Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Motorina standard s-a scumpit pentru a treia zi la rând la Petrom și OMV, ceea ce împinge în sus costurile de alimentare pentru transportatori și companii, într-un moment în care benzina standard a rămas neschimbată, potrivit HotNews.
Joi la prânz, Petrom a majorat prețul motorinei standard cu 20 de bani față de ziua anterioară, până la 9,58 lei/litru, în timp ce benzina standard a rămas la 8,72 lei/litru. Este a treia zi consecutivă de scumpiri la carburanți în rețeaua Petrom.
Și OMV a crescut prețul motorinei standard tot cu 20 de bani, până la 9,67 lei/litru.
Publicația notează un „paradox” la Rompetrol: benzina premium este listată la un preț mai mic decât benzina standard.
Seria de scumpiri la motorină în rețelele cu volum mare (Petrom și OMV) are impact direct asupra costurilor de operare pentru transport și distribuție, în timp ce stabilitatea benzinei standard indică o mișcare de preț concentrată, cel puțin în această etapă, pe segmentul motorinei.
Recomandate
Scumpirea rapidă a motorinei a șters aproape imediat efectul reducerii temporare a accizei , după ce MOL și Rompetrol au majorat marți, 18 august, prețul cu 14 bani pe litru, la 10,19 lei/l, pe fondul unei mișcări similare făcute cu o zi înainte de Petrom și OMV , potrivit Economedia . Ieftinirea generată de scăderea accizei cu 20% s-a văzut la pompă duminică, 16 august, dar „a rezistat” doar o zi, în condițiile în care majorările au venit luni și marți. În paralel, datele indică la Rompetrol o ieftinire de 1 ban pe litru la benzină. Cum au evoluat prețurile la pompă (16–18 august) În intervalul 16–18 august, modificările au fost concentrate pe motorină: Petrom : motorină 9,99 lei/l (16 aug.) → 10,14 lei/l (17 aug., +0,15) → 10,14 lei/l (18 aug., neschimbat); benzină 18 aug.: 9,51 lei/l OMV : motorină 10,05 lei/l → 10,20 lei/l (+0,15) → 10,20 lei/l (neschimbat); benzină: 9,57 lei/l MOL : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,57 lei/l Rompetrol : motorină 10,05 lei/l → 10,05 lei/l (neschimbat) → 10,19 lei/l (+0,14); benzină: 9,54 lei/l Lukoil : motorină 10,35 lei/l (nicio schimbare în perioada analizată); benzină: 9,57 lei/l Socar : motorină 9,99–10,01 lei/l (nicio schimbare); benzină: 9,51–9,55 lei/l De ce contează: măsura fiscală e temporară, dar prețul rămâne volatil Ministerul Finanțelor a activat mecanismul de ajustare dinamică a accizei după creșteri puternice ale cotațiilor internaționale la motorină. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în a doua jumătate a lunii august cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a urcat cu 23,01%, ceea ce a dus la reducerea temporară cu 20% a accizei . În perioada 16–31 august 2026 , acciza pentru motorina standard este de 2.243,43 lei/1.000 de litri , urmând să fie reevaluată în funcție de evoluția pieței. Dincolo de șoferi, motorina rămâne un cost major pentru transportatori, distribuție și agricultură, astfel că oscilațiile rapide de preț pot menține presiunea pe costurile operaționale ale companiilor. [...]
