Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Petrolul se scumpește accelerat, apropiindu-se de 70 de dolari/baril, pe fondul temerilor legate de un posibil conflict între SUA și Iran, informează Biziday. Creșterea prețului este determinată de îngrijorările privind o potențială ripostă iraniană care ar putea perturba livrările de petrol din Golful Persic. Comparativ cu începutul anului, țițeiul european este acum cu 15% mai scump.
Joi seara, prețul țițeiului european a depășit 69 de dolari pe baril, marcând cea mai abruptă creștere din iulie 2023. Tensiunile dintre SUA și Iran s-au intensificat după ce portavionul Abraham Lincoln a ajuns în Marea Arabiei, amplificând temerile legate de o posibilă întrerupere a furnizărilor de petrol.
La începutul lunii, prețurile petrolului au fost influențate de incursiunea americană din Venezuela și de întreruperea producției din Kazahstan. Deși există o supraofertă de petrol pe piața internațională, datorită reluării producției la capacitate maximă de către Arabia Saudită și OPEC, prețurile continuă să crească pe fondul contextului geopolitic complicat și al scăderii valorii dolarului american.
Recomandate
Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să reducă producția de țiței în săptămânile următoare , pe fondul prăbușirii exporturilor și al epuizării rapide a capacităților de stocare, potrivit HotNews . Presiunea este vizibilă în creșterea stocurilor ținute pe nave-cisternă și în semnalele din piață că Teheranul ar putea ajunge să „închidă robinetul” nu din decizie strategică, ci din lipsă de spațiu. Exporturile sunt greu de cuantificat, deoarece unele nave își opresc sistemele de urmărire, iar forțele americane obligă petrolierele iraniene să se întoarcă. În acest context, livrările către China – principalul cumpărător – devin și mai opace. Exporturi în cădere și stocuri blocate pe mare Firma de analiză Vortexa a verificat că doar „o mână” de nave cu țiței iranian au părăsit Golful Oman între 13 și 25 aprilie, ceea ce indică o scădere de peste 80% față de o perioadă comparabilă din martie, când Iranul a exportat 23,4 milioane de barili, conform datelor LSEG. Vortexa estimează că aproximativ 4 milioane de barili au părăsit cu succes Golful Oman, dar precizează că nu poate confirma dacă vreuna dintre nave a fost interceptată. Separat, analiștii Kpler spun că nu au observat niciun petrolier iranian care să părăsească Golful Oman de la începutul blocadei americane. Pe partea operațională, TankerTrackers arată că Iranul continuă să încarce țiței în principalul centru de export de pe Insula Kharg, iar imaginile din satelit indică cel puțin 10 petroliere staționate în largul portului Chah Bahar, în Golful Oman. Riscul imediat: reducerea producției din lipsă de spațiu Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a transmis că blocada privează Teheranul de venituri din exporturi și a indicat amploarea stocurilor blocate: „În acest moment, există 41 de petroliere cu 69 de milioane de barili de petrol pe care regimul iranian nu le poate vinde.” Iranul a pompat aproximativ 3,24 milioane de barili pe zi în februarie, circa jumătate fiind destinată rafinării interne. Totuși, Johannes Rauball (Kpler) avertizează că țara ar putea fi nevoită să înceapă reducerea producției în una-două săptămâni, din cauza capacităților limitate de stocare. Kpler estimează că depozitarea terestră este ocupată în proporție de aproximativ 60%, cu rezerve de peste 50 de milioane de barili și o capacitate totală de 86 de milioane de barili. Într-o evaluare separată, FGE NextantECA a estimat la 15 aprilie că limitarea stocării ar putea obliga Iranul să reducă producția la jumătatea lunii iunie. Efecte în piață și în economia Iranului Reducerea aprovizionării din Iran se suprapune peste blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz din cauza războiului, ceea ce limitează exporturile de petrol din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak și a împins prețurile în sus – un rezultat pe care SUA au încercat să îl evite. Contractele futures pentru Brent au crescut cu aproximativ 50 de dolari pe baril de la începutul conflictului din Iran (28 februarie), alimentând scumpiri la benzină, motorină și combustibil pentru avioane. În paralel, rialul iranian a atins un minim istoric față de dolar, semnalând deteriorarea situației financiare într-o economie dependentă de petrol. În acest tablou, următoarele săptămâni devin critice: dacă exporturile rămân blocate, problema Iranului nu mai este doar vânzarea țițeiului, ci gestionarea fizică a volumelor produse – cu tăieri de producție tot mai probabile, potrivit estimărilor citate. [...]
