Tag: venezuela
Știri despre „venezuela”
Președinta interimară a Venezuelei cere SUA să nu se amestece în politica internă - Declarația vine în contextul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul
Delcy Rodriguez le-a cerut SUA să nu se amestece în politica Venezuelei , potrivit Digi24 , într-o declarație făcută duminică, pe fondul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul și al mesajelor publice ale președintelui american Donald Trump privind intenția de a „dicta” deciziile de la Caracas. Rodriguez a formulat poziția ca un refuz explicit al influenței externe asupra deciziilor interne, într-un mesaj adresat lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoategui. > „Gata cu ordinele Washingtonului către politicienii venezueleni! Politica venezueleană trebuie să rezolve divergenţele şi conflictele noastre interne. Gata cu puterile străine!”, a declarat Rodriguez, conform relatării citate de Digi24. Contextul imediat al acestei poziționări este instalarea ei ca șefă interimară a statului la 5 ianuarie, după capturarea președintelui socialist Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară la Caracas, relatează AFP, preluată de Digi24. În urma acelui episod, Trump a anunțat că Washingtonul intenționează să „dicteze” deciziile Venezuelei „până la noi ordine”, ceea ce a amplificat percepția de presiune directă asupra conducerii de la Caracas. În același timp, Digi24 notează că, „sub presiunea americană”, Rodriguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat o reformă legislativă care include o lege privind hidrocarburile, a eliberat prizonieri politici și a făcut apel la acorduri cu opoziția. Săptămâna trecută, Casa Albă a anunțat, fără a indica o dată, că dorește să o invite pe Rodriguez în Statele Unite, după o convorbire telefonică între Trump și aceasta și după declarații elogioase ale președintelui american la adresa ei, mai consemnează Digi24. [...]
Trump dezvăluie utilizarea unei „arme secrete” în arestarea lui Maduro – o operațiune cu tehnologie necunoscută și efecte bizare în Venezuela
Donald Trump a confirmat utilizarea unei arme secrete în recenta operațiune americană desfășurată pe 3 ianuarie în Caracas, Venezuela, care a dus la capturarea fostului președinte Nicolas Maduro și a soției acestuia, Cilia Flores , transmite Știrile Pro TV , citând un interviu acordat de Trump publicației The New York Post . Fostul președinte american a denumit dispozitivul „ Discombobulatorul ” și a refuzat să ofere detalii tehnice, dar a afirmat că acesta a făcut ca sistemele de apărare ale forțelor lui Maduro să cedeze complet în momentul în care elicopterele americane au aterizat. Potrivit relatărilor, radarele s-au oprit brusc , iar rachetele de proveniență rusă și chineză nu au putut fi lansate . Martori din teren susțin că imediat după activarea dispozitivului, efectivele de securitate au suferit hemoragii nazale, vărsături cu sânge și pierderi temporare ale funcțiilor motorii , indicii care amintesc de așa-numitul „sindrom Havana” . Trump a oferit această declarație după ce au apărut informații că administrația Biden ar fi achiziționat recent o armă cu energie pulsată , similară cu cea suspectată că ar fi provocat incidente neurologice misterioase în rândul diplomaților americani în Cuba și alte locații. Această armă ar funcționa prin unde sonore sau electromagnetice direcționate , provocând dezorientare sau chiar leziuni fizice severe. În relatarea unui membru al gărzii personale a lui Maduro , momentul activării armei a fost urmat de apariția unei escadrile de drone , urmate de aproximativ opt elicoptere care au transportat un grup de 20 de soldați americani . Aparent, „Discombobulatorul” ar fi fost direcționat împotriva pozițiilor defensive, neutralizând complet capacitatea de reacție a acestora. Context politic și de securitate: Nicolas Maduro, în vârstă de 63 de ani, se află acum într-o închisoare federală din Brooklyn , în așteptarea procesului pentru narcoterorism . Funcția de lider interimar al Venezuelei a fost preluată de Delcy Rodriguez , fostă vicepreședintă, cu care Trump susține că SUA au „o relație excelentă”. Reacțiile oficiale privind natura exactă a tehnologiei folosite lipsesc, însă dezvăluirea lui Trump pune în lumină un posibil nou tip de armă non-letală de incapacitate totală , cu efecte fizice extreme. Până la apariția unor confirmări independente, declarațiile rămân controversate, dar ele întăresc speculațiile privind dezvoltarea accelerată a armelor energetice direcționate de către SUA. [...]
