Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Petrolul se scumpește accelerat, apropiindu-se de 70 de dolari/baril, pe fondul temerilor legate de un posibil conflict între SUA și Iran, informează Biziday. Creșterea prețului este determinată de îngrijorările privind o potențială ripostă iraniană care ar putea perturba livrările de petrol din Golful Persic. Comparativ cu începutul anului, țițeiul european este acum cu 15% mai scump.
Joi seara, prețul țițeiului european a depășit 69 de dolari pe baril, marcând cea mai abruptă creștere din iulie 2023. Tensiunile dintre SUA și Iran s-au intensificat după ce portavionul Abraham Lincoln a ajuns în Marea Arabiei, amplificând temerile legate de o posibilă întrerupere a furnizărilor de petrol.
La începutul lunii, prețurile petrolului au fost influențate de incursiunea americană din Venezuela și de întreruperea producției din Kazahstan. Deși există o supraofertă de petrol pe piața internațională, datorită reluării producției la capacitate maximă de către Arabia Saudită și OPEC, prețurile continuă să crească pe fondul contextului geopolitic complicat și al scăderii valorii dolarului american.
Recomandate
Drone iraniene au lovit portul petrolier Fujairah din Emiratele Arabe Unite , într-un atac care marchează extinderea conflictului din Golf asupra infrastructurii energetice regionale. Potrivit NPR , lovitura a avut loc la câteva ore după ce Statele Unite au bombardat zeci de obiective militare pe insula iraniană Kharg, principalul hub pentru exporturile de petrol ale Iranului. Atacul cu drone a vizat depozite de petrol din portul Fujairah , unul dintre cele mai importante centre globale pentru alimentarea navelor și pentru tranzitul țițeiului în apropierea Strâmtorii Hormuz. Exploziile au provocat un incendiu la instalațiile de stocare , iar unele operațiuni de încărcare a petrolului au fost suspendate temporar. Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe drone. Potrivit informațiilor citate de presă, incendiul ar fi fost declanșat de resturi provenite din dronele distruse , iar în urma incidentului nu au fost raportate victime. Portul Fujairah este considerat un punct strategic pentru comerțul global cu energie deoarece se află în afara Strâmtorii Hormuz , una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul petrolului. Tocmai din acest motiv, infrastructura energetică din zonă este văzută ca o țintă cu impact major asupra piețelor internaționale. Atacul survine în contextul escaladării conflictului început la 28 februarie 2026 între Iran, pe de o parte, și Statele Unite și Israel, pe de altă parte. În aceeași zi cu atacul asupra portului, Washingtonul a confirmat lovituri asupra peste 90 de ținte militare de pe insula Kharg , însă oficialii americani au precizat că infrastructura petrolieră a insulei nu a fost vizată direct, potrivit relatărilor publicate de Al Jazeera . Teheranul a avertizat între timp că baze militare și infrastructură folosite de SUA în statele din Golf pot deveni ținte legitime , iar oficialii iranieni au sugerat că instalațiile energetice ale companiilor americane din regiune ar putea fi vizate dacă atacurile asupra Iranului continuă. Lovitura asupra portului Fujairah amplifică temerile privind securitatea infrastructurii energetice din Golf și riscul perturbării fluxurilor globale de petrol, într-o regiune prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile mondiale de țiței. [...]
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu , doar 77 de nave tranzitând ruta strategică între 1 și 11 martie 2026, comparativ cu peste 1.200 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor citate de BURSA , care preia informații ale agenției AFP. Scăderea drastică a traficului a fost observată după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, la finalul lunii februarie. Datele companiei de analiză maritimă Lloyd's List Intelligence arată că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea în această perioadă fac parte din așa-numitele „flote fantomă”, utilizate pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse unor state precum Iranul sau Rusia. Deși Teheranul afirmă că nu a blocat oficial Strâmtoarea Ormuz , autoritățile iraniene au avertizat că navele asociate cu Statele Unite, Israelul sau cu aliații acestora ar putea deveni ținte în zonă. Începând cu 1 martie, agenția britanică pentru securitate maritimă UKMTO a raportat 20 de incidente care au implicat nave comerciale, inclusiv nouă petroliere. Organizația Maritimă Internațională confirmă, la rândul său, 16 incidente, dintre care opt au vizat nave petroliere. Diferența față de situația din 2025 este considerabilă. În perioada 1–11 martie a anului trecut, prin această rută vitală pentru comerțul global au trecut 1.229 de nave. În prezent, sute de petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate stau ancorate în Golful Persic, așteptând condiții de navigație mai sigure înainte de a traversa zona. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz este uriașă, deoarece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze naturale tranzitează acest coridor maritim. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a recunoscut că protejarea rutei este extrem de dificilă, descriind zona drept „un mediu tactic complex”. Potrivit acestuia, escortarea convoaielor comerciale de către nave militare americane nu poate fi analizată serios fără operațiuni militare suplimentare împotriva Iranului. [...]