Scumpirea petrolului peste 120 de dolari/baril reaprinde riscul de șoc pe energie , pe fondul impasului din conflictul cu Iranul și al discuțiilor din SUA despre opțiuni militare, potrivit HotNews . Brent a trecut de 120 de dolari pe baril, după opt zile consecutive de creșteri, atingând un maxim al ultimilor patru ani, conform datelor citate de publicație de la OilPrice. Mișcarea reflectă, în evaluarea pieței, adâncirea impasului din războiul din Iran. Un factor care a amplificat îngrijorările investitorilor este respingerea de către președintele SUA, Donald Trump , a planului iranian, potrivit declarațiilor sale pentru Axios. Trump a susținut că Iranul s-a apropiat de poziția Washingtonului, „dar nu suficient”. Ce opțiuni ia în calcul Washingtonul Axios mai scrie că Trump urmează să primească joi o informare de la comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, privind noi planuri pentru o potențială acțiune militară în Iran. În acest context, Trump ar lua în considerare reluarea operațiunilor militare fie pentru a încerca să depășească blocajul din negocieri, fie pentru a da o „lovitură finală” înainte de a pune capăt războiului. Cele trei scenarii menționate în material sunt: un val „scurt și puternic” de atacuri asupra Iranului, care „probabil” ar include infrastructură, cu scopul de a forța ieșirea din impasul negocierilor; preluarea unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a o redeschide transportului maritim comercial, o operațiune care ar putea include forțe terestre; o operațiune a forțelor speciale pentru a securiza stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, scenariu discutat și în trecut. De ce contează pentru economie Trecerea Brent peste pragul de 120 de dolari/baril indică o creștere a „primei de risc” geopolitic în preț, într-un moment în care piața încearcă să evalueze dacă tensiunile se pot transforma într-o perturbare directă a fluxurilor de petrol și a rutelor maritime, în special în zona Strâmtorii Hormuz. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau probabilități, rămâne neclar ce opțiune ar putea fi aleasă și în ce interval. [...]
Ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC adâncește ruptura cu Arabia Saudită și împinge Abu Dhabi să își reevalueze rolul în organizațiile regionale , într-un moment în care liderii emiratezi pun sub semnul întrebării utilitatea alianțelor multilaterale, potrivit Reuters . Un oficial din EAU, care a vorbit sub protecția anonimatului, a spus că țara își „reevaluează rolul și contribuțiile” în organizații multilaterale, însă „nu ia în calcul alte retrageri” în acest moment. Declarația vine la o zi după ce Abu Dhabi a anunțat că se retrage din OPEC, decizie care intră în vigoare la 1 mai. Pe fondul ieșirii din organizația petrolieră, au apărut speculații că EAU ar putea părăsi și alte structuri regionale, inclusiv Liga Arabă și Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC). Oficialul citat de Reuters afirmă că este vorba despre o revizuire mai largă a utilității apartenenței la astfel de organizații, nu despre un plan de retrageri în lanț. Rivalitatea cu Arabia Saudită, accentuată de decizia privind OPEC Reuters notează că retragerea EAU — unul dintre cei mai mari producători din grup — lărgește falia dintre Emirate și Arabia Saudită, considerată liderul de facto al OPEC. Relația dintre Abu Dhabi și Riad, cândva una de alianță strânsă, a evoluat într-o rivalitate „mocnită”, cu dispute pe teme precum politica petrolieră, geopolitica regională și competiția pentru atragerea de talente și capital. Critici la adresa GCC după războiul cu Iranul Comentariile oficialului se înscriu, potrivit Reuters, într-o reevaluare mai amplă a alianțelor de către Abu Dhabi după începutul războiului cu Iranul, în condițiile în care GCC a fost criticat pentru ceea ce EAU a descris drept un răspuns insuficient la conflict. Anwar Gargash, un oficial de rang înalt din EAU, a declarat la o conferință în EAU că, deși statele GCC s-au sprijinit „logistic”, poziția lor „politică și militară” a fost, în opinia sa, „cea mai slabă din istorie”. „Este adevărat că, logistic, țările GCC s-au sprijinit reciproc, dar politic și militar, cred că poziția lor a fost cea mai slabă din istorie.” Gargash a spus că se aștepta la o poziție slabă din partea Ligii Arabe, dar nu și din partea GCC, ceea ce explică surpriza exprimată public. „Autonomie strategică” și repoziționare externă Gargash a indicat anterior că EAU își va „examina atent” relațiile regionale și internaționale pentru a determina „pe cine se poate baza”, asociind această revizuire cu măsuri de întărire a poziției economice și financiare a țării. El a rezumat direcția prin formula: „autonomia strategică rămâne opțiunea durabilă a EAU”. În același timp, Reuters reamintește că Emiratele sunt un centru regional de afaceri și finanțe și unul dintre cei mai importanți aliați ai Washingtonului. După ce au fost atacate în timpul războiului cu Iranul, EAU și-au consolidat relațiile cu Statele Unite și cu Israel, cu care au normalizat legăturile în 2020 prin Acordurile Abraham , văzute de Abu Dhabi și ca un canal către Washington și un instrument de influență regională. [...]
Ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC și OPEC+ redesenează echilibrul de putere pe piața petrolului , într-un moment în care războiul din Iran și blocajele din Strâmtoarea Hormuz au redus oferta și au amplificat miza „barililor disponibili” din Golf, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Decizia EAU, anunțată marți și aplicată de la 1 mai, pune capăt unei apartenențe de aproape șase decenii la cartel și scoate din alianță al treilea cel mai mare producător. Mișcarea vine cu o zi înaintea reuniunii OPEC de la Viena și în a noua săptămână a războiului dintre Iran și coaliția SUA–Israel, context în care coordonarea energetică și de securitate din Golf este deja sub presiune. Ce schimbă ieșirea EAU: mai multă „suveranitate” asupra producției Potrivit analizei, retragerea oferă Abu Dhabi control deplin asupra capacității de producție pe care a extins-o în ultimii ani către 5 milioane de barili pe zi, eliminând constrângerile sistemului de cote prin care Arabia Saudită a coordonat decenii la rând politica petrolieră din Golf. Rauf Mammadov (fost oficial SOCAR, în prezent la Fuld & Company) a descris ieșirea drept „o lovitură semnificativă” pentru OPEC și în special pentru Arabia Saudită, estimând că producția EAU reprezintă 9%–11% din producția OPEC și aproximativ 5% din OPEC+ (formatul extins care include Rusia și alți exportatori din afara OPEC). Ministrul energiei din EAU, Suhail Mohamed Al Mazrouei, a declarat pentru CNBC că momentul a fost ales pentru a reduce la minimum perturbările pentru ceilalți producători, iar pentru The National a prezentat decizia ca o evoluție de politică aliniată „fundamentelor” pe termen lung ale pieței. De ce contează acum: Hormuz, infrastructura și „barilii” care pot ajunge pe piață Analiza leagă decizia de efectele asimetrice ale blocajelor din Strâmtoarea Hormuz. Arabia Saudită a gestionat mai bine șocul prin conducta East-West către Marea Roșie, în timp ce alți producători au fost mai expuși. EAU, la rândul lor, au investit în conducta Habshan–Fujairah, care ocolește Hormuz și duce țițeiul către un terminal la Golful Oman. Un analist din Dubai, citat sub protecția anonimatului, susține că, în condițiile în care unii producători dependenți de strâmtoare au redus extracția pe măsură ce depozitele s-au umplut, EAU și-au păstrat capacitatea fizică de a exporta. În această logică, rămânerea în OPEC+ ar fi însemnat, practic, plafonarea exporturilor „neîngrădite” ale EAU pentru a menține solidaritatea cu membri care nu pot ajunge la piață în aceleași condiții. În planul pieței, prețul petrolului Brent a scăzut după anunț, apoi și-a revenit pe măsură ce traderii au reevaluat prima de risc asociată producției din Golf, notează analiza. Presiune pe Arabia Saudită și pe OPEC+: cota de piață vs. preț În perspectiva reuniunii de la Viena, analiza conturează o dilemă pentru Riad: fie insistă ca membrii rămași să respecte limitele de producție și riscă să piardă cotă de piață în favoarea EAU, fie relaxează limitele și acceptă riscul unei scăderi a prețurilor. În același timp, Rusia a transmis că rămâne în grup și speră ca ieșirea EAU să nu destabilizeze cartelul. Elai Rettig (specialist în energie la Universitatea Bar-Ilan) argumentează că plecarea EAU ar împinge OPEC și statele rămase către o dependență mai mare de Rusia, ceea ce ar crește greutatea Moscovei în deciziile OPEC+. Cât ar putea crește producția EAU și ce urmează Rettig estimează că EAU ar urma să își majoreze producția cu aproximativ 1 milion de barili pe zi, fără a mai ține cont de interesele Arabiei Saudite sau ale Rusiei, odată eliberate de constrângerile OPEC. O întrebare-cheie pentru reuniunea de la Viena, potrivit lui Mammadov, este dacă alte state ar putea urma exemplul EAU: Kuwait sau Bahrain dintre membrii OPEC, respectiv Azerbaidjan sau Kazahstan dintre participanții OPEC+. Analiza amintește că și Qatar a părăsit OPEC în ianuarie 2019, în perioada blocadei diplomatice și comerciale impuse de Arabia Saudită, EAU, Bahrain și Egipt (2017–2021). [...]