Scumpirile din ultimele zile au anulat rapid ieftinirea fiscală la motorină , iar dieselul a trecut din nou peste nivelul de dinaintea reducerii accizei, potrivit HotNews . În noaptea de vineri spre sâmbătă, stațiile de alimentare au operat noi majorări, în timp ce benzina se apropie de pragul de 10 lei/litru. În București, benzina standard a ajuns sâmbătă dimineață la un nou nivel istoric în rețelele mari: 9,73 lei/litru la Petrom și 9,79 lei/litru la OMV. La motorină, scumpirea este relevantă prin efectul asupra măsurii guvernamentale: prețul a depășit nivelul de luni, de dinaintea ieftinirii cu 17 bani determinată de reducerea cu 25% a accizei, conform Profit.ro (link în sursa HotNews ). Petrom afișa 10,19 lei/litru, iar OMV 10,25 lei/litru, ceea ce înseamnă că reducerea fiscală a fost „topită” de creșterile recente. Prețuri la benzină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Rompetrol: 9,59 lei/litru Socar: 9,64–9,69 lei/litru Lukoil: 9,67 lei/litru Mol: 9,70 lei/litru Petrom: 9,73 lei/litru OMV: 9,79 lei/litru Prețuri la motorină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Socar: 10,10–10,14 lei/litru Mol: 10,16 lei/litru Rompetrol: 10,16 lei/litru Petrom: 10,19 lei/litru Lukoil: 10,23 lei/litru OMV: 10,25 lei/litru Pentru consumatori și companii, evoluția indică o volatilitate ridicată la pompă: chiar și intervențiile fiscale pot fi rapid neutralizate de scumpiri succesive, cu impact direct în costurile de transport și distribuție. [...]
Reducerea temporară a accizei la motorină a coborât prețul la pompă cu 17 bani , însă aplicarea nu este uniformă în piață: Rompetrol este singurul lanț care nu redusese prețul până la momentul publicării, potrivit HotNews . Măsura Ministerului Finanțelor a intrat în vigoare marți, 1 septembrie, și prevede ca, în perioada 1–15 septembrie 2026, reducerea temporară a accizei la motorina standard să ajungă la 25%, în urma unei noi evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin legea specială adoptată în acest an, pe fondul declarării situației de criză pe piața țițeiului. În a doua jumătate a lunii august, reducerea fusese de 20%, iar de la 1 septembrie acciza a fost micșorată cu încă 5%. Cât costă motorina în București și unde se vede ieftinirea Conform datelor din aplicația Monitorul Prețurilor la carburanți, analizate de publicație, în București un litru de motorină standard costa marți dimineață între 9,97 lei și 10,23 lei. Sub pragul de 10 lei/litru se găsea doar la stațiile Petrom și în două benzinării Socar. Prețurile afișate pentru motorina standard la 1 septembrie 2026: Lukoil: 10,23 lei Mol: 10,03 lei Petrom: 9,97 lei OMV: 10,03 lei Rompetrol: 10,20 lei Socar: 9,97–10,02 lei Excepția: Rompetrol nu redusese prețul Rompetrol este singurul lanț care, până la ora transmiterii știrii, nu scăzuse prețul cu 17 bani, așa cum „anticipau specialiștii”, notează HotNews. Publicația arată că luni dimineața, un litru de diesel standard era vândut în stațiile Rompetrol tot cu 10,20 lei (cu trimitere la materialul anterior: „un litru de diesel standard era vândut în stațiile Rompetrol”: https://hotnews.ro/cat-costa-motorina-cu-o-zi-inainte-ca-acciza-sa-scada-din-nou-2337294 ). [...]
