Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Motorina standard s-a scumpit pentru a treia zi la rând la Petrom și OMV, ceea ce împinge în sus costurile de alimentare pentru transportatori și companii, într-un moment în care benzina standard a rămas neschimbată, potrivit HotNews.
Joi la prânz, Petrom a majorat prețul motorinei standard cu 20 de bani față de ziua anterioară, până la 9,58 lei/litru, în timp ce benzina standard a rămas la 8,72 lei/litru. Este a treia zi consecutivă de scumpiri la carburanți în rețeaua Petrom.
Și OMV a crescut prețul motorinei standard tot cu 20 de bani, până la 9,67 lei/litru.
Publicația notează un „paradox” la Rompetrol: benzina premium este listată la un preț mai mic decât benzina standard.
Seria de scumpiri la motorină în rețelele cu volum mare (Petrom și OMV) are impact direct asupra costurilor de operare pentru transport și distribuție, în timp ce stabilitatea benzinei standard indică o mișcare de preț concentrată, cel puțin în această etapă, pe segmentul motorinei.
Recomandate
Motorina ar putea urca în zilele următoare spre 9,4–9,6 lei/l, iar unele stații pot rămâne temporar fără produs , pe fondul tensiunilor din piața petrolului și al unor blocaje locale de distribuție, potrivit unei analize citate de Economica . Unghiul principal: riscul operațional de „penurie locală” la pompă, amplificat de diferențe mari de preț între rețele și de măsuri administrative care rigidizează piața. Analiza semnată de Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), plasează barilul de țiței Brent „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” pentru următoarele zile de 106–116 dolari, și susține că, deși prețurile la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”. Scumpiri probabile la motorină: intervalele avansate În prezent, motorina este indicată „în jur de 9,3 lei pe litru”, iar următoarea mișcare ar fi „aproape inevitabilă”, către 9,4–9,6 lei/l în doar câteva zile , potrivit aceleiași analize. Autorul descrie și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și petrolul „corectează”, ceea ce ar putea duce la stagnare sau chiar la o ușoară scădere a prețurilor, dar îl consideră tot mai fragil. Scenariul considerat „mult mai realist” este cel al unei noi escaladări, care ar împinge motorina „fără ezitare spre 10 lei pe litru”. De ce pot apărea lipsuri la pompă, deși „motorină există în sistem” Punctul sensibil, potrivit analizei, nu este o criză clasică de aprovizionare, ci o combinație de factori care poate produce lipsuri locale : prețuri „administrate”, diferențe mari între rețele, panică de consum și o logistică ce nu poate absorbi rapid un șoc. Un exemplu invocat este situația în care „aproximativ 60 de stații Petrom au rămas fără motorină standard” săptămâna trecută, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori; compania ar fi vorbit despre situații „punctuale și temporare”, nu despre o lipsă națională. Mecanismul descris este unul de migrare a cererii: când o rețea vinde semnificativ mai ieftin, clienții se mută masiv acolo, stocurile locale se epuizează, iar reaprovizionarea nu se poate face „instant”. Analiza mai arată că, odată apărută o stație fără produs, poate interveni „efectul de turmă”: alimentări preventive, creșterea bruscă a cererii și transformarea unei probleme punctuale într-o „panică operațională”. Rolul intervențiilor statului și riscul de rigidizare a distribuției În context, sunt menționate măsuri guvernamentale precum plafonarea adaosului comercial , raportări obligatorii și limitări la exporturi , valabile până la 30 iunie, introduse pentru a controla șocul din piață. Efectul secundar descris este comprimarea marjelor și schimbarea comportamentului companiilor, cu o distribuție mai rigidă: operatorii își „apără stocurile, cash-flow-ul și riscul de înlocuire la prețuri mai mari”. Concluzia analizei este că piața funcționează fără „rezerve suficiente” și fără „tampon”, astfel încât orice dezechilibru (diferențe de preț, întârzieri logistice, valuri de alimentări) poate goli rapid stații întregi. În același cadru este menționat și Rompetrol, cu ideea că, dacă lipsurile apar și la al doilea mare jucător, problema nu mai poate fi tratată ca un incident izolat. În perioada imediat următoare, riscul indicat este dublu: presiune de scumpire la motorină și întreruperi temporare de alimentare în anumite stații , în special acolo unde diferențele de preț atrag brusc volume mari de clienți. [...]