Crește presiunea pentru escortarea navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz după intensificarea atacurilor iraniene. Potrivit Axios , mai multe state și experți din industria maritimă cer crearea unui sistem de protecție navală pentru navele comerciale, pe fondul atacurilor repetate asupra transportului maritim în această zonă strategică pentru comerțul global cu energie. În ultimele zile, cel puțin cinci nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, iar două rachete au lovit un remorcher sub pavilion al Emiratelor Arabe Unite care încerca să ajute o navă container abandonată. Atacul a provocat moartea a cel puțin patru membri ai echipajului. Oficialii americani avertizează că Iranul folosește porturi civile din regiune pentru operațiuni militare care amenință transportul internațional. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, deoarece prin acest coridor trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. În prezent însă, traficul este aproape paralizat din cauza amenințărilor iraniene că va ataca orice navă care tranzitează zona. Armata americană a anunțat că a distrus 16 ambarcațiuni iraniene suspectate că ar fi pregătit instalarea de mine maritime în strâmtoare. Experții avertizează că armata iraniană poate lansa rapid atacuri folosind bărci rapide încărcate cu explozibili sau rachete, ceea ce face navigația extrem de periculoasă. În acest context, Washingtonul analizează posibilitatea de a folosi marina militară pentru a escorta petroliere și alte nave comerciale. Casa Albă a confirmat însă că, până în prezent, navele americane nu au escortat încă niciun petrolier prin strâmtoare. Oficialii spun că această opțiune rămâne disponibilă dacă situația o va impune. Analiștii estimează că organizarea unui sistem internațional de protecție navală ar putea dura câteva săptămâni, posibil până la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Între timp, aproximativ 20.000 de marinari se află pe nave în Golful Persic, mulți dintre ei lucrând în condiții de risc ridicat într-o zonă care a devenit, practic, un teatru de război. [...]
Atacurile asupra petrolierelor din Golful Persic au împins prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Reuters , cel puțin șase nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, în timp ce Iranul și-a intensificat atacurile asupra transportului maritim și infrastructurii energetice din regiune, amplificând criza energetică globală generată de conflict. Mai multe nave au fost lovite de proiectile sau atacate cu drone în ultimele zile , inclusiv o navă cargo sub pavilion thailandez, care a luat foc și a fost abandonată de echipaj după ce motorul a fost avariat. Trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți. Gardienii Revoluției din Iran au avertizat în mod repetat că navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz ar putea deveni ținte militare. Creșterea tensiunilor a dus la o nouă explozie a prețurilor la energie, petrolul Brent revenind peste pragul de 100 de dolari pe baril. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că războiul a provocat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale, după ce statele din Golf au redus producția cu aproximativ 10 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproape 10% din cererea globală. Pentru a limita impactul asupra piețelor, statele industrializate au decis eliberarea unei cantități record de petrol din rezervele strategice. Chiar și așa, specialiștii avertizează că reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz este esențială pentru stabilizarea prețurilor, deoarece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzitează această rută maritimă. Conflictul are și consecințe umanitare tot mai grave. Agenția ONU pentru refugiați estimează că până la 3,2 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Iranului de la începutul războiului, pe 28 februarie 2026. În paralel, ofensiva israeliană împotriva grupării Hezbollah din Liban s-a intensificat, după ce organizația susținută de Iran a lansat sute de rachete asupra nordului Israelului. Pe plan geopolitic, tensiunile continuă să se extindă. Israelul a anunțat că a vizat o instalație asociată programului nuclear iranian la complexul militar Parchin, iar Polonia a raportat o tentativă de atac cibernetic asupra centrului său național de cercetare nucleară, posibil legată de Iran. În ciuda escaladării conflictului, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „termine treaba”, reiterând poziția Washingtonului privind continuarea operațiunilor militare împotriva Iranului. [...]
Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului , pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News , în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului. Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere. În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă. Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene. Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani. În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment. [...]
Forțele SUA au lovit ținte militare pe insula Kharg - punct cheie pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului , informează Reuters . Insula Kharg, situată la aproximativ 26 km de coasta Iranului și la 483 km nord-vest de Strâmtoarea Hormuz, este un nod crucial pentru exporturile de petrol iraniene, gestionând 90% din transporturile de petrol ale țării. Atacul american a fost justificat de președintele Donald Trump ca o reacție la interferențele Iranului în navigația prin Strâmtoarea Hormuz. Trump a declarat pe rețelele sociale că toate țintele militare de pe Kharg au fost distruse și a amenințat cu lovirea infrastructurii petroliere dacă Iranul va continua să perturbe traficul maritim. Impactul asupra pieței globale de petrol ar putea fi semnificativ, având în vedere că: Kharg este responsabilă pentru exportul a 1.55 milioane de barili pe zi din totalul de 1.7 milioane bpd exportate de Iran în acest an. O eventuală deteriorare a infrastructurii ar putea retrage 2 milioane de barili pe zi de pe piață, conform Dan Pickering, director de investiții la Pickering Energy Partners. Iranul a amenințat că va ataca infrastructura energetică a companiilor petroliere care colaborează cu SUA în regiune, ceea ce ar putea escalada tensiunile. Iranul este al treilea cel mai mare producător din OPEC, contribuind cu aproximativ 4.5% din oferta globală de petrol. Înainte de conflict, Iranul și-a crescut exporturile la aproximativ 2.17 milioane bpd în februarie, atingând un record de 3.79 milioane bpd în săptămâna de 16 februarie. În contextul acestor evenimente, China, principalul importator mondial de țiței, este afectată direct, având în vedere că 11.6% din importurile sale maritime de petrol provin din Iran. China a luat măsuri pentru a-și conserva rezervele, inclusiv interzicerea exporturilor de combustibil rafinat. Aceste evoluții subliniază vulnerabilitatea insulei Kharg și importanța sa strategică pentru economia iraniană și piețele globale de energie. [...]
