Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Cotațiile petrolului au sărit la maximele ultimelor două săptămâni, pe fondul reaprinderii riscului geopolitic în jurul Strâmtorii Ormuz, după un nou eșec al negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit Profit.
Mișcarea contează direct pentru costurile din economie, deoarece petrolul este reper pentru carburanți și o parte din transport și logistică, iar episoadele de tensiune în zona Ormuz tind să se reflecte rapid în prețuri prin „prima de risc” inclusă de piață.
În tranzacționare, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat la 109,1 dolari pe baril, în creștere cu 3,56%, iar țițeiul american WTI a ajuns la 96,93 dolari pe baril, în urcare cu 2,68%.
Creșterea este legată de faptul că negocierile dintre Statele Unite și Iran „au eșuat din nou”, alimentând temerile privind reluarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz — un punct-cheie pentru transportul de petrol la nivel global. În astfel de momente, investitorii tind să prețuiască mai scump barilul, anticipând posibile perturbări sau întârzieri în livrări.
Ce urmează depinde de evoluțiile diplomatice și de percepția pieței asupra riscului de întrerupere a tranzitului prin Ormuz; materialul citat nu oferă un calendar sau detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor.
Recomandate
Petrolul a corectat în jos marți, pe fondul așteptărilor că o eventuală detensionare SUA–Iran ar putea aduce mai mult țiței pe piață , ceea ce ar reduce presiunea pe prețuri, potrivit Mediafax . Brent a scăzut cu 0,6% (54 de cenți), la 94,94 dolari pe baril (aprox. 437 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,2% (1,11 dolari), la 88,50 dolari pe baril (aprox. 408 lei), conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: piața încearcă să „prețuiască” o posibilă creștere a ofertei Scăderea vine după avansuri puternice în sesiunea precedentă: +5,6% pentru Brent și +6,9% pentru WTI, când cotațiile au urcat pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz și al confiscării unei nave iraniene de către SUA. În acest context, orice semnal privind discuții care ar putea duce la încheierea conflictului este interpretat de piață ca o posibilă relaxare a riscului geopolitic și, implicit, ca o șansă de creștere a ofertei globale de țiței. Context: negocieri încă incerte și tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Iranul analizează participarea la discuții de pace de la Islamabad, dar nu a luat o decizie finală. Oficialii de la Teheran invocă încălcări ale armistițiului de către partea americană ca obstacol, iar lideri iranieni au transmis că nu vor negocia „sub presiune”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece circa 20% din fluxul internațional de petrol, a fost tranzitată de aproximativ 130 de nave în cursul zilei de luni, mai notează publicația. [...]
O navă cu GNL pare să fi spart blocajul din Strâmtoarea Ormuz , un semnal urmărit de piață pentru efectul asupra prețurilor , în condițiile în care traficul prin această rută a scăzut aproape la zero în ultimele două luni, pe fondul blocadelor rivale impuse de Iran și SUA, potrivit Agerpres , care citează Bloomberg. Datele de urmărire arată că nava Mubaraz, care la începutul lunii martie a încărcat gaze lichefiate de la instalația Das Island a companiei Abu Dhabi National Oil (ADNOC) din Emiratele Arabe Unite, apare acum în vârful sudic al Indiei. Conform acelorași date, nava a staționat în Golful Persic, a încetat să mai trimită semnale în jurul datei de 31 martie, iar apoi a reapărut la est de India pe 27 aprilie. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru comerțul global cu energie: pe aici trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de gaze lichefiate. Închiderea acestei căi navigabile a dus la o „creștere dramatică” a prețurilor, notează Bloomberg, în contextul în care piața urmărește atent orice indiciu de reluare a tranzitului. Ce știm și ce rămâne neconfirmat Bloomberg arată că este relativ obișnuit ca navele să oprească transponderele (echipamentele care transmit poziția) la traversarea strâmtorii pentru a evita detectarea, iar datele pot fi și bruiate sau actualizate. În prezent, Mubaraz semnalează ca destinație un terminal din China. Totuși, până acum nu a fost confirmată trecerea vreunei nave cu gaze lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, iar mai multe nave care transportau GNL din Qatar s-au apropiat de strâmtoare, dar s-au întors din cauza tensiunilor persistente dintre SUA și Iran. [...]
