Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Motorina standard s-a scumpit pentru a treia zi la rând la Petrom și OMV, ceea ce împinge în sus costurile de alimentare pentru transportatori și companii, într-un moment în care benzina standard a rămas neschimbată, potrivit HotNews.
Joi la prânz, Petrom a majorat prețul motorinei standard cu 20 de bani față de ziua anterioară, până la 9,58 lei/litru, în timp ce benzina standard a rămas la 8,72 lei/litru. Este a treia zi consecutivă de scumpiri la carburanți în rețeaua Petrom.
Și OMV a crescut prețul motorinei standard tot cu 20 de bani, până la 9,67 lei/litru.
Publicația notează un „paradox” la Rompetrol: benzina premium este listată la un preț mai mic decât benzina standard.
Seria de scumpiri la motorină în rețelele cu volum mare (Petrom și OMV) are impact direct asupra costurilor de operare pentru transport și distribuție, în timp ce stabilitatea benzinei standard indică o mișcare de preț concentrată, cel puțin în această etapă, pe segmentul motorinei.
Recomandate
Motorina a trecut de 10,50 lei/l la două dintre cele mai mari rețele , după o scumpire de 15 bani pe litru aplicată la început de august, potrivit Economedia . Mișcarea împinge costurile de alimentare în sus într-un moment în care autoritățile discută intervenții pe piață, inclusiv reducerea temporară a accizelor și plafonarea adaosului comercial. Creșterea cea mai vizibilă a fost la motorină: la Petrom , prețul a urcat de la 10,42 lei/l (31 iulie) la 10,57 lei/l (1 august), iar la OMV de la 10,48 lei/l la 10,63 lei/l. Astfel, ambele rețele au depășit pragul de 10,50 lei/l, în timp ce Lukoil rămâne la cel mai ridicat nivel menționat, 10,68 lei/l. Cum au evoluat prețurile între 31 iulie și 1 august Benzină standard Petrom: 9,36 → 9,41 lei/l (+5 bani) OMV: 9,42 → 9,47 lei/l (+5 bani) MOL: 9,42 → 9,42 lei/l (fără schimbare) Rompetrol: 9,42 → 9,42 lei/l (fără schimbare) Lukoil: 9,44 → 9,44 lei/l (fără schimbare) Socar: 9,36 → 9,36–9,39 lei/l Motorină standard Petrom: 10,42 → 10,57 lei/l (+15 bani) OMV: 10,48 → 10,63 lei/l (+15 bani) MOL: 10,47 → 10,47 lei/l (fără schimbare) Rompetrol: 10,48 → 10,48 lei/l (fără schimbare) Lukoil: 10,68 → 10,68 lei/l (fără schimbare; cel mai ridicat nivel din piață, conform publicației) Socar: 10,47 → 10,42–10,44 lei/l Context: discuții despre intervenții pe piața carburanților Economedia notează că valul de scumpiri vine pe fondul tensiunilor din piață, după ce Parlamentul a adoptat recent proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața petrolieră. În acest cadru sunt pregătite măsuri precum reducerea temporară a accizelor și plafonarea adaosului comercial, care ar putea influența direct prețurile la pompă în perioada următoare. [...]
