Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să reducă producția de țiței în săptămânile următoare, pe fondul prăbușirii exporturilor și al epuizării rapide a capacităților de stocare, potrivit HotNews. Presiunea este vizibilă în creșterea stocurilor ținute pe nave-cisternă și în semnalele din piață că Teheranul ar putea ajunge să „închidă robinetul” nu din decizie strategică, ci din lipsă de spațiu.
Exporturile sunt greu de cuantificat, deoarece unele nave își opresc sistemele de urmărire, iar forțele americane obligă petrolierele iraniene să se întoarcă. În acest context, livrările către China – principalul cumpărător – devin și mai opace.
Firma de analiză Vortexa a verificat că doar „o mână” de nave cu țiței iranian au părăsit Golful Oman între 13 și 25 aprilie, ceea ce indică o scădere de peste 80% față de o perioadă comparabilă din martie, când Iranul a exportat 23,4 milioane de barili, conform datelor LSEG.
Vortexa estimează că aproximativ 4 milioane de barili au părăsit cu succes Golful Oman, dar precizează că nu poate confirma dacă vreuna dintre nave a fost interceptată. Separat, analiștii Kpler spun că nu au observat niciun petrolier iranian care să părăsească Golful Oman de la începutul blocadei americane.
Pe partea operațională, TankerTrackers arată că Iranul continuă să încarce țiței în principalul centru de export de pe Insula Kharg, iar imaginile din satelit indică cel puțin 10 petroliere staționate în largul portului Chah Bahar, în Golful Oman.
Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a transmis că blocada privează Teheranul de venituri din exporturi și a indicat amploarea stocurilor blocate:
„În acest moment, există 41 de petroliere cu 69 de milioane de barili de petrol pe care regimul iranian nu le poate vinde.”
Iranul a pompat aproximativ 3,24 milioane de barili pe zi în februarie, circa jumătate fiind destinată rafinării interne. Totuși, Johannes Rauball (Kpler) avertizează că țara ar putea fi nevoită să înceapă reducerea producției în una-două săptămâni, din cauza capacităților limitate de stocare.
Kpler estimează că depozitarea terestră este ocupată în proporție de aproximativ 60%, cu rezerve de peste 50 de milioane de barili și o capacitate totală de 86 de milioane de barili. Într-o evaluare separată, FGE NextantECA a estimat la 15 aprilie că limitarea stocării ar putea obliga Iranul să reducă producția la jumătatea lunii iunie.
Reducerea aprovizionării din Iran se suprapune peste blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz din cauza războiului, ceea ce limitează exporturile de petrol din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak și a împins prețurile în sus – un rezultat pe care SUA au încercat să îl evite.
Contractele futures pentru Brent au crescut cu aproximativ 50 de dolari pe baril de la începutul conflictului din Iran (28 februarie), alimentând scumpiri la benzină, motorină și combustibil pentru avioane. În paralel, rialul iranian a atins un minim istoric față de dolar, semnalând deteriorarea situației financiare într-o economie dependentă de petrol.
În acest tablou, următoarele săptămâni devin critice: dacă exporturile rămân blocate, problema Iranului nu mai este doar vânzarea țițeiului, ci gestionarea fizică a volumelor produse – cu tăieri de producție tot mai probabile, potrivit estimărilor citate.
