Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Petrom a scumpit benzina și motorina, împingând motorina spre pragul de 10 lei/litru, o mișcare care se vede imediat în costurile de transport și, în lanț, în prețurile din economie, potrivit HotNews, care citează Economica.
Cea mai mare rețea de benzinării din România a majorat prețurile la pompă: benzina standard s-a scumpit cu 5 bani, iar motorina standard cu 10 bani. După ajustare, benzina standard costă 9,12 lei/litru, iar motorina standard 9,83 lei/litru.
Scumpirea motorinei este mai abruptă decât cea a benzinei, iar nivelul de 9,83 lei/litru la Petrom plasează motorina foarte aproape de pragul de 10 lei/litru în multe stații, conform informațiilor citate. În practică, motorina are un rol major în costurile de transport și distribuție, astfel că variațiile de preț se pot transmite mai rapid în cheltuielile firmelor și, ulterior, în prețurile plătite de consumatori.
În materialul citat nu sunt menționate cauzele scumpirii sau dacă vor urma noi ajustări.
Recomandate
Motorina standard s-a scumpit pentru a treia zi la rând la Petrom și OMV , ceea ce împinge în sus costurile de alimentare pentru transportatori și companii, într-un moment în care benzina standard a rămas neschimbată, potrivit HotNews . Joi la prânz, Petrom a majorat prețul motorinei standard cu 20 de bani față de ziua anterioară, până la 9,58 lei/litru, în timp ce benzina standard a rămas la 8,72 lei/litru. Este a treia zi consecutivă de scumpiri la carburanți în rețeaua Petrom. Și OMV a crescut prețul motorinei standard tot cu 20 de bani, până la 9,67 lei/litru. Prețuri la pompă: diferențe între rețele Benzină standard (lei/litru) Petrom: 8,72 OMV: 8,82 MOL: 8,89 SOCAR: 8,79 Rompetrol: 8,98 Lukoil: 8,99 Benzină premium (lei/litru) Petrom: 9,20 OMV: 9,45 MOL: 9,52 Rompetrol: 8,21 Lukoil: 9,69 Publicația notează un „paradox” la Rompetrol: benzina premium este listată la un preț mai mic decât benzina standard. Motorină standard (lei/litru) Petrom: 9,58 OMV: 9,67 MOL: 9,47 SOCAR: 9,49 Rompetrol: 9,52 Lukoil: 9,79 Motorină premium (lei/litru) Petrom: 10,35 OMV: 10,49 MOL: 10,27 Rompetrol: 10,19 Lukoil: 10,61 De ce contează Seria de scumpiri la motorină în rețelele cu volum mare (Petrom și OMV) are impact direct asupra costurilor de operare pentru transport și distribuție, în timp ce stabilitatea benzinei standard indică o mișcare de preț concentrată, cel puțin în această etapă, pe segmentul motorinei. [...]
Carburanții s-au scumpit cu circa 20 de bani pe litru în România , pe fondul unei noi runde de volatilitate pe piața petrolului, unde cotația Brent a urcat joi până la 126 de dolari/baril (aprox. 579 lei), înainte să coboare în aceeași zi la 114 dolari, potrivit Antena 3 . În București, vineri, 1 mai, un litru de benzină standard ajunge la 8,98 lei, iar motorina standard la 9,67 lei, conform aceleiași surse. GPL-ul este indicat la 4,23 lei/litru. Cât costă la pompă: standard și premium Scumpirea medie menționată este de 20 de bani față de ziua precedentă, iar majorarea se vede și la sortimentele premium: benzină standard: 8,98 lei/litru motorină standard: 9,67 lei/litru GPL: 4,23 lei/litru benzină premium: 9,4 lei/litru motorină premium: 10,35 lei/litru De ce contează: petrolul a sărit la maximul ultimilor patru ani, apoi a scăzut În spatele mișcării de preț stă saltul rapid al țițeiului Brent, care a depășit joi 126 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul unor informații potrivit cărora Donald Trump „se pregătește să atace din nou Iranul”. Ulterior, prețul a coborât la 114 dolari în cursul zilei. Antena 3 notează că țițeiul Brent a atins 126,31 dolari/baril, iar ultima dată când piața a mai văzut astfel de niveluri a fost în februarie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Contextul geopolitic și factorii de piață invocați Articolul menționează două explicații pentru volatilitate: informații despre un plan pregătit de Comandamentul Central al Armatei SUA (CENTCOM) pentru „bombardamente scurte și intense” împotriva Iranului, relatate de Axios, ca încercare de a reporni negocierile cu Teheranul; apropierea termenului-limită pentru contractele „futures” (acorduri de cumpărare sau vânzare la o dată viitoare), care poate amplifica fluctuațiile de preț. Totodată, se arată că prețurile la energie au crescut pe parcursul săptămânii, în condițiile în care „negocierile de pace s-au blocat din nou”, iar Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă. [...]