Piața carburanților riscă noi scumpiri și sincope locale de alimentare , pe fondul tensiunilor din piața internațională a petrolului și al distorsiunilor create de diferențele de preț dintre rețele, potrivit unei analize citate de G4Media . Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că motorina ar putea urca în următoarele zile până la 9,4–9,6 lei/litru, iar unele stații pot rămâne temporar fără stocuri. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță , leagă presiunea pe preț de revenirea pieței petrolului într-o „zonă de risc”, în condițiile în care barilul de țiței Brent este „în jurul a 110 dolari”, cu un interval „realist” de 106–116 dolari în următoarele zile. În acest context, el susține că, deși prețul la pompă nu urmează perfect cotațiile petrolului, „direcția este în sus”. „Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mișcare este aproape inevitabilă – motorina merge spre 9,4 – 9,6 lei/l în doar câteva zile.” De ce pot apărea stații „fără motorină”, deși produsul există în sistem Analiza AEI descrie situația din România mai degrabă ca o problemă de funcționare a pieței și a logisticii, nu ca o criză clasică de aprovizionare: diferențe mari de preț între rețele, alimentări preventive și o distribuție care nu poate absorbi rapid un șoc de cerere local. Un exemplu invocat este cel al stațiilor Petrom: săptămâna trecută, „aproximativ 60 de stații” ar fi rămas fără motorină standard, pe fondul unor prețuri mai mici decât la competitori. Compania ar fi descris situațiile ca fiind punctuale și temporare, nu o lipsă la nivel național. Mecanismul indicat de AEI este migrarea rapidă a clienților către rețeaua cu preț mai mic, golirea stocurilor locale și imposibilitatea realimentării „instant” cu cisterne, ceea ce poate amplifica percepția de penurie. Intervențiile statului și efectele secundare în distribuție În analiză se menționează că Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial, raportări obligatorii și limitări la exporturi, măsuri valabile până la 30 iunie, pentru a controla șocul din piață. AEI susține însă că astfel de intervenții pot avea efecte secundare: comprimarea marjelor, schimbarea comportamentului companiilor și rigidizarea distribuției, într-un context în care operatorii își „apără stocurile” și riscul de înlocuire la prețuri mai mari. Pe termen scurt, concluzia avansată de AEI este că piața funcționează „fără rezerve suficiente”, iar orice dezechilibru poate duce rapid la lipsuri temporare la pompă, concomitent cu scumpiri. În același timp, analiza indică și un scenariu mai favorabil, în care tensiunile externe se calmează și prețurile ar putea stagna sau scădea ușor, dar îl descrie ca tot mai fragil. [...]
Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să reducă producția de țiței în săptămânile următoare , pe fondul prăbușirii exporturilor și al epuizării rapide a capacităților de stocare, potrivit HotNews . Presiunea este vizibilă în creșterea stocurilor ținute pe nave-cisternă și în semnalele din piață că Teheranul ar putea ajunge să „închidă robinetul” nu din decizie strategică, ci din lipsă de spațiu. Exporturile sunt greu de cuantificat, deoarece unele nave își opresc sistemele de urmărire, iar forțele americane obligă petrolierele iraniene să se întoarcă. În acest context, livrările către China – principalul cumpărător – devin și mai opace. Exporturi în cădere și stocuri blocate pe mare Firma de analiză Vortexa a verificat că doar „o mână” de nave cu țiței iranian au părăsit Golful Oman între 13 și 25 aprilie, ceea ce indică o scădere de peste 80% față de o perioadă comparabilă din martie, când Iranul a exportat 23,4 milioane de barili, conform datelor LSEG. Vortexa estimează că aproximativ 4 milioane de barili au părăsit cu succes Golful Oman, dar precizează că nu poate confirma dacă vreuna dintre nave a fost interceptată. Separat, analiștii Kpler spun că nu au observat niciun petrolier iranian care să părăsească Golful Oman de la începutul blocadei americane. Pe partea operațională, TankerTrackers arată că Iranul continuă să încarce țiței în principalul centru de export de pe Insula Kharg, iar imaginile din satelit indică cel puțin 10 petroliere staționate în largul portului Chah Bahar, în Golful Oman. Riscul imediat: reducerea producției din lipsă de spațiu Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a transmis că blocada privează Teheranul de venituri din exporturi și a indicat amploarea stocurilor blocate: „În acest moment, există 41 de petroliere cu 69 de milioane de barili de petrol pe care regimul iranian nu le poate vinde.” Iranul a pompat aproximativ 3,24 milioane de barili