Recomandate
Blocada navală a SUA riscă să forțeze Iranul să taie rapid producția de petrol, pe măsură ce rămâne fără spații de stocare în 12–22 de zile , ceea ce poate transforma o problemă operațională într-una financiară în lunile următoare, potrivit HotNews , care citează un raport al firmei de analiză Kpler preluat de Bloomberg. Presiune operațională: stocare pe final, producție în scădere Kpler estimează că Republica Islamică mai are capacitate de depozitare neutilizată pentru încă 12–22 de zile. În acest interval, dacă exporturile rămân blocate, Iranul ar putea fi împins să reducă producția zilnică de petrol cu încă 1,5 milioane de barili până la jumătatea lunii mai, potrivit analiștilor. Iranul a redus deja producția zilnică de țiței cu până la 2,5 milioane de barili, conform unei evaluări Goldman Sachs Group Inc. citate în material. În paralel, încărcările de țiței iranian pe petroliere au scăzut cu aproximativ 70% de la intrarea în vigoare a blocadei, notează cercetătorii. Un risc suplimentar, menționat de Kpler, este că închiderea sondelor din lipsă de spațiu de stocare poate produce variații de presiune care să ducă la deteriorarea zăcămintelor. Exporturi prăbușite prin Ormuz, dar șocul pe venituri vine mai târziu Blocada navală a fost ordonată la începutul lunii aprilie, iar forțele navale americane au întors din drum zeci de nave care încercau să intre sau să iasă din porturile iraniene. Pe fondul reducerii traficului prin Strâmtoarea Ormuz , transporturile iraniene au coborât la aproximativ 567.000 de barili pe zi, față de o medie de circa 1,85 milioane de barili pe zi în martie, potrivit Kpler. Totuși, impactul asupra veniturilor nu ar urma să fie imediat. Kpler estimează că efectul asupra profiturilor s-ar vedea abia peste aproximativ trei-patru luni, pe fondul întârzierilor logistice și de plată: livrările către China (principala destinație) durează de regulă aproximativ două luni, iar plățile pot veni după încă două luni. Ce urmează: blocada ca pârghie în negocieri Kpler spune că nu a observat niciun petrolier care să fi reușit să evite blocada în zona Strâmtorii Ormuz. În analiza citată, cercetătorii susțin că, deși blocada nu „sufocă” financiar Iranul pe termen scurt, poate face acest lucru pe termen lung dacă este menținută, iar faptul că Teheranul cere ridicarea blocadei ca precondiție pentru reluarea negocierilor indică presiunea creată. Rămâne incert cât de repede va reveni Iranul la negocieri. Materialul menționează că două tentative de tratative au eșuat săptămâna trecută, iar Axios (citat de HotNews) relatează despre o propunere iraniană de redeschidere a Strâmtorii Ormuz și încetare a războiului, cu amânarea discuțiilor privind programul nuclear pentru o etapă ulterioară, variantă pe care președintele Donald Trump a sugerat că este puțin probabil să o accepte. [...]
Scumpirea petrolului peste 120 de dolari/baril reaprinde riscul de șoc pe energie , pe fondul impasului din conflictul cu Iranul și al discuțiilor din SUA despre opțiuni militare, potrivit HotNews . Brent a trecut de 120 de dolari pe baril, după opt zile consecutive de creșteri, atingând un maxim al ultimilor patru ani, conform datelor citate de publicație de la OilPrice. Mișcarea reflectă, în evaluarea pieței, adâncirea impasului din războiul din Iran. Un factor care a amplificat îngrijorările investitorilor este respingerea de către președintele SUA, Donald Trump , a planului iranian, potrivit declarațiilor sale pentru Axios. Trump a susținut că Iranul s-a apropiat de poziția Washingtonului, „dar nu suficient”. Ce opțiuni ia în calcul Washingtonul Axios mai scrie că Trump urmează să primească joi o informare de la comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, privind noi planuri pentru o potențială acțiune militară în Iran. În acest context, Trump ar lua în considerare reluarea operațiunilor militare fie pentru a încerca să depășească blocajul din negocieri, fie pentru a da o „lovitură finală” înainte de a pune capăt războiului. Cele trei scenarii menționate în material sunt: un val „scurt și puternic” de atacuri asupra Iranului, care „probabil” ar include infrastructură, cu scopul de a forța ieșirea din impasul negocierilor; preluarea unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a o redeschide transportului maritim comercial, o operațiune care ar putea include forțe terestre; o operațiune a forțelor speciale pentru a securiza stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, scenariu discutat și în trecut. De ce contează pentru economie Trecerea Brent peste pragul de 120 de dolari/baril indică o creștere a „primei de risc” geopolitic în preț, într-un moment în care piața încearcă să evalueze dacă tensiunile se pot transforma într-o perturbare directă a fluxurilor de petrol și a rutelor maritime, în special în zona Strâmtorii Hormuz. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau probabilități, rămâne neclar ce opțiune ar putea fi aleasă și în ce interval. [...]
