Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, doar 77 de nave tranzitând ruta strategică între 1 și 11 martie 2026, comparativ cu peste 1.200 în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor citate de BURSA, care preia informații ale agenției AFP.
Scăderea drastică a traficului a fost observată după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, la finalul lunii februarie. Datele companiei de analiză maritimă Lloyd's List Intelligence arată că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea în această perioadă fac parte din așa-numitele „flote fantomă”, utilizate pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse unor state precum Iranul sau Rusia.
Deși Teheranul afirmă că nu a blocat oficial Strâmtoarea Ormuz, autoritățile iraniene au avertizat că navele asociate cu Statele Unite, Israelul sau cu aliații acestora ar putea deveni ținte în zonă. Începând cu 1 martie, agenția britanică pentru securitate maritimă UKMTO a raportat 20 de incidente care au implicat nave comerciale, inclusiv nouă petroliere. Organizația Maritimă Internațională confirmă, la rândul său, 16 incidente, dintre care opt au vizat nave petroliere.
Diferența față de situația din 2025 este considerabilă. În perioada 1–11 martie a anului trecut, prin această rută vitală pentru comerțul global au trecut 1.229 de nave. În prezent, sute de petroliere și transportatoare de gaze naturale lichefiate stau ancorate în Golful Persic, așteptând condiții de navigație mai sigure înainte de a traversa zona.
Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz este uriașă, deoarece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și gaze naturale tranzitează acest coridor maritim. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a recunoscut că protejarea rutei este extrem de dificilă, descriind zona drept „un mediu tactic complex”. Potrivit acestuia, escortarea convoaielor comerciale de către nave militare americane nu poate fi analizată serios fără operațiuni militare suplimentare împotriva Iranului.
Recomandate
Iranul nu intenționează să închidă Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, potrivit informațiilor publicate de Reuters . Declarația vine în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu și al conflictului militar dintre Iran, Israel și Statele Unite. Diplomatul iranian a precizat că Teheranul nu are în plan blocarea traficului prin această rută strategică, însă a subliniat că Iranul își rezervă dreptul de a asigura securitatea navigației în zonă. „Nu vom închide Strâmtoarea Ormuz, dar este dreptul nostru inerent să menținem pacea și securitatea pe această cale maritimă”, a afirmat Iravani în fața jurnaliștilor la sediul Națiunilor Unite. Declarația vine după ce noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei , a afirmat că „pârghia blocării Strâmtorii Ormuz trebuie să rămână o opțiune”. Strâmtoarea, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze. În declarația sa oficială, ambasadorul iranian a reiterat că Iranul respectă principiul libertății de navigație prevăzut de dreptul internațional al mării. Totodată, el a susținut că tensiunile actuale din regiune nu sunt rezultatul acțiunilor Iranului, ci consecința intervențiilor militare ale Statelor Unite și ale aliaților acestora. În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat într-un interviu pentru Sky News că marina americană ar putea escorta navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, eventual în cadrul unei coaliții internaționale, atunci când condițiile militare vor permite acest lucru. Strâmtoarea Ormuz este considerată un punct strategic esențial pentru comerțul energetic global, iar orice blocare a acesteia ar putea provoca perturbări majore pe piețele petroliere și în transportul maritim internațional. [...]
Atacurile asupra petrolierelor din Golful Persic au împins prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Reuters , cel puțin șase nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, în timp ce Iranul și-a intensificat atacurile asupra transportului maritim și infrastructurii energetice din regiune, amplificând criza energetică globală generată de conflict. Mai multe nave au fost lovite de proiectile sau atacate cu drone în ultimele zile , inclusiv o navă cargo sub pavilion thailandez, care a luat foc și a fost abandonată de echipaj după ce motorul a fost avariat. Trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți. Gardienii Revoluției din Iran au avertizat în mod repetat că navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz ar putea deveni ținte militare. Creșterea tensiunilor a dus la o nouă explozie a prețurilor la energie, petrolul Brent revenind peste pragul de 100 de dolari pe baril. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că războiul a provocat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria pieței mondiale, după ce statele din Golf au redus producția cu aproximativ 10 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproape 10% din cererea globală. Pentru a limita impactul asupra piețelor, statele industrializate au decis eliberarea unei cantități record de petrol din rezervele strategice. Chiar și așa, specialiștii avertizează că reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz este esențială pentru stabilizarea prețurilor, deoarece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzitează această rută maritimă. Conflictul are și consecințe umanitare tot mai grave. Agenția ONU pentru refugiați estimează că până la 3,2 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Iranului de la începutul războiului, pe 28 februarie 2026. În paralel, ofensiva israeliană împotriva grupării Hezbollah din Liban s-a intensificat, după ce organizația susținută de Iran a lansat sute de rachete asupra nordului Israelului. Pe plan geopolitic, tensiunile continuă să se extindă. Israelul a anunțat că a vizat o instalație asociată programului nuclear iranian la complexul militar Parchin, iar Polonia a raportat o tentativă de atac cibernetic asupra centrului său național de cercetare nucleară, posibil legată de Iran. În ciuda escaladării conflictului, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „termine treaba”, reiterând poziția Washingtonului privind continuarea operațiunilor militare împotriva Iranului. [...]