Reducerea bruscă a producției la marile rafinării rusești de motorină riscă să strângă și mai mult piața globală a combustibililor , după ce atacurile ucrainene cu drone au forțat opriri și funcționare la capacități mult sub normal, potrivit HotNews , care citează calcule Reuters pe baza datelor din piața combustibililor. Jumătate dintre cele mai mari șase rafinării producătoare de motorină din Rusia au fost nevoite, în septembrie, să reducă puternic sau să oprească complet producția din cauza avariilor provocate de drone. Cele șase unități – Omsk, Kirishi, Taneco, Volgograd, NORSI și Perm – asigură împreună aproximativ jumătate din producția de motorină a Rusiei. Din datele citate de Reuters, impactul operațional este sever: rafinăria Kirishi și-a oprit complet activitatea, iar Volgograd și NORSI funcționează la numai aproximativ 25% din capacitatea nominală. Pentru Taneco, atacată duminică, efectele nu puteau fi încă evaluate la momentul relatării, potrivit surselor Reuters citate de News.ro. Exporturi restricționate și ofertă globală mai mică Atacurile din ultimele luni au redus producția de combustibili și au determinat Moscova să restricționeze exporturile de benzină, motorină și combustibil pentru aviație. În paralel, războiul cu Iranul a redus oferta globală de combustibili, ceea ce amplifică presiunile asupra pieței. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , în primele opt luni din 2026, o rafinărie din Rusia a fost lovită cu succes, în medie, la fiecare trei zile. Înainte de introducerea restricțiilor, exporturile rusești de motorină coborâseră deja la mai puțin de un milion de tone în iunie, conform estimărilor traderilor, iar exporturile cumulate de motorină și motorină de calitate inferioară ajungeau la aproximativ 1,8 milioane de tone. Cu un an înainte, când rafinăriile funcționau normal, Rusia exporta aproximativ 2,5 milioane de tone de motorină pe lună, respectiv 3,3–3,4 milioane de tone dacă este inclusă și motorina de calitate inferioară. Turcia și Brazilia erau cei mai mari cumpărători, absorbind împreună cel puțin jumătate din volumele disponibile înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor în iulie (context detaliat aici ). Presiune politică și efecte vizibile în SUA Criza motorinei din Rusia a ajuns și pe agenda președintelui american Donald Trump , care i-a cerut duminică președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să oprească atacurile asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, susținând că deficitul rezultat „afectează întreaga lume” (detalii în HotNews ). Ucraina afirmă, la rândul ei, că rafinăriile rusești sunt ținte militare legitime, în contextul atacurilor regulate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene (context în HotNews ). Presiunile asupra aprovizionării se văd și în SUA: prețul mediu național al motorinei a depășit pentru prima dată 6 dolari pe galon (aprox. 1,59 dolari/litru), potrivit GasBuddy, o evoluție sensibilă politic înaintea alegerilor intermediare din noiembrie (mai multe, în HotNews ). [...]
Tensiunile geopolitice împing din nou în sus cotațiile petrolului , iar scenariul unor prețuri de până la 3 euro/litru la motorină și 2,90 euro/litru la benzină revine în discuție, pe fondul riscurilor de aprovizionare, potrivit agrarheute . După un început de săptămână volatil, prețul petrolului Brent a urcat marți la peste 107 dolari pe baril (aprox. 482 lei), în condițiile în care investitorii evaluează „marea incertitudine” legată de situația aprovizionării la nivel global. Ce alimentează riscul de scumpire În centrul presiunilor se află, conform publicației, o combinație de blocaje și escaladări în zone-cheie pentru transportul energiei: conducta saudită Est–Vest , alternativă la Strâmtoarea Hormuz , rămâne închisă după atacuri cu drone, fără un termen clar pentru reluarea operațiunilor; o întâlnire diplomatică între Iran și statele arabe din Golf, programată pentru a discuta situația din Strâmtoarea Hormuz, a fost amânată în ultimul moment; Iranul a susținut că un supertanc ar fi explodat după ce a lovit mine în timp ce încerca să intre într-o zonă restricționată din Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că nu va discuta cu SUA până când nu îi sunt îndeplinite cererile. Efectul în piață: carburanții rămân sub presiune Pe acest fundal, contractele futures pe benzină din SUA au rămas aproape de un maxim al ultimelor șapte săptămâni, investitorii încercând să cuantifice amploarea întreruperilor de aprovizionare. O frână temporară pentru o nouă accelerare a prețurilor a venit dintr-o declarație a președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căreia Ucraina și Rusia ar fi convenit să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice — afirmație contrazisă în material de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că Ucraina ar fi pregătită să oprească atacurile doar dacă și Rusia face același lucru. Un semnal de avertizare pentru 2026 În paralel, publicația notează că piețele de prognoză indică o probabilitate ridicată ca prețul mediu al benzinei în SUA în 2026 să depășească recordul de 4,60 dolari/galon (aprox. 1,22 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru), după ce, potrivit AAA, la 14 septembrie ajunsese deja la 4,32 dolari/galon (aprox. 1,14 dolari/litru, adică aproximativ 5,2 lei/litru). Pentru consumatori și companii, mesajul principal este că riscurile de aprovizionare și incertitudinea geopolitică pot menține presiunea pe prețurile carburanților, iar episoadele de scumpire rapidă rămân plauzibile cât timp rutele și infrastructura energetică din regiuni-cheie sunt vulnerabile. [...]