pe zi în februarie, circa jumătate fiind destinată rafinării interne. Totuși, Johannes Rauball (Kpler) avertizează că țara ar putea fi nevoită să înceapă reducerea producției în una-două săptămâni, din cauza capacităților limitate de stocare. Kpler estimează că depozitarea terestră este ocupată în proporție de aproximativ 60%, cu rezerve de peste 50 de milioane de barili și o capacitate totală de 86 de milioane de barili. Într-o evaluare separată, FGE NextantECA a estimat la 15 aprilie că limitarea stocării ar putea obliga Iranul să reducă producția la jumătatea lunii iunie. Efecte în piață și în economia Iranului Reducerea aprovizionării din Iran se suprapune peste blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz din cauza războiului, ceea ce limitează exporturile de petrol din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak și a împins prețurile în sus – un rezultat pe care SUA au încercat să îl evite. Contractele futures pentru Brent au crescut cu aproximativ 50 de dolari pe baril de la începutul conflictului din Iran (28 februarie), alimentând scumpiri la benzină, motorină și combustibil pentru avioane. În paralel, rialul iranian a atins un minim istoric față de dolar, semnalând deteriorarea situației financiare într-o economie dependentă de petrol. În acest tablou, următoarele săptămâni devin critice: dacă exporturile rămân blocate, problema Iranului nu mai este doar vânzarea țițeiului, ci gestionarea fizică a volumelor produse – cu tăieri de producție tot mai probabile, potrivit estimărilor citate. [...]
Rafinăriile rusești procesează mai puțin petrol, iar riscul de deficit intern revine în prim-plan , după ce atacurile ucrainene cu drone au lovit rafinării, depozite și conducte pe un areal extins, de la regiunea Leningrad până în Ural, potrivit Digi24 . Rafinarea petrolului în Rusia a coborât la 4,69 milioane de barili pe zi, conform Bloomberg, care citează datele OilX. Scăderea este de 12% față de anul trecut și de 18% față de 2021 (înainte de război), adică aproape 1 milion de barili pe zi. De ce contează: presiune pe piața internă a combustibililor Nivelul actual al încărcării rafinăriilor a ajuns sub cel din vârful crizei benzinei din toamna trecută, când rafinarea coborâse la 4,88 milioane de barili pe zi. Atunci, după o serie de raiduri, în Rusia a apărut un deficit de combustibil, iar în unele regiuni stațiile au revenit la distribuția pe cupoane; în paralel, prețurile de bursă ale benzinei au atins recorduri istorice. Ce a fost lovit: rafinării, conducte și porturi de export În aprilie, infrastructura petrolieră rusă a fost atacată de cel puțin 21 de ori, a calculat Bloomberg. Este un record de la începutul anului și unul dintre cele mai ridicate niveluri de la începutul războiului; au fost mai multe atacuri doar în noiembrie și decembrie 2025 (23, respectiv 26). Țintele menționate includ: cel puțin 9 rafinării , dintre care 5 și-au oprit complet sau parțial producția: „ Permnefteorgsintez ” (30 aprilie), rafinăria din Syzran (22 aprilie), rafinăria din Novokuybyshevsk (18 aprilie), rafinăria din Tuapse (16 aprilie) și „Norsi” (5 aprilie); rețeaua de conducte petroliere : cel puțin 5 atacuri pe lună asupra uneia dintre cele mai extinse rețele din lume, construită în perioada Războiului Rece; infrastructura maritimă : de șase ori au fost atacate obiective din zona porturilor din Marea Baltică, prin care se exportă „fiecare al doilea baril” destinat piețelor externe. Primorsk și Ust-Luga au oprit încărcarea petrolului în aprilie, apoi au reluat exporturile. Tot în aprilie, portul Novorossiysk a fost blocat, iar la finalul lunii a fost lovit portul Tuapse, descris ca hub de export pentru produsele petroliere ale „Rosneft”. Bloomberg mai notează că un petrolier a fost lovit de o dronă în aprilie, după trei nave lovite în martie. Ce urmează: efectul depinde de intensitatea atacurilor Rusia a fost nevoită să își reducă producția de petrol după atacurile de la sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie, însă ulterior producția și-a revenit, potrivit lui Serghei Vakulenko, cercetător principal la Centrul Carnegie pentru Eurasia, fost angajat în industria petrolului și gazelor. Vakulenko a declarat pentru The Wall Street Journal că atacurile asupra porturilor și rafinăriilor pot avea efect, dar ar fi nevoie de menținerea unei intensități foarte ridicate, simultan, asupra mai multor obiective cheie: „Dacă vor reuși să mențină fluxul de drone la același nivel ca în Ust-Luga și să-l extindă în Primorsk și Novorossiysk, vor putea provoca daune destul de semnificative. Dar totul depinde de câte drone au la dispoziție.” [...]