Carburanții s-au scumpit cu circa 20 de bani pe litru în România , pe fondul unei noi runde de volatilitate pe piața petrolului, unde cotația Brent a urcat joi până la 126 de dolari/baril (aprox. 579 lei), înainte să coboare în aceeași zi la 114 dolari, potrivit Antena 3 . În București, vineri, 1 mai, un litru de benzină standard ajunge la 8,98 lei, iar motorina standard la 9,67 lei, conform aceleiași surse. GPL-ul este indicat la 4,23 lei/litru. Cât costă la pompă: standard și premium Scumpirea medie menționată este de 20 de bani față de ziua precedentă, iar majorarea se vede și la sortimentele premium: benzină standard: 8,98 lei/litru motorină standard: 9,67 lei/litru GPL: 4,23 lei/litru benzină premium: 9,4 lei/litru motorină premium: 10,35 lei/litru De ce contează: petrolul a sărit la maximul ultimilor patru ani, apoi a scăzut În spatele mișcării de preț stă saltul rapid al țițeiului Brent, care a depășit joi 126 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul unor informații potrivit cărora Donald Trump „se pregătește să atace din nou Iranul”. Ulterior, prețul a coborât la 114 dolari în cursul zilei. Antena 3 notează că țițeiul Brent a atins 126,31 dolari/baril, iar ultima dată când piața a mai văzut astfel de niveluri a fost în februarie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Contextul geopolitic și factorii de piață invocați Articolul menționează două explicații pentru volatilitate: informații despre un plan pregătit de Comandamentul Central al Armatei SUA (CENTCOM) pentru „bombardamente scurte și intense” împotriva Iranului, relatate de Axios, ca încercare de a reporni negocierile cu Teheranul; apropierea termenului-limită pentru contractele „futures” (acorduri de cumpărare sau vânzare la o dată viitoare), care poate amplifica fluctuațiile de preț. Totodată, se arată că prețurile la energie au crescut pe parcursul săptămânii, în condițiile în care „negocierile de pace s-au blocat din nou”, iar Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă. [...]
Rusia vrea să păstreze OPEC+ funcțional , chiar dacă Emiratele Arabe Unite (EAU) au decis să părăsească organizația, într-un moment în care tensiunile din piața energetică cresc pe fondul războiului din Iran, potrivit Agerpres . Mesajul Kremlinului indică o miză economică directă: menținerea unui mecanism de coordonare care, în viziunea Moscovei, reduce volatilitatea prețurilor la energie. EAU au anunțat marți ieșirea din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, o decizie care lovește grupul într-un context de criză energetică „fără precedent”, în care au devenit vizibile disensiuni între statele din Golf, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. De ce contează: Rusia leagă OPEC+ de stabilizarea pieței Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a descris OPEC+ drept un format „important” în actualele turbulențe ale piețelor globale și a susținut că acesta ajută la reducerea fluctuațiilor și la stabilizarea piețelor energetice. „Acest format ajută la minimizarea substanțială a fluctuațiilor piețelor energetice și permite stabilizarea acestor piețe.” Ce spune Moscova despre plecarea EAU Peskov a afirmat că Rusia respectă decizia EAU de a părăsi organizația, dar a adăugat că Moscova speră să continue dialogul energetic cu statul din Golf. În același timp, Kremlinul a transmis că Rusia intenționează să rămână în OPEC+, în pofida ieșirii EAU, și și-a exprimat speranța că grupul va continua să funcționeze. Context: ponderea OPEC+ și rolul EAU în grup Rusia s-a alăturat OPEC+ în 2016. Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut grupul a produs aproape 50% din petrolul și derivatele lichide petroliere la nivel mondial. În interiorul OPEC+, EAU au fost al patrulea cel mai mare producător, iar Rusia al doilea, după Arabia Saudită. [...]
