Știri
Știri din categoria Externe
China extinde regimul de tarife zero pentru toate statele africane cu relații diplomatice, o decizie care poate accelera exporturile africane către piața chineză și poate schimba structura schimburilor comerciale potrivit Global Times, care citează anunțul Comisiei pentru Tarife Vamale a Consiliului de Stat și explicații ale autorităților chineze.
Măsura prevede acordarea tratamentului cu tarif zero, sub forma unor rate tarifare preferențiale, pentru încă 20 de țări africane care au relații diplomatice cu China și nu sunt încadrate la categoria „cel mai puțin dezvoltate”. Perioada de aplicare este 1 mai 2026 – 30 aprilie 2028. Decizia vine după ce, din 1 decembrie 2024, China acordase tarife zero pentru 100% din liniile tarifare pentru 33 de țări africane „cel mai puțin dezvoltate” cu care are relații diplomatice. În consecință, regimul de tarife zero se extinde, de la 1 mai 2026, la toate țările africane care au relații diplomatice cu Beijingul.
Un element operațional important este că autoritatea vamală chineză a publicat o interpretare detaliată a regulilor de origine pentru importurile eligibile, pentru a transpune măsura în practică. Documentul acoperă, între altele, criteriile de stabilire a originii, certificatele de origine, condițiile de expediere directă și procedurile de declarare vamală.
În paralel, Ministerul chinez al Comerțului a indicat că negocierile cu statele africane vor continua, iar noua politică răspunde dificultății practice ca unele țări să finalizeze rapid negocieri într-un interval scurt.
Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, China intenționează să continue semnarea acordurilor de parteneriat economic pentru „dezvoltare comună” cu țările africane și să modernizeze „benzi verzi” (canale rapide) pentru importul de produse agricole și alimentare din Africa, cu scopul de a îmbunătăți facilitarea comerțului.
China este cel mai mare partener comercial al Africii de 17 ani consecutivi, iar în trimestrul I 2026 comerțul China–Africa a ajuns la 646,56 miliarde yuani (94,56 miliarde dolari, aprox. 425,5 miliarde lei), în creștere cu 23,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor oficiale citate.
Pe termen mai lung, datele vamale menționate în articol arată că schimburile comerciale China–Africa au crescut de 27,5 ori în ultimele două decenii, de la 87,38 miliarde yuani în 2000 la 2,49 trilioane yuani în 2025.
Articolul descrie discuții la Nairobi între oficiali și grupuri de afaceri din China și Kenya despre folosirea regimului de tarife zero pentru acces mai larg al companiilor kenyene pe piața chineză, în timp ce comercianți africani din China caută deja produse suplimentare pentru export.
În plan economic, reprezentanți ai mediului de afaceri citați susțin că eliminarea tarifelor poate reduce dezavantajul produselor procesate față de materiile prime, ceea ce ar putea încuraja procesarea locală în Africa. Sunt menționate și exemple de bunuri de consum africane care intră mai rapid pe piața din sudul Chinei.
Separat, Kenya National Chamber of Commerce and Industry a transmis, într-o declarație publicată pe site-ul său, că politica de tarife zero oferă perspective de creștere a exporturilor, iar oficiali kenyeni citați de Xinhua au descris cadrul drept unul relevant pentru stimularea comerțului și investițiilor.
Dincolo de intrarea în vigoare la 1 mai 2026, eficiența măsurii va depinde de aplicarea regulilor de origine și de capacitatea exportatorilor africani de a se conforma cerințelor administrative și logistice, precum și de evoluția negocierilor pentru acorduri de parteneriat economic și de funcționarea „benzilor verzi” pentru agroalimentare, așa cum sunt prezentate în articol.