Machado i-a oferit lui Trump medalia Nobel pentru Pace - gest simbolic după întâlnirea de la Casa Albă
Maria Corina Machado i-a oferit lui Donald Trump medalia Nobel pentru Pace în timpul unei întâlniri la Casa Albă, însă premiul rămâne, formal, al liderului opoziției venezuelene, potrivit Reuters . Machado a descris întâlnirea drept „excelentă”, fără să ofere detalii suplimentare, și a spus că gestul este o recunoaștere a ceea ce ea a numit angajamentul lui Trump față de libertatea poporului venezuelean. Un oficial al Casei Albe a confirmat că Trump intenționează să păstreze medalia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a afirmat că Machado i-a prezentat „Premiul Nobel pentru Pace” pentru munca depusă, numind gestul „minunat”. Întrebat cu o zi înainte dacă își dorește ca Machado să îi dea premiul, Trump a declarat pentru Reuters că nu a spus asta și că „ea a câștigat Premiul Nobel pentru Pace”. Deși Machado i-a oferit medalia de aur pe care o primesc laureații, distincția nu se transferă. Institutul Nobel Norvegian a precizat că premiul nu poate fi transferat, împărțit sau revocat, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere oficial, rămâne al lui Machado. Întâlnirea, care ar fi durat puțin peste o oră, a fost prima întrevedere față în față dintre cei doi. Ulterior, Machado s-a întâlnit cu peste o duzină de senatori, republicani și democrați, pe Capitol Hill, unde a găsit în general sprijin mai entuziast. Contextul vizitei este unul tensionat: Trump a respins ideea instalării lui Machado ca lider al Venezuelei, după capturarea lui Nicolas Maduro într-o operațiune americană în această lună, notează Reuters. În același timp, Trump a lăudat-o în repetate rânduri pe președinta interimară Delcy Rodriguez, fosta „mână dreaptă” a lui Maduro, și a spus că este „foarte bună la negocieri”. Senatorul democrat Chris Murphy a declarat că Machado le-a spus senatorilor că represiunea din Venezuela nu este diferită față de perioada Maduro și a avertizat că Rodriguez devine tot mai consolidată, pe fondul sprijinului lui Trump. Potrivit Reuters, Trump a indicat că prioritatea sa este asigurarea accesului SUA la petrolul venezuelean și reconstrucția economică a țării, în timp ce grupuri externe contestă amploarea eliberărilor de deținuți politici anunțate de autoritățile de la Caracas. [...]
Telefónica încearcă să repatrieze profituri blocate de 20 de ani în Venezuela – compania vizează consolidarea prin achiziția Digi
Telefónica, grupul spaniol interesat de achiziția Digi, încearcă să recupereze profituri blocate de două decenii în Venezuela, mizând pe schimbările geopolitice recente și pe negocieri diplomatice directe , informează Mediafax , potrivit surselor din sector citate de elEconomista.es . Din 2005 și până în prezent, compania a fost împiedicată să își repatrieze profiturile din Venezuela, o piață complicată de inflație galopantă, devalorizarea monedei locale și regimuri restrictive. Estimările sugerează că între 2010 și 2014, Telefónica a înregistrat pierderi contabile de aproximativ 7,5 miliarde de euro , din cauza restricțiilor financiare impuse de statul venezuelean. În ciuda acestor pierderi, grupul controlează prin Movistar Venezuela peste 40% din piața locală de telefonie mobilă , cu 8,9 milioane de clienți și 1.700 de angajați. Contextul actual este însă favorabil pentru reluarea discuțiilor privind ieșirea definitivă a Telefónica din Venezuela , conform deciziei strategice luate în noiembrie 2025, de a se retrage din toate piețele din America Latină, cu excepția Braziliei. Accesul la profiturile blocate ar putea deveni un instrument de negociere pentru un potențial cumpărător, într-un climat economic marcat de interesul crescând al administrației Trump pentru atragerea de investiții în regiune. Cu toate acestea, repatrierea efectivă a fondurilor rămâne incertă, având în vedere că administrația americană a blocat activele guvernului venezuelean, ceea ce descurajează alte companii internaționale aflate în situații similare. Piața telecom din Venezuela este în continuare