Oprirea procesării la rafinăria Kirishi, care acoperă circa 7% din rafinarea Rusiei, ridică riscul de întreruperi pe lanțul intern de produse petroliere. Potrivit HotNews , unitatea Kirishinefteorgsintez (Kirishi) și-a suspendat marți activitatea după un atac cu drone ucrainene care a avariat instalații și a provocat un incendiu, conform unor surse din industrie citate de Reuters . Rafinăria este controlată de Surgutneftegaz , companie care nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează Reuters. Ce s-a întâmplat la Kirishi și ce se știe despre avarii Două surse din industrie au declarat pentru Reuters că trei dintre cele patru unități de distilare a țițeiului au fost avariate în atac. Potrivit acelorași surse, au fost afectate și „mai multe instalații secundare”, iar durata reparațiilor este dificil de estimat. Rafinăria se află la aproape 800 de kilometri de granița cu Ucraina. De ce contează: dimensiunea rafinăriei în sistemul rus Kirishi este una dintre marile rafinării ale Rusiei, cu o capacitate de 20 de milioane de tone metrice (aprox. 400.000 de barili pe zi). În ultimii ani, a procesat anual aproximativ 18 milioane de tone, ceea ce reprezintă circa 7% din volumul total de rafinare a petrolului din Rusia, potrivit datelor citate în material. Context: atacuri repetate în 2026 Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drojdenko, a declarat marți dimineață că a izbucnit un incendiu într-o zonă industrială din Kirishi. Rafinăria a fost ținta mai multor atacuri cu drone în acest an, inclusiv unul major la începutul acestei luni, conform informațiilor din articol. [...]
Scumpirea petrolului nu va reuși să relanseze economia Rusiei în 2026 , pe fondul sancțiunilor occidentale și al atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro , care citează Reuters. Unghiul de interes pentru companii și piețe: chiar și cu prețuri mai mari la țiței, constrângerile operaționale și de export reduc capacitatea Rusiei de a transforma veniturile energetice în creștere economică. Institutul TsMAKP, apropiat guvernului rus, și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0,5%–0,7% , de la 0,9%–1,3% estimat anterior. Motivele invocate sunt scăderea producției și a exporturilor de petrol , resursa-cheie a economiei ruse. Ajustarea vine în contextul în care o parte din piață se aștepta ca Rusia să profite de scumpirea petrolului, după conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz . În practică, exporturile sunt afectate de atacuri asupra porturilor și rafinăriilor , dar și de întreruperi ale transportului prin conducte , potrivit informațiilor citate. Semnale de slăbiciune deja vizibile în economie Economia Rusiei a înregistrat o contracție de 0,3% în primul trimestru , prima scădere trimestrială din 2023, ceea ce indică o deteriorare a activității economice. În acest context, președintele Vladimir Putin le-a cerut oficialilor să identifice soluții pentru relansare, în condițiile în care veniturile suplimentare din petrol nu acoperă integral problemele structurale. Efectul în buget: venituri în plus, dar insuficiente Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov , a declarat că bugetul a beneficiat de aproximativ 200 de miliarde de ruble din venituri suplimentare generate de scumpirea petrolului, însă acestea acoperă doar parțial deficitul din lunile anterioare. Per ansamblu, perspectiva rămâne fragilă: dependența de sectorul energetic, combinată cu presiunile externe și riscurile operaționale din lanțul de export, limitează capacitatea Rusiei de a valorifica pe deplin un preț mai ridicat al petrolului. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz lovește direct securitatea energetică a Asiei-Pacific , iar Japonia avertizează că efectele asupra aprovizionării cu petrol sunt „enorme”, pe fondul întreruperilor de pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru hidrocarburi, potrivit Agerpres . Premierul japonez Sanae Takaichi a declarat, în timpul unei vizite în Australia, că „închiderea efectivă” a Strâmtorii Ormuz are consecințe majore pentru Indo-Pacific. Ea a spus că Japonia și Australia vor rămâne în „strânsă comunicare” pentru a răspunde cu „simțul de urgență necesar”. De ce contează: o rută critică pentru hidrocarburi, cu destinație preponderent asiatică Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru comerțul global cu energie: prin