Recomandate
China își poziționează mesajul pro-ONU ca răspuns la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu , într-un moment în care Beijingul critică explicit „hegemonismul” și cere întărirea multilateralismului, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe, Wang Yi , a făcut apel la consolidarea Organizației Națiunilor Unite și la menținerea „căii corecte a unității și cooperării”, avertizând că, pe fondul instabilității globale și al recurgerii la forță, nu trebuie „să prevaleze legea junglei”. Declarațiile au fost făcute la Beijing, în cadrul unei întâlniri cu președinta celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Mesajul Beijingului: împotriva „intimidării” și a „voinței celui mai puternic” Wang Yi a susținut că ONU și multilateralismul se confruntă cu „provocări serioase” și a cerut respingerea hegemonismului, a practicilor de intimidare și a impunerii voinței celui mai puternic, în favoarea unui sistem internațional bazat pe „echitate și justiție”. În același timp, șeful diplomației chineze a descris Adunarea Generală a ONU drept principala platformă a multilateralismului și a afirmat că China va continua să apere acest sistem, să promoveze „dezvoltarea comună” și să consolideze guvernanța globală. Baerbock: statele trebuie să se unească pentru a sprijini Carta ONU Annalena Baerbock i-a mulțumit Chinei pentru sprijinul acordat ONU și a evidențiat rolul acesteia, ca membru fondator și membru permanent al Consiliului de Securitate, în apărarea dreptului internațional. „În fața presiunii crescânde asupra multilateralismului și a atacurilor directe la adresa Cartei ONU, țările trebuie să se unească mai mult ca niciodată pentru a sprijini organizația.” Context: poziționarea Chinei pe dosarul Orientului Mijlociu În același cadru, China a reiterat că, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, a îndemnat la o soluționare negociată și a susținut inițiativele de reducere a tensiunilor. Beijingul a cerut și un rol al Consiliului de Securitate care să contribuie la atenuarea tensiunilor și „să nu sprijine acte ilegale de război”. Totodată, China a condamnat în mod repetat atacurile americane și israeliene împotriva Iranului, menționând însă și necesitatea „respectării suveranității” țărilor din Golf, cu care are legături politice, comerciale și energetice și care au fost ținta represaliilor iraniene, în contextul alianței lor cu SUA și al găzduirii de baze americane folosite în operațiuni militare. [...]
China avertizează că ar putea lovi companii europene în China dacă UE transformă în obligație eliminarea furnizorilor „cu risc ridicat” din rețele, măsură care ar putea scoate Huawei și ZTE din infrastructura critică, potrivit The Next Web . Miza depășește telecomunicațiile: Beijingul a transmis Comisiei Europene că, în cazul în care noul cadru va fi aplicat într-un mod considerat „discriminatoriu”, ar putea activa instrumente legale interne care permit restricții comerciale, investigații asupra entităților străine și interdicții reciproce pentru firme europene pe piața chineză. Ce a transmis Beijingul și pe ce se bazează amenințarea Ministerul Comerțului din China a depus la Comisia Europeană un document de 30 de pagini (trimis pe 17 aprilie), confirmat public ulterior de un purtător de cuvânt la un briefing din 24 aprilie. Documentul invocă explicit două baze legale: Legea comerțului exterior și regulamentele Consiliului de Stat privind securitatea lanțurilor de aprovizionare, care ar permite măsuri de retorsiune. Obiecția centrală vizează folosirea unor criterii de „risc non-tehnic” în proiectul european, pe care China le descrie drept instrument politic, susceptibil să excludă companii în funcție de țara de origine, nu de caracteristici de securitate demonstrate. Ce propune noul Act european de securitate cibernetică Revizuirea Actului UE privind securitatea cibernetică, anunțată de Comisia Europeană pe 20 ianuarie, ar schimba abordarea UE de la recomandări la obligații. În prezent, „trusa de instrumente 5G” (5G toolbox) din 2020 recomanda evitarea furnizorilor cu risc ridicat, însă aplicarea a fost neuniformă: 13 din 27 de state membre luaseră măsuri până la momentul anunțului, iar economii mari, inclusiv Germania, au avansat mai lent. Conform proiectului descris în articol, noua lege ar introduce: obligativitatea ca statele membre să elimine din rețele echipamentele furnizorilor desemnați „cu risc ridicat”, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare; un mecanism prin care Comisia ar putea desemna o țară drept „amenințare de securitate cibernetică”, ceea ce ar extinde excluderile dincolo de telecomunicații către 18 sectoare critice (inclusiv