Prețurile la carburanți au accelerat din nou, iar motorina a ajuns în seara de 29 iulie la peste 10 lei/litru în benzinăriile mari din vestul Capitalei, în aceeași zi în care a fost reintrodusă „starea de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere, potrivit Economica . Mișcarea pune presiune directă pe costurile de transport și logistică, într-o economie în care motorina este carburantul dominant. OMV Petrom , liderul pieței de distribuție, a majorat din nou prețurile în stațiile OMV și Petrom, după o scumpire anterioară făcută cu o zi înainte. Creșterea de dimineață a fost de 10 bani/litru la motorină și de 5 bani/litru la benzină, conform publicației (detalii în materialul Economica ). Unde au ajuns prețurile: motorina trece de 10 lei/litru Economica notează că, „așa cum era de așteptat”, și concurenții au urmat scumpirile, cu majorări mai pronunțate la motorină, pe fondul faptului că rafinăriile din România nu produc volume suficiente pentru a acoperi cererea internă. Motorină (seara de 29 iulie, benzinării de lanț din vestul Bucureștiului): Petrom: 10,17 lei OMV: 10,23 lei Rompetrol: 10,28 lei MOL: 10,22 lei Lukoil: 10,28 lei SOCAR: 10,19 lei La motorină, în aceeași zi, scumpirile suplimentare menționate de Economica au fost de 18 bani/litru la Rompetrol față de nivelurile de dimineață și de 10 bani/litru la Lukoil, MOL și SOCAR. Benzina: creșteri mai mici, dar generalizate Benzină (dimineața de 29 iulie, vestul Bucureștiului): Petrom: 9,21 lei OMV: 9,27 lei Rompetrol: 9,27 lei MOL: 9,27 lei Lukoil: 9,29 lei SOCAR: 9,124 lei Pentru benzină, Economica indică majorări de 5 bani/litru la Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR față de nivelurile de dimineață. „Starea de criză” revine: ce măsuri intră în joc până la final de octombrie În paralel cu scumpirile, deputații au adoptat proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, care ar urma să fie în vigoare până la finalul lui octombrie, potrivit Economica (cu trimitere la e-nergia.ro ). Principalele prevederi enumerate: Plafonarea adaosului comercial la comercianții de benzină și motorină la nivelul mediu practicat în 2025; limita maximă poate fi majorată cu inflația din 2025, o singură dată. Acciză dinamică : poate scădea cu 5%–25% la motorină, în funcție de cotații; recalculare la fiecare două săptămâni. Ministrul Finanțelor a declarat că prima reducere ar fi de 10%, echivalentul unei scăderi de 34 bani/litru , imediat ce măsura va fi introdusă. Prețurile nu pot crește decât o dată pe zi , până la ora 12:00. Restricții la exporturile de motorină , permise doar cu aprobarea Guvernului. Reintroducerea contribuției de solidaritate pentru OMV Petrom, singura companie care extrage petrol și îl rafinează. Pentru companii, combinația dintre scumpiri rapide și intervenții de reglementare (limitarea adaosului, reguli de actualizare a prețului, restricții la export) crește incertitudinea operațională pe lanțul de aprovizionare, în timp ce pentru consumatori și transportatori miza imediată rămâne nivelul motorinei, care a trecut deja de pragul de 10 lei/litru în București. [...]
Motorina a trecut de 10 lei/l în stațiile Lukoil, un prag care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie , potrivit Profit . În urma ultimelor scumpiri, motorina a ajuns la 10,18 lei/l, peste precedentul maxim istoric din stațiile Lukoil, de 10,14 lei/l (atins pe 3 aprilie), conform datelor analizate de publicație. Benzina a urcat la 9,24 lei/l în benzinăriile Lukoil, nivel similar cu cel din 30 iunie. Unde sunt prețurile în București și cât de aproape sunt concurenții de pragul de 10 lei Datele prezentate pentru stațiile din Capitală arată că, la 27 iulie, motorina era la: Petrom: 9,92 lei/l Lukoil: 10,18 lei/l Socar: 9,92–9,94 lei/l OMV: 9,98 lei/l Rompetrol: 9,97 lei/l Mol: 9,98 lei/l Pentru benzină, la aceeași dată, nivelurile indicate sunt: Petrom: 9,06 lei/l Lukoil: 9,24 lei/l Socar: 9,06–9,09 lei/l OMV: 9,12 lei/l Rompetrol: 9,08 lei/l Mol: 9,12 lei/l În stațiile concurente, benzina a trecut de 9 lei/l, iar motorina este „deocamdată” cu 2–3 bani sub pragul de 10 lei/l, notează analiza. Context: tensiuni pe ruta CPC și dependența rafinăriilor din România de țițeiul kazah Scumpirea este plasată de Profit în contextul evoluțiilor de pe ruta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , terminalul din portul rus Novorosisk, pe unde este exportată o mare parte din țițeiul kazah. Publicația arată că decizia Lukoil survine anunțului privind reluarea exportului de țiței kazah prin CPC. În același context, Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat anterior suspendarea temporară a încărcării petrolului la terminalul CPC și reducerea aferentă a producției, menționând că 80% din țițeiul kazah este exportat pe această rută. Ulterior, CPC a reluat acceptarea petrolului de la companiile producătoare și operațiunile de încărcare prin terminalul maritim. Pentru România, miza este ridicată: KazMunayGaz este principalul acționar al rafinăriei Petromidia (capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, 46,3% din capacitatea totală de procesare a României), care se alimentează preponderent cu petrol exportat prin CPC, iar rafinăria Petrobrazi (OMV Petrom) folosește predominant țiței de import kazah și azer, potrivit informațiilor incluse în material. Ce urmează Autoritățile din Kazahstan au indicat că activitatea terminalului CPC se desfășoară în funcție de situația din teren și cu respectarea cerințelor de siguranță, iar ministerul de resort spune că monitorizează situația și coordonează acțiuni pentru asigurarea transportului petrolului. Pentru piața locală a carburanților, datele din București arată că motorina a ajuns deja la sau foarte aproape de pragul de 10 lei/l în mai multe rețele, ceea ce menține presiunea pe costurile de operare ale transportatorilor și ale companiilor cu consum mare de combustibil. [...]