această rută trece „o cincime din producția mondială de hidrocarburi în timp de pace”, iar blocarea este în vigoare din februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, aproximativ 80% din hidrocarburile transportate pe această rută maritimă au ca destinație țări asiatice, ceea ce amplifică vulnerabilitatea regiunii la șocuri de aprovizionare. Răspunsul Japoniei și Australiei: autonomie și reziliență în energie Japonia și Australia vor să își consolideze „autonomia și rezistența” pentru a-și garanta aprovizionarea cu energie, a afirmat Takaichi. În acest context, relația energetică bilaterală este deja importantă: Australia este principalul furnizor de gaz natural lichefiat (GNL) al Japoniei, iar din Japonia provine 7% din motorina utilizată în Australia. Cei doi parteneri au publicat și declarații pentru consolidarea legăturilor în economie, apărare și minerale critice, într-un demers mai larg de reducere a vulnerabilităților la șocuri externe. Context geopolitic: reducerea dependenței de China În paralel, Japonia și Australia încearcă să își reducă dependența de China. Australia a invocat resursele sale de minerale critice, iar guvernul japonez și-a exprimat intenția de a asigura o aprovizionare stabilă cu aceste materiale. Premierul australian Anthony Albanese a legat explicit aceste măsuri de lecțiile crizei curente, afirmând că pentru australieni ele ar însemna să fie „mai puțin vulnerabili la șocuri globale” precum cele generate de conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
OPEC+ a decis o creștere „voluntară” a producției cu 188.000 de barili pe zi, dar efectul imediat asupra pieței rămâne limitat de blocarea Strâmtorii Ormuz , care împiedică exportul unei părți din țițeiul din Golful Persic, potrivit Economica . În acest context, anunțul are mai degrabă rol de semnal de stabilizare decât de creștere efectivă a ofertei disponibile. Decizia a fost comunicată la finalul unei videoconferințe de duminică și se adaugă unei majorări anunțate în aprilie, de 206.000 de barili pe zi, pe care alianța o leagă de „angajamentul față de stabilitatea pieței”. De ce creșterea e „teoretică” și ce blochează oferta Publicația notează că majorarea anunțată este, „astăzi”, doar teoretică, deoarece producătorii din Golful Persic nu pot exporta o parte din țiței din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, pe fondul conflictului nerezolvat dintre Iran și Statele Unite. Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru piața globală: prin ea trec 20% din exporturile mondiale de țiței, iar problemele de tranzit au contribuit la scăderea producției cumulate a țărilor OPEC cu 27,5% în martie, pe fondul războiului din Iran și al tensiunilor din zonă. Cine a luat decizia și ce urmează La reuniune au participat șapte producători: Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Algeria (membre OPEC), alături de Rusia, Oman și Kazahstan. În comunicatul comun, grupul arată că va continua să monitorizeze condițiile pieței pentru a sprijini stabilitatea. Următoarea reuniune a celor șapte este programată pe 7 iunie, când va avea loc și o întâlnire a Comitetului Ministerial Comun de Monitorizare (JMMS) al OPEC+. Context: ieșirea EAU și presiunea pe prețuri Aceasta este a treia creștere consecutivă a producției de petrol din acest an, anunțată la două zile după retragerea Emiratelor Arabe Unite (EAU) din OPEC și din alianță. La cele două reuniuni anterioare s-au convenit creșteri de câte 206.000 de barili pe zi. În paralel, prețurile țițeiului au urcat „zilele trecute” la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul lipsei unui acord între Iran și SUA pentru a pune capăt războiului. În acest cadru, unii analiști se tem că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea reduceri ale aprovizionării cu petrol și produse rafinate (precum kerosenul), cu potențial de a reaprinde inflația în economiile industrializate. În interiorul OPEC, doar câțiva membri – în principal Arabia Saudită – sunt indicați ca având capacitate disponibilă pentru a crește producția. EAU, aflate de ani de zile în dispută cu Arabia Saudită privind cotele, speră să își majoreze producția de la 3,4 milioane de barili pe zi la aproximativ 5 milioane de barili pe zi, după stabilizarea situației din Golf. Publicația mai notează că economia EAU devine tot mai puțin dependentă de veniturile din petrol. [...]