subdezvoltată , iar veniturile obținute de operatori sunt reduse: utilizatorul mediu cheltuie doar aproximativ 5 dolari pe lună, cu un consum de date de maximum 5 GB. Acest nivel este semnificativ sub media regională, ceea ce face ca oportunitățile reale de creștere să fie limitate în lipsa unui sprijin extern substanțial. Pe fundalul acestor evoluții, achiziția grupului Digi apare ca o alternativă strategică atractivă pentru Telefónica . Tranzacția, evaluată la circa 3,8 miliarde de euro, ar permite consolidarea poziției companiei în Europa, mai ales că Digi, cu o bază de 9,6 milioane de clienți în Spania și o creștere anuală de 23%, reprezintă una dintre cele mai dinamice prezențe de pe piață. Achiziția ar avea și o componentă defensivă, dat fiind că Digi utilizează infrastructura Telefónica în zonele în care nu are rețea proprie, reducând astfel concurența agresivă din sector. În concluzie , Telefónica gestionează simultan două dosare strategice: ieșirea dintr-o piață cu potențial, dar cu risc politic ridicat, și extinderea într-un spațiu european competitiv, dar profitabil. Evoluțiile din Venezuela și răspunsul administrației Trump vor fi decisive în reconfigurarea prezenței internaționale a operatorului spaniol. [...]
Aliații Rusiei își pierd încrederea în Kremlin – Absența sprijinului reaprinde crizele din Venezuela, Iran și Siria
Aliații tradiționali ai Rusiei acuză lipsa de sprijin în momente-cheie , iar parteneriatele strategice ale Moscovei încep să se clatine, pe fondul concentrării aproape exclusive a Kremlinului pe războiul din Ucraina. Potrivit Digi24 , în ultimele 13 luni, regimuri precum cele din Venezuela, Iran, Siria sau Cuba s-au simțit abandonate de Rusia exact în momente de criză internă sau externă, punând sub semnul întrebării soliditatea alianțelor construite de Moscova în ultimele două decenii. Venezuela , considerată cândva unul dintre cei mai loiali parteneri ai Rusiei în America Latină, a fost afectată profund de capturarea fostului lider Nicolas Maduro , aflat acum într-o închisoare din New York. Caracasul acuză serviciile de informații rusești și cubaneze că nu au anticipat și nu au prevenit pericolul venit din partea SUA. Mai mult, tehnica militară furnizată de Rusia, precum sistemele S-300 și Buk-M2, s-a dovedit inutilă în fața unui eventual atac. Nici în domeniul apărării cibernetice, Rusia nu a oferit suportul promis, ceea ce a dus la întreruperi masive de curent în capitala venezueleană, în urma unor atacuri atribuite Statelor Unite. În acest context, succesoarea lui Maduro, Delcy Rodriguez , pare tot mai deschisă către o cooperare cu Washingtonul, în detrimentul vechilor alianțe cu Moscova și Havana. În Siria , Bashar al-Assad a fost nevoit să vină personal la Moscova după ce Rusia nu a mai reușit să controleze acțiunile rebelilor, iar Cuba se confruntă cu o criză umanitară severă, fără a beneficia de sprijin concret din partea Kremlinului. Iranul , deși implicat într-o colaborare militară strânsă cu Rusia, a fost ținta unor bombardamente americane în 2025, în timp ce regimul de la Teheran se confruntă cu proteste masive și cu o instabilitate internă gravă. În ciuda declarațiilor oficiale de susținere, Moscova nu a intervenit în mod concret pentru a ajuta Iranul, atenția sa fiind canalizată aproape exclusiv către conflictul din Ucraina. Care sunt principalele nemulțumiri ale aliaților Rusiei? Lipsa de sprijin militar și informațional în fața unor crize acute Ineficiența echipamentelor rusești și absența mentenanței tehnice Indiferența față de crizele interne ale regimurilor partenere Înlocuirea treptată a loialității față de Moscova cu o deschidere către SUA Aceste evoluții pun în pericol strategia globală a Rusiei de influență în regimurile autoritare și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul parteneriatelor sale din Orientul Mijlociu, America Latină și Caraibe. Dacă această tendință continuă, Rusia riscă nu doar să piardă influența în regiuni-cheie, ci și să-și diminueze considerabil capacitatea de negociere în plan geopolitic. [...]