Neptun Deep intră în 2026 în faza critică de execuție, iar calendarul pentru primul gaz în 2027 depinde de livrarea și integrarea la timp a componentelor-cheie , potrivit unui interviu acordat de Christina Verchere , CEO OMV Petrom, pentru Economedia . Miza operațională a anului viitor este instalarea și conectarea „puzzle-ului” tehnic – de la foraj și infrastructură submarină până la platforma de producție – fără întârzieri care ar putea împinge momentul începerii producției. 2026: anul în care se montează „puzzle-ul” din larg Verchere spune că 2026 va fi „cea mai intensă fază de execuție”, când urmează să fie instalate conductele și sistemele submarine, în paralel cu continuarea lucrărilor de foraj. În prezent, OMV Petrom forează în zăcământul Domino: șase sonde din zece planificate, după ce patru au fost finalizate în perimetrul Pelican. Toate componentele ar urma să formeze un sistem integrat care să ducă gazul de la sondă, prin infrastructura submarină și platformă, până la țărm, la stația de măsurare de la Tuzla. Platforma de producție vine din Indonezia și ocolește Africa Piesa centrală a proiectului – platforma de producție – pleacă din Indonezia și va fi transportată pe o rută lungă care ocolește continentul african, pentru a ajunge în Marea Neagră în vara lui 2026. Verchere indică drept prioritate respectarea termenului de livrare: „Trebuie să ne asigurăm că platforma ajunge la timp.” Când ar urma să înceapă producția și ce lipsește din calendar Producția de gaze din Neptun Deep este estimată să înceapă în 2027, însă intervalul exact din 2027 în care „va curge prima moleculă de gaz” urmează să fie comunicat ulterior, „mai târziu în cursul acestui an”, condiționat de sosirea și asamblarea la timp a tuturor componentelor (platformă, „jacket”-ul și restul pieselor), precum și de evoluția lucrărilor la sonde. Contracte și piață: interes regional, dar detalii limitate OMV Petrom a anunțat deja interes comercial pentru gazele din Marea Neagră și a semnat acorduri cu Uniper și cu compania moldovenească Energocom. Verchere nu confirmă dacă au fost semnate și alte contracte, invocând sensibilitatea comercială și perspectiva Consiliului Concurenței. În același timp, compania afirmă că va prioritiza piața românească și că va exista suficient gaz și pentru alți cumpărători, menționând ca efecte economice redevențele și taxele care intră în țară și impactul asupra balanței comerciale. De asemenea, OMV Petrom vizează contractarea unei cantități de gaz înainte de începerea producției, ca semnal că proiectul rămâne pe traiectorie. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la interviul integral: Economedia . [...]
Romgaz își construiește bugetul pe 2026 pe o scădere abruptă a profitului, în timp ce accelerează investițiile , pe fondul declinului producției interne și al reglementării prețului gazelor, cu miza strategică a proiectului offshore Neptun Deep , potrivit Profit . Compania de stat anticipează pentru 2026 o scădere cu 40,18% a profitului net față de anul trecut, de la 3,138 miliarde lei la 1,877 miliarde lei, conform draftului de buget pentru acest an. În paralel, dividendele care ar urma să fie acordate acționarilor din profitul pe 2026 sunt bugetate în creștere cu peste 50% față de cele propuse pentru distribuire în acest an din câștigul pe 2025, de la 605,88 milioane lei la 909,72 milioane lei. Presiune pe rezultate înainte de Neptun Deep Romgaz estimează că profitul net va continua să scadă și în primii doi ani de producție ai exploatării offshore Neptun Deep din Marea Neagră, la 1,76 miliarde lei în 2027 și 1,532 miliarde lei în 2028. Compania este controlată de Ministerul Energiei, cu peste 70% din capital. Venituri în scădere în 2026 Pentru 2026, Romgaz se așteaptă la reducerea cu 9,3% a veniturilor totale, la 7,574 miliarde lei, pe fondul comprimării cu un procent similar a veniturilor principale, la 5,965 miliarde lei, conform documentului citat. [...]