Germania intră în iarnă cu depozite de gaze umplute doar în proporție de 55,6%, un nivel care poate împinge în sus prețurile în Europa Centrală și de Est , inclusiv în România, unde piața se raportează frecvent la cotațiile și echilibrul regional influențate de hub-ul german , potrivit Economedia . La mijlocul lunii septembrie 2026, datele operatorilor europeni de stocare indică o situație „fragmentată” la nivelul UE: media de umplere este de 68%, sub nivelul perioadei similare din 2025, când Comisia Europeană ceruse statelor membre să atingă 90% înainte de iarnă – o prevedere care nu mai există în 2026. În acest context, vulnerabilitatea Germaniei capătă greutate sistemică, deoarece țara este un consumator major și un nod de tranzit pentru Europa Centrală. De ce contează nivelul din Germania pentru regiune Germania are cel mai mare volum absolut de gaze înmagazinate din Europa (peste 137 TWh), dar gradul de umplere de 55,6% este mult sub media UE (68%) și sub „linia de siguranță” dorită pentru iarnă. Riscul nu este doar unul național: Germania funcționează ca hub central de consum și tranzit, iar un deficit relativ la intrarea în sezonul rece poate tensiona piața regională și poate transmite presiune de preț către Europa Centrală și de Est. Analiza notează că Olanda are, la rândul ei, un nivel redus (52,13%), însă diferența este că dispune de producție proprie consistentă și are un consum mai mic decât economia germană. Cum arată stocurile în marile economii și în România În același set de date, situația diferă semnificativ între state: Italia: 84,4% (peste 171 TWh stocați) Franța: 76,27% Polonia: 97,88% (depozitele sunt practic umplute, deși ciclul de injecție se încheie oficial la 31 octombrie) Olanda: 52,13% Austria: 66,91% România: 75,81% (aprox. 25,6 TWh), peste media UE Pentru România, publicația indică faptul că, pe lângă gazele din depozite, aprovizionarea de iarnă se bazează pe producția curentă și importuri. În condițiile în care depozitele sunt în jur de 76% acum, este „de presupus” că România va intra în iarnă cu un nivel de peste 90%, ceea ce ar limita riscurile de aprovizionare chiar și în episoade de ger prelungit. Structura consumului și sursele de import ale Germaniei Consumul anual de gaze al Germaniei este estimat la 860–900 TWh , cu o structură dominată de: industrie: aproximativ 60% casnic/comercial: aproximativ 40% După reducerea dependenței de Rusia (până în 2022), aprovizionarea este descrisă ca diversificată: Norvegia: peste 40% din necesar, prin conducte Olanda și Belgia: cumulat, peste 40% din importuri, prin interconexiunile din Europa de Vest GNL (gaz natural lichefiat): peste 10% din importuri, majoritar din SUA Ce urmează: presiune mai degrabă pe preț decât pe volum în România Chiar dacă România intră în sezonul rece cu o poziție de stocuri relativ confortabilă, analiza indică un risc principal de contagiune prin preț : nivelul scăzut al stocurilor din Germania poate influența cotațiile în toată regiunea central și est-europeană „în sensul scumpirii”, deoarece Germania rămâne o referință zonală pentru piață. [...]