Tensiuni în Europa: NATO și criza din Groenlanda; efectele asupra cheltuielilor militare
Europa se confruntă cu o nouă economie de război, alimentată de temerile legate de Groenlanda și Venezuela , potrivit CNBC . Aceste tensiuni au determinat o creștere a cheltuielilor militare în regiune, pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică și stabilitatea geopolitică. NATO și statele membre europene își intensifică eforturile de apărare, ca răspuns la criza din Groenlanda și la instabilitatea din Venezuela . Aceste situații subliniază importanța resurselor naturale și a controlului asupra acestora, elemente esențiale pentru securitatea energetică a Europei. În acest context, cheltuielile pentru apărare devin o prioritate, reflectând o tendință de lungă durată de consolidare a capacităților militare. Pe lângă aspectele economice, aceste evoluții au implicații majore asupra politicilor externe ale țărilor europene. Creșterea bugetelor pentru apărare și intensificarea cooperării în cadrul NATO sunt văzute ca măsuri necesare pentru a face față noilor provocări internaționale. În acest fel, Europa își propune să asigure stabilitatea și să răspundă eficient la amenințările emergente. [...]
Scădere în producția de petrol a OPEC în decembrie; Iran și Venezuela, sub presiunea sancțiunilor
Producţia de petrol a OPEC a scăzut în decembrie, pe fondul reducerii livrărilor din Iran şi Venezuela , conform unui sondaj realizat de Reuters și publicat recent. Această scădere a contrabalansat acordul OPEC+ de creștere a producției pentru perioada respectivă. Statele membre ale OPEC au pompat, în medie, 28,40 milioane de barili pe zi în decembrie, ceea ce reprezintă o reducere cu aproximativ 100.000 de barili pe zi față de nivelul din noiembrie. Principalele cauze ale acestei scăderi sunt sancțiunile impuse Iranului de către Statele Unite și problemele de export ale Venezuelei. „Livrările de petrol ale Iranului au scăzut cu aproximativ 100.000 de barili pe zi în decembrie, potrivit sondajului. Iranul este supus sancțiunilor impuse de Statele Unite, menite să limiteze exporturile de petrol în contextul programului nuclear al Teheranului.” În ceea ce privește Venezuela, producția a scăzut cu aproximativ 70.000 de barili pe zi, în contextul unei blocade impuse de SUA. În plus, firma de consultanță Energy Aspects estimează că producția de țiței și condensat a Venezuelei va coborî la 950.000 de barili pe zi în ianuarie. În contrast, producția din Irak și Emiratele Arabe Unite a rămas relativ stabilă. Estimările pentru aceste țări variază, unele surse externe indicând niveluri mai ridicate decât cele raportate oficial. Sondajul Reuters se bazează pe date de flux de la grupul financiar LSEG și informații de la companii specializate în monitorizarea transporturilor. [...]
Venezuela anunță deschidere spre SUA, la o săptămână după capturarea lui Maduro; negocieri în paralel cu represalii interne
Venezuela transmite că este pregătită să își restabilească relațiile diplomatice cu Statele Unite , la doar o săptămână după ce forțele speciale americane l-au capturat pe fostul președinte Nicolas Maduro. Potrivit HotNews.ro , guvernul de la Caracas a transmis că a început un proces diplomatic exploratoriu în vederea reluării legăturilor oficiale cu Washingtonul, într-o mișcare aparent contradictorie față de retorica ostilă din ultimele zile. În paralel, Departamentul de Stat al SUA a confirmat că ia în calcul o „reluare etapizată” a activităților ambasadei sale în Venezuela, în timp ce o delegație venezueleană urmează să fie trimisă în Statele Unite pentru a evalua contextul diplomatic și de securitate. Anunțul vine pe fondul unor evenimente tensionate care au marcat începutul anului 2026 în Venezuela: 3 ianuarie : A fost semnat un decret de instituire a stării de urgență în Venezuela. 4 ianuarie : Forțele speciale americane Delta Force l-au capturat pe Nicolas Maduro și pe soția acestuia. 5-6 ianuarie : Delcy Rodríguez , inițial vicepreședintă și aliată a lui Maduro, devine președintă interimară. 7 ianuarie : Rodriguez solicită public eliberarea lui Maduro, pe care îl numește „singurul președinte legitim”. 