Crește presiunea pentru escortarea navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz după intensificarea atacurilor iraniene. Potrivit Axios , mai multe state și experți din industria maritimă cer crearea unui sistem de protecție navală pentru navele comerciale, pe fondul atacurilor repetate asupra transportului maritim în această zonă strategică pentru comerțul global cu energie. În ultimele zile, cel puțin cinci nave comerciale au fost lovite în Golful Persic și în Strâmtoarea Hormuz, iar două rachete au lovit un remorcher sub pavilion al Emiratelor Arabe Unite care încerca să ajute o navă container abandonată. Atacul a provocat moartea a cel puțin patru membri ai echipajului. Oficialii americani avertizează că Iranul folosește porturi civile din regiune pentru operațiuni militare care amenință transportul internațional. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, deoarece prin acest coridor trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. În prezent însă, traficul este aproape paralizat din cauza amenințărilor iraniene că va ataca orice navă care tranzitează zona. Armata americană a anunțat că a distrus 16 ambarcațiuni iraniene suspectate că ar fi pregătit instalarea de mine maritime în strâmtoare. Experții avertizează că armata iraniană poate lansa rapid atacuri folosind bărci rapide încărcate cu explozibili sau rachete, ceea ce face navigația extrem de periculoasă. În acest context, Washingtonul analizează posibilitatea de a folosi marina militară pentru a escorta petroliere și alte nave comerciale. Casa Albă a confirmat însă că, până în prezent, navele americane nu au escortat încă niciun petrolier prin strâmtoare. Oficialii spun că această opțiune rămâne disponibilă dacă situația o va impune. Analiștii estimează că organizarea unui sistem internațional de protecție navală ar putea dura câteva săptămâni, posibil până la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Între timp, aproximativ 20.000 de marinari se află pe nave în Golful Persic, mulți dintre ei lucrând în condiții de risc ridicat într-o zonă care a devenit, practic, un teatru de război. [...]
Două petroliere au fost incendiate în apele Irakului, pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Potrivit Reuters , atacurile atribuite forțelor iraniene au intensificat criza energetică globală și au contrazis afirmațiile președintelui american Donald Trump, care susține că războiul ar fi fost câștigat încă din primele ore ale operațiunii. Imagini filmate în apropierea portului Basra au arătat cele două nave cuprinse de flăcări uriașe după ce ar fi fost atacate peste noapte de ambarcațiuni iraniene încărcate cu explozibili. Autoritățile irakiene au confirmat că cel puțin un membru al echipajului a murit în urma atacului. Cu câteva ore înainte, alte trei nave comerciale au fost lovite în Golful Persic, iar Gardienii Revoluției din Iran și-au asumat responsabilitatea pentru unul dintre atacuri, care a vizat un cargou thailandez. Conflictul a provocat perturbări majore pe piața energetică mondială. Prețul petrolului a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril după ce scăzuse temporar în urma declarațiilor lui Trump potrivit cărora războiul se apropie de final. Iranul a avertizat însă că nu va permite reluarea fluxului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, cea mai importantă rută energetică din lume, până când atacurile americane și israeliene nu vor înceta. Impactul asupra pieței globale este considerat cel mai sever de la crizele petroliere din anii 1970. Atacuri cu drone și rachete au fost raportate în mai multe state din Golf, inclusiv Kuweit, Irak, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Oman, ceea ce indică faptul că Iranul încă dispune de capacități militare semnificative, în ciuda afirmațiilor Washingtonului că arsenalul său ar fi fost în mare parte distrus. Președintele Donald Trump a declarat într-un miting din Kentucky că Statele Unite „au câștigat războiul”, afirmând că Iranul a fost „practic distrus”. În același timp, liderul american a precizat că operațiunea militară trebuie continuată pentru a „termina treaba”. Surse din serviciile de informații citate de Reuters susțin însă că regimul de la Teheran rămâne stabil și nu există indicii că ar fi în pericol iminent de prăbușire. Strategia Iranului pare să fie provocarea unui șoc economic global pentru a forța Washingtonul să renunțe la ofensivă. Oficialii militari iranieni au avertizat că lumea trebuie să se pregătească pentru un preț al petrolului de până la 200 de dolari pe baril, în contextul blocării transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiune. [...]