energie, transport și tehnologia informației). Deși Huawei și ZTE nu sunt menționate nominal, articolul arată că intenția este considerată evidentă, în contextul ponderii furnizorilor chinezi în infrastructura 5G europeană, estimată de Strand Consult la 33%–40%. O eliminare completă ar însemna, potrivit aceleiași surse, cea mai mare înlocuire forțată de infrastructură telecom din istoria Europei. De ce contează economic: riscul de retorsiune și precedentul nordic The Next Web indică un precedent care susține credibilitatea amenințării: după ce Suedia a interzis furnizorii chinezi din 5G în 2020, veniturile Ericsson în China au scăzut cu 46% în anul următor. În cazul Nokia, veniturile din China ar fi coborât de la aproximativ 2,5 miliarde euro în 2018 la circa 913 milioane euro anul trecut, iar un executiv al companiei a indicat public că ponderea combinată a celor doi furnizori nordici pe piața chineză ar fi ajuns la 3%. În documentul transmis Comisiei, China susține că proiectul UE ar încălca principii ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum nediscriminarea și proporționalitatea, și avertizează că o eventuală desemnare a Chinei ca „țară de îngrijorare” ar putea afecta lanțuri industriale mai largi (inclusiv energie curată, auto și industrie). Totodată, Beijingul indică expunerea unor companii europene în China, menționând, între altele, producători auto germani cu exporturi anuale de 90 miliarde euro, dar și firme olandeze din semiconductori, precum și companii franceze din lux și aerospațial, care ar putea fi vizate de restricții de acces pe piață. Ce urmează: negociere politică, termene neclare și implementare dificilă Actul trebuie încă negociat cu guvernele UE și Parlamentul European înainte să devină lege, iar articolul precizează că nu există un calendar confirmat pentru acest proces. Chiar și fără presiunea Chinei, implementarea ar fi complicată: articolul amintește că Marea Britanie a impus eliminarea Huawei din 5G până la final de 2027, însă BT a ratat termenul din 2023 pentru rețeaua de bază, iar în Germania există termene diferențiate pentru componente ale rețelei. În acest context, un termen de trei ani la nivelul întregii UE este descris ca ambițios, cu incertitudini privind conformarea. Pentru UE, dosarul devine un test de politică industrială și de securitate: o eventuală accelerare a eliminării furnizorilor chinezi ar putea deschide oportunități comerciale pentru furnizorii europeni, dar crește riscul unor măsuri de retorsiune pe piața chineză, în special pentru statele cu expunere economică ridicată. [...]
China cere Japoniei să accelereze distrugerea armelor chimice abandonate , invocând obligațiile internaționale ale Tokyo și riscurile încă existente pentru populație și mediu, potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian. Beijingul susține că Japonia a fost inițial obligată să finalizeze distrugerea armelor chimice abandonate pe teritoriul Chinei până în 2007, însă procesul a fost „întârziat în mod repetat”. Declarația a fost făcută miercuri, în contextul împlinirii a 29 de ani de la intrarea în vigoare a Convenției privind armele chimice . Miza: obligație internațională și risc operațional încă prezent Lin Jian a afirmat că armele chimice abandonate de Japonia în China sunt legate de „crime grave” comise de militarismul japonez în timpul războiului de agresiune împotriva Chinei și că, până astăzi, acestea „continuă să pună în pericol” viețile și proprietățile cetățenilor chinezi, precum și siguranța ecologică. În acest cadru, Beijingul califică distrugerea completă a acestor arme drept o obligație internațională pe care Japonia trebuie să o îndeplinească. Ce solicită concret China Japoniei Partea chineză cere Japoniei să își asume „responsabilitățile istorice și practice” și să accelereze eliminarea armelor, inclusiv prin: furnizarea de informații suplimentare despre locurile de îngropare; creșterea resurselor alocate („input”); accelerarea procesului de eliminare, pentru a „returna pământ curat” populației. În declarație este menționată și poziția directorului general al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) , Fernando Arias, care a spus anterior că distrugerea armelor chimice vechi și a celor abandonate este o componentă indispensabilă pentru o lume fără arme chimice. Ce urmează Materialul nu indică un calendar nou sau măsuri concrete asumate de Japonia. Din perspectiva Beijingului, următorul pas ar fi intensificarea cooperării și a operațiunilor de identificare și eliminare, pe baza Convenției și a memorandumului dintre guvernele chinez și japonez, pentru recuperarea terenurilor afectate și reducerea riscurilor de securitate și mediu. [...]