SUA prelungește până la 30 mai fereastra de vânzare forțată a activelor internaționale Lukoil , menținând presiunea sancțiunilor, dar oferind cumpărătorilor mai mult timp să închidă tranzacțiile, potrivit Antena 3 . Decizia vine după ce administrația Trump a extins termenul-limită de la 1 mai la 30 mai, conform unui comunicat publicat pe site-ul Trezoreriei SUA. Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra fluxurilor financiare: Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a precizat anterior că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie depuși într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, iar fondurile rămân înghețate până la ridicarea sancțiunilor împotriva companiei. Ce se schimbă acum și de ce contează Prelungirea termenului indică faptul că procesul de „ieșire” a Lukoil din activele din afara Rusiei rămâne în derulare și, cel puțin deocamdată, nu se închide la data inițială. În același timp, extinderea păstrează cadrul de constrângere: vânzarea este împinsă înainte, dar în condiții care limitează accesul companiei la lichiditățile rezultate. Potrivit informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, SUA au prelungit de cinci ori termenul limită pentru vânzarea activelor internaționale ale grupului rus, după includerea Lukoil pe lista entităților sancționate în octombrie 2025. Dimensiunea financiară a presiunii În material sunt menționate atât evaluarea activelor vizate, cât și deteriorarea rezultatelor financiare ale companiei, pe fondul sancțiunilor: activele internaționale ale Lukoil sunt estimate la 22 miliarde de dolari (aprox. 99 miliarde lei ); Lukoil a raportat pierderi nete de 1.059 miliarde de ruble (12,386 miliarde de dolari, aprox. 56 miliarde lei) anul trecut, conform standardelor financiare internaționale; în 2024, compania înregistrase profit net de 851,5 miliarde de ruble (9,959 miliarde de dolari, aprox. 45 miliarde lei); veniturile au scăzut la 3.767 miliarde de ruble (44,057 miliarde de dolari, aprox. 200 miliarde lei), de la 4.420 miliarde de ruble (51,695 miliarde de dolari, aprox. 235 miliarde lei) în 2024. Ce urmează Noul termen-limită este 30 mai . Până atunci, companiile interesate de activele internaționale ale Lukoil au la dispoziție o perioadă suplimentară pentru a finaliza acordurile, în condițiile impuse de regimul de sancțiuni și de mecanismul de înghețare a fondurilor rezultate din vânzări. [...]
Cotațiile petrolului au sărit la maximele ultimelor două săptămâni , pe fondul reaprinderii riscului geopolitic în jurul Strâmtorii Ormuz , după un nou eșec al negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit Profit . Mișcarea contează direct pentru costurile din economie, deoarece petrolul este reper pentru carburanți și o parte din transport și logistică, iar episoadele de tensiune în zona Ormuz tind să se reflecte rapid în prețuri prin „prima de risc” inclusă de piață. Unde au ajuns cotațiile În tranzacționare, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat la 109,1 dolari pe baril , în creștere cu 3,56% , iar țițeiul american WTI a ajuns la 96,93 dolari pe baril , în urcare cu 2,68% . De ce reacționează piața Creșterea este legată de faptul că negocierile dintre Statele Unite și Iran „au eșuat din nou”, alimentând temerile privind reluarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz — un punct-cheie pentru transportul de petrol la nivel global. În astfel de momente, investitorii tind să prețuiască mai scump barilul, anticipând posibile perturbări sau întârzieri în livrări. Ce urmează depinde de evoluțiile diplomatice și de percepția pieței asupra riscului de întrerupere a tranzitului prin Ormuz; materialul citat nu oferă un calendar sau detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor. [...]