Guvernul mută noaptea transporturile feroviare de combustibil spre vest pentru a evita sincopele , pe fondul blocajelor logistice dintre Constanța și Fetești și al incertitudinilor privind livrările de țiței din Kazahstan, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că, în următoarele două săptămâni, nu sunt așteptate probleme de aprovizionare la nivel național, însă avertizează că riscurile se mută în zona operațională: distribuția către vest și alimentarea rafinăriei Petromidia. În urma unei noi întâlniri a Ministerului Energiei cu companiile petroliere, convocată pentru a evalua efectele blocării exporturilor de petrol kazah prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), Bolojan a indicat că Rompetrol este compania „cea mai expusă” acestui blocaj și caută rute alternative de transport pentru țiței. „În următoarele două săptămâni estimăm că nu vor fi probleme legate de aprovizionare.” Presiune pe Petromidia dacă livrările din Kazahstan nu revin la normal Dacă livrările de țiței din Kazahstan nu vor fi reluate „în condiții normale”, Rompetrol estimează o reducere a producției la rafinăria Petromidia în luna august, potrivit declarațiilor premierului. „Dacă nu se va rezolva, estimează o scădere cu 10-15% a producției în august la rafinăria Petromidia.” Bolojan a pus tensiunile din piață pe seama războiului din zona Mării Negre, care crește riscurile pentru transportul maritim, dar și a atacurilor cu drone asupra infrastructurii folosite pentru exporturile de petrol din Kazahstan. Blocajul Constanța–Fetești: combustibilul primește prioritate pe timp de noapte În paralel cu riscul de pe lanțul de aprovizionare cu țiței, Guvernul încearcă să reducă riscul de sincope în alimentarea cu carburanți în vestul țării, unde stocurile sunt „aproape de limita minimă”. Problema, potrivit premierului, vine din lucrările feroviare dintre Constanța și Fetești, care afectează ritmul în care Oil Terminal poate expedia trenurile-cisternă către vest. „Datorită blocajului din zona Constanța-Fetești, depozitul care aprovizionează toată România de la Oil Terminal nu poate să livreze cadențat trenurile cu cisterne către vestul țării.” Soluția agreată după discuții între Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și CFR este prioritizarea transporturilor de combustibil pe timpul nopții, când traficul feroviar este mai redus. Miza legislativă: limitarea scumpirilor fără risc de penurie Premierul a mai spus că modificările legislative discutate în Parlament privind comercializarea carburanților trebuie calibrate astfel încât să nu perturbe piața și să nu ducă la deficit de combustibil. În acest sens, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei lucrează cu industria la o variantă care să limiteze eventualele creșteri de preț generate de evoluțiile geopolitice, fără a afecta aprovizionarea și funcționarea pieței. [...]
