Bugetul de Stat15 apr. 2026
Daniel Dăianu, BNR, avertizează că România nu poate vorbi de relansare economică în 2026 - Consolidarea bugetară și impactul războiului din Orientul Mijlociu afectează prognozele economice
Consolidarea bugetară din 2026 va ține economia sub presiune , iar discuția despre o „relansare economică” este „neavenită” în acest context, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată de BNR și citată de Ziarul Financiar . Pe lângă frâna fiscală, el indică și riscul ca războiul din Orientul Mijlociu să împingă economia în „teritoriu negativ”. Miza, în lectura lui Dăianu, este una de sustenabilitate fiscală: fără creșterea veniturilor bugetare și controlul cheltuielilor, deficitul și datoria pot rămâne pe o traiectorie care apasă pe ratingul suveran și limitează opțiunile de politică economică. „Războiul” intern: colectarea, TVA și veniturile fiscale Dăianu spune că România trebuie să câștige în următorii ani un „război” intern al colectării, prin reducerea „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și ce intră efectiv la buget) și la alte impozite. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale este prezentat ca o problemă de „securitate națională”, în condițiile presiunilor asupra bugetului public. Problema structurală rămâne, potrivit analizei, nivelul foarte redus al veniturilor fiscale: circa 29% din PIB în 2024, față de o medie europeană de 40% și una regională de 34–35%. În acest cadru, Dăianu leagă scăderea deficitului de un pachet de măsuri care combină: reducerea substanțială a gap-ului la TVA și a celui la impozitul pe profit; controlul cheltuielilor bugetare în relație cu dinamica PIB-ului nominal. El afirmă că, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, însă subliniază că aici se testează voința politică și capacitatea de a învinge grupuri de interese. Deficit, datorie, rating: de ce consolidarea devine obligatorie Consolidarea fiscală este descrisă drept „absolut necesară” pentru a ameliora ratingul suveran. Dacă deficitul rămâne „blocat la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca evaluarea actuală să se îmbunătățească, iar aceasta „se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică”, potrivit analizei. Pe zona de convergență europeană, Dăianu notează că aderarea la zona euro nu poate avea loc fără atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB, o inflație joasă în mod sustenabil și o datorie publică sustenabilă. El adaugă că problemele României sunt cauzate în principal de erori în politica fiscală/bugetară, nu de faptul că țara nu este în zona euro. 2026: țintă de deficit 6,2% și spațiu limitat pentru stimulare După un deficit bugetar cash de 8,7% din PIB și ESA de 9,3% în 2025, ținta pentru 2026 este de 6,2%, arată materialul. Analiza BNR menționează că, în 2025, deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. În plus, sunt indicate drept factori care au susținut scăderea deficitului în ultimele luni: restructurarea PNRR , cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele prognozate și creșterea unor venituri bugetare. În analiza citată se arată că guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB și că nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Totodată, „adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”. De ce „relansarea” e greu de susținut: frână fiscală, inflație și risc extern În acest context, Dăianu consideră „neavenit” să se vorbească despre relansare economică în 2026: impulsul fiscal este „intens negativ”, iar rata de politică monetară nu poate fi redusă atât timp cât inflația rămâne „încă înaltă”. Peste aceste constrângeri interne se suprapune riscul geopolitic: războiul din Orientul Mijlociu este descris ca o „lovitură” pentru Europa și pentru economia României, iar impactul său „poate duce economia în teritoriu negativ”. Investițiile publice, programate la circa 8% din PIB în 2026 (nivel record, potrivit analizei), pot susține producția și cererea agregată, dar „nu pot compensa singure” impulsul fiscal negativ al consolidării. Traiectoria datoriei și reformele cerute Dăianu afirmă că deficitul bugetar nu a fost cauzat de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și de neglijarea nevoii de venituri fiscale mai mari, compatibile cu statutul de stat membru al UE. Datoria publică este prezentată în creștere de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% „în prezent”, iar în absența corecției „s-ar putea îndrepta spre 80% în câțiva ani”. În analiza citată se mai arată că există risipă a banului public și corupție, iar reforme în sectorul public, administrație și guvernanța întreprinderilor de stat sunt necesare, însă cer timp, inclusiv din cauza elementelor instituționale și a grupurilor de interese cu influență. [...]