Un acord de peste 1.000.000 de euro (aprox. 5.000.000 lei) arată cât de scump poate deveni pentru companii un concediu contestat , după ce un fost avocat al asigurătorului spaniol Mapfre a obținut despăgubiri de acest nivel, potrivit Libertatea . Bărbatul lucrase în grup de peste 30 de ani și, cu o lună înainte de concediere, depusese o sesizare internă privind un presupus caz de nepotism. Conform relatării, sesizarea a fost făcută în ianuarie, iar concedierea a venit în februarie. Cazul a ajuns în instanță, însă nu s-a mai judecat pe fond. Potrivit publicației spaniole La Razon , compania a acceptat un acord cu doar câteva minute înainte de începerea ședinței, iar înțelegerea a inclus plata unei despăgubiri de peste un milion de euro pentru concediere nejustificată. De ce contează pentru companii: costul riscului juridic Dincolo de suma în sine, cazul indică presiunea financiară pe care o pot genera concedierile contestate atunci când angajatorul ajunge la concluzia că un acord este mai puțin riscant decât continuarea litigiului. În material nu sunt oferite detalii despre criteriile de calcul ale despăgubirii sau despre clauze contractuale specifice, astfel că nu se poate evalua cât din sumă ține de vechime, poziție sau alte elemente. Context: un alt exemplu de despăgubiri ridicate în Spania Libertatea amintește și un alt caz, în care o angajată concediată disciplinar a obținut în instanță peste 118.000 de euro (aprox. 590.000 lei), după ce firma susținuse că aceasta muncea mai puțin de 90 de minute pe zi . Instanța a considerat măsura abuzivă și a obligat angajatorul la plata despăgubirilor, potrivit articolului. [...]
Un nou șoc energetic din Orientul Mijlociu ar putea ține sus prețurile la energie în Europa luni sau chiar ani , iar UE trebuie să-și reducă rapid dependența de combustibili fosili importați, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Digi24 . Von der Leyen a vorbit în Parlamentul European, la Strasbourg, în contextul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, subliniind că efectele economice ale conflictului s-ar putea prelungi și ar putea continua să apese asupra economiilor europene și a consumatorilor, în special prin prețuri ridicate la energie. „Există o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict ar putea avea ecouri luni sau chiar ani de zile de acum înainte.” A doua criză energetică în patru ani: vulnerabilitatea importurilor Șefa Comisiei Europene a încadrat situația drept a doua criză energetică majoră pentru Europa în mai puțin de patru ani, după turbulențele generate de războiul din Ucraina , și a legat direct vulnerabilitatea de „dependența excesivă” de combustibili fosili importați. „Aceasta este a doua criză energetică în decurs de patru ani, iar lecția ar trebui să fie foarte clară. Dependența noastră excesivă de combustibilii fosili importați ne face vulnerabili.” Ce direcții indică Bruxelles-ul: energie curată produsă local, inclusiv nuclear În acest context, von der Leyen a cerut accelerarea tranziției către surse de energie curate produse local și intensificarea investițiilor în alternative, de la regenerabile la energie nucleară, cu respectarea „neutralității tehnologice” (principiul potrivit căruia politicile publice nu favorizează o singură tehnologie, ci urmăresc obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor – prin mai multe opțiuni). Pe plan diplomatic, ea a spus că UE susține menținerea armistițiilor din Iran și Liban și consideră esențială revenirea la dialog pentru stabilizarea regiunii. Materialul Digi24 citează o relatare Bloomberg pe această temă. [...]
Germania și SUA împing spre o soluție negociată rapid în războiul din Iran , după o discuție telefonică între ministrul german de externe Johann Wadephul și secretarul de stat american Marco Rubio , potrivit Agerpres . Conform informațiilor transmise de dpa și preluate de Agerpres, convorbirea a avut loc miercuri, în timp ce Wadephul se află într-o vizită oficială în Maroc. Surse apropiate ministrului german au indicat că cele două părți au convenit asupra „necesității unei soluții negociate rapid” pentru a calma tensiunile. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul discuției sau pașii concreți avuți în vedere nu sunt publice în materialul accesibil. [...]