Donald Trump avertizează Iranul cu „consecințe militare” dacă minează strâmtoarea Ormuz , potrivit HotNews.ro , pe fondul unor informații neoficiale din presa americană că Teheranul ar fi început deja să lanseze mine în zonă. Într-o postare pe Truth Social, președintele SUA a condiționat reacția Washingtonului de existența minelor și de îndepărtarea lor rapidă, susținând că nu are confirmarea că Iranul ar fi trecut efectiv la minare. Trump a cerut ca eventualele mine să fie scoase „imediat” și a spus că, în caz contrar, răspunsul militar ar fi fără precedent. „Dacă minele au fost amplasate, indiferent de motiv, și nu sunt îndepărtate de îndată, consecințele militare pentru Iran vor fi la un nivel nemaivăzut.” Trump a mai afirmat că navele implicate într-o eventuală operațiune de minare vor fi țintite și distruse, invocând utilizarea acelorași tehnologii și rachete folosite în operațiuni împotriva traficanților de droguri. Ulterior, el a revenit cu o nouă postare în care a anunțat că SUA ar fi lovit și distrus „10 puitoare de mine inactive”, adăugând că „altele vor urma”. Pe partea de informații din teren, Iranul s-ar pregăti să amplaseze mine navale în strâmtoarea Ormuz cu bărci de mici dimensiuni, capabile să transporte două sau trei mine. Stocul de mine al Iranului nu este cunoscut cu exactitate, însă estimările din ultimii ani au variat între 2.000 și 6.000, mine produse în Iran, China sau Rusia. Miza economică este majoră: traficul prin strâmtoarea Ormuz a fost „practic oprit” de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, de „mai bine de o săptămână”, afectând exporturi responsabile de aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și împingând prețurile globale ale țițeiului la niveluri nemaiîntâlnite din 2022, notează HotNews.ro. În același timp, Marina SUA a refuzat cererile aproape zilnice ale industriei navale pentru escorte militare prin strâmtoare , invocând un risc prea mare de atacuri, iar evaluările Marinei ar indica o întrerupere continuă a exporturilor de petrol din Orientul Mijlociu. În acest context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că SUA nu au escortat încă niciun petrolier prin strâmtoarea Ormuz, contrar unui mesaj publicat pe X și șters ulterior de secretarul pentru Energie, Chris Wright. Leavitt a spus că escortarea rămâne o opțiune, „dacă și când va fi necesar”, potrivit CBS News, în timp ce situația de securitate din zonă continuă să blocheze reluarea transporturilor regulate pe această rută maritimă. [...]
Prețul petrolului ar putea depăși 120–150 de dolari pe baril , în ciuda deciziei Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera rezerve strategice masive, avertizează o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă. Dumitru Chisăliță - senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei -consideră că măsura anunțată la nivel internațional are mai degrabă rolul de a calma piețele decât de a rezolva deficitul real de ofertă. Intervenție record pe piața petrolului Pe 11 martie 2026, Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istoria organizației. Măsura vine într-un context tensionat pe piața globală a energiei, unde riscurile geopolitice și blocajele logistice amenință fluxurile de petrol. Chiar dacă, la nivel statistic, piața pare echilibrată, realitatea este mult mai fragilă. Diferența dintre cifrele oficiale și situația reală Estimările pentru 2026 indică: Indicator Volum estimat Cerere globală de petrol aproximativ 105 milioane barili/zi Capacitate globală de producție aproximativ 108 milioane barili/zi Pe hârtie, piața ar avea un excedent de aproximativ 3 milioane de barili pe zi. În practică însă, oferta reală disponibilă a scăzut la aproximativ 94 milioane de barili pe zi , ceea ce creează un deficit de aproximativ 11 milioane de barili zilnic . După ajustările provocate de creșterea prețurilor și după intrarea pe piață a unei părți din rezervele strategice, deficitul ar putea scădea la aproximativ 7 milioane de barili pe zi . Dezechilibre mici pot provoca salturi mari de preț Specialiștii atrag atenția că piața petrolului este extrem de sensibilă la dezechilibre. În mod tradițional, diferențe de doar 1–2% între cerere și ofertă pot declanșa creșteri semnificative ale cotațiilor. În actualul context, un deficit de câteva milioane de barili pe zi ar putea împinge petrolul peste pragul de 120–150 de dolari pe baril , mai ales dacă perturbările persistă mai multe luni. Rolul strategic al Strâmtorii Ormuz Unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale sistemului energetic global este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ 20–21 milioane de barili de petrol , adică aproape o cincime din consumul mondial. Orice blocaj în această zonă poate destabiliza rapid piața globală, deoarece alternativele logistice – conducte sau rute maritime – au capacitate limitată. De ce rezervele strategice nu rezolvă problema Eliberarea petrolului din rezervele strategice nu are efect imediat. Aceste stocuri sunt depozitate în diferite state, iar introducerea lor în piață implică licitații, transport și integrarea în lanțurile comerciale existente. Ritmul de livrare este estimat la aproximativ 2–2,5 milioane de barili pe zi , ceea ce înseamnă că distribuirea completă a celor 400 de milioane de barili ar putea dura cinci până la șapte luni . În aceste condiții, intervenția are mai ales rolul de a transmite piețelor un semnal de stabilitate, arătând că există capacitate de reacție și coordonare internațională. Sistem energetic global tot mai fragil Analiza mai arată că mecanismele clasice care temperau volatilitatea pieței – capacitatea de producție de rezervă, stocurile comerciale mari sau rutele alternative de transport – sunt tot mai limitate. Într-o piață în care diferențe mici între cerere și ofertă pot provoca creșteri explozive ale prețurilor, deficitul actual ar putea menține presiunea asupra cotațiilor pentru o perioadă mai lungă. [...]