9 ianuarie : Se anunță redeschiderea potențială a misiunilor diplomatice bilaterale. Tot în această perioadă, forțele americane au confiscat un al cincilea tanc petrolier în Marea Caraibilor , amplificând presiunea asupra Caracasului. În plus, grupările paramilitare locale cunoscute sub numele de colectivos au fost mobilizate pe străzile capitalei venezuelene pentru a preveni manifestările pro-americane. Tensiunile au fost alimentate și de pozițiile contradictorii ale noii președinte interimare. Deși potrivit președintelui american, aceasta i-ar fi spus secretarului de stat Marco Rubio că va „face orice e nevoie”, Rodriguez a adoptat ulterior un ton vehement, acuzând SUA de „răpire” și „agresiune” și cerând revenirea lui Maduro la putere. Donald Trump a reacționat imediat , avertizând-o că, dacă nu respectă așteptările Washingtonului, va „plăti un preț mai mare decât Maduro”. Pe fondul acestui context tensionat, guvernul venezuelean a făcut joi un gest de deschidere, punând în libertate un număr semnificativ de deținuți politici, printre care și cetățeni străini, fără a oferi însă detalii privind identitatea sau naționalitatea acestora. Deși anunțul privind posibila reluare a relațiilor diplomatice pare a fi o mișcare spre normalizare, realitatea politică din Venezuela rămâne extrem de volatilă, iar evoluția relațiilor cu Statele Unite va depinde de modul în care noua conducere de la Caracas va naviga presiunile interne și externe. [...]
Delegație americană în Venezuela pentru discuții delicate; Trump promite „bogății uriașe”, dar companiile nu se înghesuie la rând
Potrivit CBS News , președintele american Donald Trump a lansat un apel public către marile companii petroliere americane să investească în industria petrolieră a Venezuelei, proaspăt „eliberată” după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro de către forțele speciale ale SUA. Deși unele companii s-au arătat interesate, altele, precum ExxonMobil și ConocoPhillips , s-au declarat reticente, amintind de naționalizările forțate suferite sub regimul Chávez. Chevron este în prezent singura companie americană cu operațiuni în Venezuela, iar CEO-ul său a promis o creștere a producției cu 50% în următoarele 18-24 de luni. Trump a estimat că investițiile în petrolul venezuelean ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari , garantând „securitate totală” pentru companiile implicate. Cu toate acestea, directorii din industrie cer schimbări legislative și garanții concrete , după ce au pierdut miliarde în trecut. În paralel, o delegație a Departamentului de Stat a ajuns la Caracas pentru a explora posibilitatea redeschiderii ambasadelor și reluării relațiilor diplomatice . Regimul interimar condus de Delcy Rodríguez – o apropiată a lui Maduro , lăsată în funcție temporar de americani – s-a declarat „deschis dialogului”. Ce urmează pentru Venezuela? Trump a declarat că SUA ar putea rămâne implicată „mult mai mult de un an” în guvernarea Venezuelei, iar exporturile de petrol vor fi controlate strict. Deși susține că „în cele din urmă va fi democrație”, criticii acuză administrația că prioritizează resursele în fața reformelor democratice. Mai mult, Senatul american a adoptat o rezoluție de limitare a puterilor militare ale președintelui , inclusiv în cazul Venezuelei, provocând reacții furioase din partea lui Trump. Pe fondul promisiunilor de reconstrucție, viața de zi cu zi în Venezuela rămâne marcată de foamete și inflație . Opt din zece venezueleni trăiesc în sărăcie, iar prețurile la alimente au crescut dramatic. Deși unii prizonieri politici au fost eliberați recent, populația rămâne sceptică cu privire la schimbările reale. Un nou început sau o nouă ocupație? În timp ce Trump susține că „operațiunea de capturare a lui Maduro a fost un succes militar spectaculos”, vocile critice, inclusiv Papa Leo, au avertizat asupra creșterii periculoase a intervențiilor militare internaționale și a erodării dreptului internațional. În același timp, opoziția venezueleană, prin Edmundo González Urrutia, cere recunoașterea alegerilor din iulie 2024 , pe care le revendică ca fiind câștigate în fața regimului Maduro. În concluzie, Venezuela pare prinsă între promisiunile americane de reconstrucție și acuzațiile de imperialism energetic , într-un moment în care echilibrul geopolitic din America Latină este profund destabilizat. [...]