Oprirea livrărilor de țiței kazah prin Marea Neagră riscă să lovească alimentarea rafinăriilor din România , într-un moment în care piața locală depinde majoritar de importuri, potrivit Antena 3 . Kazahstanul ar urma să oprească pomparea petrolului prin conductă către terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk și să nu mai livreze prin Marea Neagră, pe fondul atacurilor cu drone asupra unor petroliere. Miza pentru România este una operațională și de securitate a aprovizionării: țara importă o cantitate mare de țiței kazah, descris în material ca esențial pentru rafinăriile Petromidia și Petrobrazi. În contextul în care producția internă acoperă doar o parte din consum, orice blocaj pe ruta Mării Negre poate crea presiune pe lanțul de aprovizionare. De ce contează: dependența de importuri și rolul Kazahstanului Consumul anual de țiței al României este de aproximativ zece milioane de tone, în timp ce producția internă este de 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri. Principalele surse menționate sunt Kazahstan, Azerbaidjan și Irak. În articol se precizează că peste 80% din țițeiul de import ar fi de origine kazahă, iar pentru Petromidia țițeiul kazah este descărcat în portul Midia, operat de Rompetrol, restul ajungând la Constanța. Deși tranzitează conducte pe teritoriul Rusiei către portul Novorossiisk, țițeiul este „certificat ca fiind non-rusesc” și exceptat de la sancțiuni, potrivit materialului. Ce se întâmplă pe ruta CPC și care este riscul imediat Antena 3 relatează că informația privind oprirea livrărilor este atribuită Bloomberg, care citează două surse familiarizate cu situația. Potrivit uneia dintre surse, companiile se tem să mai trimită petroliere la terminalul CPC. Dacă suspendarea transportului prin conductă continuă până la sfârșitul săptămânii, Kazahstanul ar putea fi nevoit să își reducă producția de petrol, au afirmat sursele citate. CPC este o infrastructură critică pentru exporturile kazahe: aproximativ 80% din exporturile petroliere ale țării trec prin acest sistem, care leagă zăcămintele din Kazahstan de terminalul maritim din apropierea orașului Novorossiisk. În 2024, prin CPC au fost transportate 63 de milioane de tone de petrol, dintre care 55 de milioane de tone au provenit din Kazahstan. Context: atacuri cu drone și reacții oficiale Materialul menționează atacuri asupra unor nave în 17, 19 și 20 iulie. Sunt enumerate mai multe incidente, inclusiv avarierea petrolierului „Nordic Zenith” de două drone și lovirea altor petroliere („Asia”, „Nissos Ios”, „Nelsa”). Ministerul kazah de externe a condamnat atacurile asupra petrolierelor civile din zona terminalului maritim CPC și a transmis că statul intenționează să solicite despăgubiri integrale, invocând dreptul internațional. „Aceste acțiuni sunt acte deliberate care urmăresc destabilizarea comerțului internațional legitim și a piețelor energetice mondiale și subminează totodată siguranța lanțurilor globale de transport și logistică”, se arată în declarația ministerului kazah de externe. Ucraina a respins orice implicare în atacuri, iar ambasadorul Ucrainei în Kazahstan, Viktor Maiko, a cerut evitarea „acuzațiilor pripite și nefondate”, potrivit articolului. În acest moment, informația-cheie pentru piața românească rămâne durata întreruperii: dacă oprirea livrărilor se prelungește, riscul de tensiuni în aprovizionarea cu țiței pentru rafinăriile locale crește, însă articolul nu indică un calendar ferm al reluării transporturilor. [...]
OPEC+ crește din nou oferta pentru septembrie, dar riscul geopolitic poate anula efectul în piață , după ce Arabia Saudită, Rusia și alți cinci membri ai alianței au decis o majorare a cotelor de producție, potrivit HotNews . Decizia vine într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu afectează rutele și fluxurile de export, ceea ce poate limita impactul efectiv al creșterii anunțate asupra prețurilor. Cele șapte țări participante au convenit o „ajustare a producției” de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, un volum similar cu cel din lunile anterioare. OPEC nu a indicat o pauză în acest ciclu de creștere, deși analiștii se așteptau la o astfel de decizie, conform relatării Agerpres care citează Reuters și France Presse. Blocajele din Ormuz și riscurile din Marea Roșie pot reduce producția efectivă Războiul din Orientul Mijlociu a afectat producția țărilor din Golf, care au fost nevoite să reducă extracția din cauza blocajului din strâmtoarea Ormuz . Traficul maritim a avut o revenire după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA, în iunie, ceea ce – potrivit datelor OPEC – a dus la o creștere a producției față de luna mai. Reluarea ostilităților în iulie a adus însă un nou declin al transportului maritim prin Ormuz și a amplificat riscurile în Marea Roșie, evoluții care, „cel mai probabil”, vor duce la o scădere a numărului de barili produși, notează publicația. Rusia, sub țintă și sub obiectivul de producție Separat de tensiunile din Orientul Mijlociu, Rusia se confruntă cu dificultăți în menținerea producției aproape de 9 milioane de barili pe zi , față de obiectivul actual de 9,8 milioane de barili pe zi , în condițiile în care infrastructura petrolieră este frecvent vizată de atacuri cu drone ucrainene . Analistul Jorge Leon (Rystad Energy) a avertizat că, deocamdată, factorii geopolitici „maschează” amploarea creșterii ofertei OPEC+, dar efectul ar putea deveni mai vizibil dacă fluxurile de export se normalizează. „Pentru moment, factorii geopolitici maschează amploarea creșterii ofertei (asigurate de OPEC+). Acest lucru va deveni mult mai evident odată ce fluxurile de export se vor normaliza.” [...]