Rafinăriile rusești procesează mai puțin petrol, iar riscul de deficit intern revine în prim-plan , după ce atacurile ucrainene cu drone au lovit rafinării, depozite și conducte pe un areal extins, de la regiunea Leningrad până în Ural, potrivit Digi24 . Rafinarea petrolului în Rusia a coborât la 4,69 milioane de barili pe zi, conform Bloomberg, care citează datele OilX. Scăderea este de 12% față de anul trecut și de 18% față de 2021 (înainte de război), adică aproape 1 milion de barili pe zi. De ce contează: presiune pe piața internă a combustibililor Nivelul actual al încărcării rafinăriilor a ajuns sub cel din vârful crizei benzinei din toamna trecută, când rafinarea coborâse la 4,88 milioane de barili pe zi. Atunci, după o serie de raiduri, în Rusia a apărut un deficit de combustibil, iar în unele regiuni stațiile au revenit la distribuția pe cupoane; în paralel, prețurile de bursă ale benzinei au atins recorduri istorice. Ce a fost lovit: rafinării, conducte și porturi de export În aprilie, infrastructura petrolieră rusă a fost atacată de cel puțin 21 de ori, a calculat Bloomberg. Este un record de la începutul anului și unul dintre cele mai ridicate niveluri de la începutul războiului; au fost mai multe atacuri doar în noiembrie și decembrie 2025 (23, respectiv 26). Țintele menționate includ: cel puțin 9 rafinării , dintre care 5 și-au oprit complet sau parțial producția: „ Permnefteorgsintez ” (30 aprilie), rafinăria din Syzran (22 aprilie), rafinăria din Novokuybyshevsk (18 aprilie), rafinăria din Tuapse (16 aprilie) și „Norsi” (5 aprilie); rețeaua de conducte petroliere : cel puțin 5 atacuri pe lună asupra uneia dintre cele mai extinse rețele din lume, construită în perioada Războiului Rece; infrastructura maritimă : de șase ori au fost atacate obiective din zona porturilor din Marea Baltică, prin care se exportă „fiecare al doilea baril” destinat piețelor externe. Primorsk și Ust-Luga au oprit încărcarea petrolului în aprilie, apoi au reluat exporturile. Tot în aprilie, portul Novorossiysk a fost blocat, iar la finalul lunii a fost lovit portul Tuapse, descris ca hub de export pentru produsele petroliere ale „Rosneft”. Bloomberg mai notează că un petrolier a fost lovit de o dronă în aprilie, după trei nave lovite în martie. Ce urmează: efectul depinde de intensitatea atacurilor Rusia a fost nevoită să își reducă producția de petrol după atacurile de la sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie, însă ulterior producția și-a revenit, potrivit lui Serghei Vakulenko, cercetător principal la Centrul Carnegie pentru Eurasia, fost angajat în industria petrolului și gazelor. Vakulenko a declarat pentru The Wall Street Journal că atacurile asupra porturilor și rafinăriilor pot avea efect, dar ar fi nevoie de menținerea unei intensități foarte ridicate, simultan, asupra mai multor obiective cheie: „Dacă vor reuși să mențină fluxul de drone la același nivel ca în Ust-Luga și să-l extindă în Primorsk și Novorossiysk, vor putea provoca daune destul de semnificative. Dar totul depinde de câte drone au la dispoziție.” [...]
Motorina standard s-a scumpit pentru a treia zi la rând la Petrom și OMV , ceea ce împinge în sus costurile de alimentare pentru transportatori și companii, într-un moment în care benzina standard a rămas neschimbată, potrivit HotNews . Joi la prânz, Petrom a majorat prețul motorinei standard cu 20 de bani față de ziua anterioară, până la 9,58 lei/litru, în timp ce benzina standard a rămas la 8,72 lei/litru. Este a treia zi consecutivă de scumpiri la carburanți în rețeaua Petrom. Și OMV a crescut prețul motorinei standard tot cu 20 de bani, până la 9,67 lei/litru. Prețuri la pompă: diferențe între rețele Benzină standard (lei/litru) Petrom: 8,72 OMV: 8,82 MOL: 8,89 SOCAR: 8,79 Rompetrol: 8,98 Lukoil: 8,99 Benzină premium (lei/litru) Petrom: 9,20 OMV: 9,45 MOL: 9,52 Rompetrol: 8,21 Lukoil: 9,69 Publicația notează un „paradox” la Rompetrol: benzina premium este listată la un preț mai mic decât benzina standard. Motorină standard (lei/litru) Petrom: 9,58 OMV: 9,67 MOL: 9,47 SOCAR: 9,49 Rompetrol: 9,52 Lukoil: 9,79 Motorină premium (lei/litru) Petrom: 10,35 OMV: 10,49 MOL: 10,27 Rompetrol: 10,19 Lukoil: 10,61 De ce contează Seria de scumpiri la motorină în rețelele cu volum mare (Petrom și OMV) are impact direct asupra costurilor de operare pentru transport și distribuție, în timp ce stabilitatea benzinei standard indică o mișcare de preț concentrată, cel puțin în această etapă, pe segmentul motorinei. [...]
