. În același timp, la OMV a fost consemnată o scumpire, iar prețul a ajuns la 10,38 lei/litru, în timp ce MOL afișa un nivel apropiat, de 10,39 lei/litru. La Lukoil, creșterea raportată a fost de 11 bani pe litru față de ziua anterioară, până la 10,38 lei/litru. La SOCAR, publicația a observat o majorare mai amplă, de 30 de bani, până la 10,49 lei/litru. Rompetrol a majorat prețul motorinei standard cu 24 de bani pe litru, până la 10,51 lei/litru. Totuși, acolo unde mai este disponibilă, cea mai ieftină motorină menționată în datele citate apare tot la Rompetrol, dar la sortimentul premium: compania a redus prețul cu 78 de bani cu o zi înainte, apoi l-a crescut cu 50 de bani, rezultând un preț de 9,84 lei/litru, cu mențiunea că stocul ar putea să se epuizeze rapid. Prețurile menționate sunt cele din vestul Capitalei și erau valabile la 4 aprilie, ora 10, notează sursa. Pe fondul acestor evoluții, scumpirile din ultimele zile tind să anuleze efectul reducerii temporare a accizei la motorina standard, decisă de Guvern. Actul normativ prevede o reducere a accizei cu 30 de bani pe litru, respectiv 36 de bani pe litru cu tot cu TVA, iar aplicarea ar urma să înceapă de marți, conform declarațiilor citate de Economica.net. „Acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piaţa petrolului şi a carburanţilor, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA (…)”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria. În același context, publicația leagă presiunea pe preț de creșterea cotațiilor internaționale la motorină, alimentată de războiul din Iran. Vineri, cotația Platt’s Med (referință folosită pentru piața regională) ar fi ajuns la 1.570 de dolari pe tonă, după un salt de 200 de dolari într-o singură zi, nivel descris ca fiind de peste două ori mai mare față de începutul anului. În plan european, riscul unei penurii și discuțiile despre măsuri de urgență rămân pe agendă. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat într-un interviu pentru Financial Times că UE ia în calcul inclusiv raționalizarea combustibilului și eliberarea unor cantități suplimentare din rezervele strategice, în condițiile unui posibil șoc energetic prelungit. Principalele repere de preț și variații menționate pentru 4 aprilie (vestul Bucureștiului) sunt: Petrom: 10,29 lei/litru (motorină standard), +20 bani/litru OMV: 10,38 lei/litru (motorină standard), scumpire raportată în aceeași zi MOL: 10,39 lei/litru (motorină standard), nivel apropiat de OMV Lukoil: 10,38 lei/litru (motorină standard), +11 bani/litru SOCAR: 10,49 lei/litru (motorină standard), +30 bani/litru Rompetrol: 10,51 lei/litru (motorină standard), +24 bani/litru Rompetrol: 9,84 lei/litru (motorină premium, unde mai este disponibilă), după o reducere și apoi o creștere puternică în două zile consecutive [...]

În Hong Kong, benzina a urcat la un nivel echivalent cu aproape 20 de lei pe litru , potrivit Mediafax , pe fondul scumpirii petrolului și al tensiunilor geopolitice care au perturbat rute-cheie de transport. Conform CNN , prețul a ajuns la aproximativ 15,6 dolari americani pe galon (3,7 litri), adică 4,12 dolari pe litru, nivel prezentat drept cel mai ridicat din lume. Raportat la România, Mediafax notează că rezultă un cost apropiat de 20 de lei/litru, de peste două ori față de prețurile curente de pe piața locală. Mediafax arată că Hong Kong a avut constant unele dintre cele mai mari prețuri la benzină, iar datele citate de la GlobalPetrolPrices.com indică faptul că această situație era valabilă și înainte de recentele evoluții geopolitice. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie, a accelerat scumpirile, cu efecte directe asupra economiilor asiatice dependente de livrările din Orientul Mijlociu. Deși doar 8,4% din populația de circa 7,5 milioane de locuitori deține mașini, potrivit Departamentului de Transport din Hong Kong citat de Mediafax, efectele se extind dincolo de șoferi. Economiștii avertizează că majorările se transmit în economie, alimentează inflația și cresc costurile logistice. În acest context, autoritățile locale spun că aprovizionarea rămâne stabilă, în condițiile în care Hong Kong importă aproximativ 80% din produsele petroliere din China continentală. Liderul orașului, John Lee, și-a exprimat îngrijorarea și a promis monitorizarea atentă a pieței, mai notează Mediafax. Articolul descrie și consecințe vizibile în comportamentul de consum, inclusiv „turismul pentru benzină”: șoferii aleg să alimenteze în orașe din China continentală, precum Shenzhen, unde benzina poate costa chiar și o treime din prețul din Hong Kong. În paralel, scumpirile apasă pe bugetele personale și pe activitățile de livrare, iar un curier pe motocicletă rezumă situația astfel: prețul combustibilului a crescut, dar plata a rămas aceeași. Prețul benzinei în Hong Kong: ~15,6 dolari/galon (3,7 litri), adică ~4,12 dolari/litru Factor agravant menționat: închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz și scumpirea petrolului Structură a pieței locale: ~80% din produsele petroliere sunt importate din China continentală Impact social și economic: presiune pe inflație, costuri logistice mai mari, „turism pentru benzină” către Shenzhen Context local: deținerea de mașini este redusă (8,4% din populație), dar efectele se propagă în economie [...]