Războiul din Iran riscă să accelereze structural tranziția energetică și să taie din cererea viitoare de petrol , pe fondul unei reevaluări a riscului geopolitic asociat combustibililor fosili, potrivit Economica , care citează o analiză OilPrice și declarații ale șefului Agenției Internaționale a Energiei (IEA), Fatih Birol . În timp ce criza împinge cotația Brent peste 105 dolari pe baril (aprox. 483 lei), Birol susține că „scăderea încrederii în securitatea combustibililor fosili este permanentă”. Miza, dincolo de prețul de moment, este schimbarea de strategie: țările expuse la perturbări în Strâmtoarea Ormuz ar urma să își recalibreze cât risc sunt dispuse să accepte în sistemele energetice. De ce contează: riscul geopolitic devine argument economic împotriva petrolului Birol afirmă că percepția asupra „riscului și fiabilității” se va modifica, iar guvernele își vor revizui strategiile energetice, cu efect direct asupra piețelor de petrol. În această logică, șocul de securitate funcționează ca un catalizator pentru investiții și politici care reduc dependența de importuri și de rute vulnerabile. „Va exista un impuls semnificativ pentru regenerabile și energia nucleară și o orientare suplimentară către un viitor mai electrificat.” În evaluarea sa, această repoziționare ar „afecta piețele principale pentru petrol” și ar produce „consecințe permanente pentru piețele globale de energie”. Implicații pentru investiții: avertisment privind extinderea producției Birol a criticat și planurile Regatului Unit legate de o campanie de foraj în Marea Nordului, argumentând că nu ar aduce beneficii imediate. Potrivit acestuia, nu ar furniza cantități semnificative de petrol și gaze timp de mulți ani și „nu ar face nicio diferență semnificativă în această criză”, cu excepția proiectelor de tip „tie-back” (racordări la infrastructura existentă). Mesajul transmis este că o expansiune a extracției „s-ar putea să nu aibă sens din punct de vedere comercial”, în condițiile în care cererea viitoare ar putea fi erodată de accelerarea electrificării și de orientarea către regenerabile și nuclear. Contextul pieței: semnale de penurie, nu de cerere în scădere În paralel, materialul notează că JPMorgan consideră că prețurile ar trebui să urce și mai mult pentru a forța o „distrugere” suplimentară a cererii (adică reducerea consumului prin prețuri foarte ridicate). Totodată, Goldman Sachs estimează că producția de petrol din Golf a scăzut cu 57% față de nivelurile de dinainte de război — un indicator de penurie de ofertă, nu o dovadă că cererea de combustibili fosili este deja în retragere. Birol descrie criza drept „mai mare decât toate cele mai mari crize combinate” și critică faptul că economia globală a ajuns „ostatică” unei strâmtori de circa 50 km, referire la Strâmtoarea Ormuz. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz a scos din piață 13 milioane de barili de petrol pe zi , iar șocul de ofertă riscă să se traducă rapid în inflație mai mare și frânarea creșterii economice, potrivit Antena 3 , care citează declarațiile directorului Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , pentru CNBC. Birol spune că, de la blocarea strâmtorii – pe fondul atacurilor lansate de SUA și Israel împotriva Iranului – „s-au pierdut 13 milioane de barili de petrol pe zi” și că există „perturbări majore” și la alte materii prime vitale, conflictul devenind „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie”. De ce contează: un șoc pe o rută care muta 20 de milioane de barili pe zi Înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz erau transportate zilnic, în medie, 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere. În prezent, strâmtoarea se află sub o „blocadă dublă”, în condițiile în care nici Iranul, nici SUA nu permit navelor să intre sau să iasă, potrivit informațiilor citate. AIE avertizează că închiderea unuia dintre cele mai critice puncte de tranzit pentru petrol va avea efecte în lanț: va afecta creșterea economică globală; va alimenta inflația; ar putea duce la raționalizarea energiei. Europa, expusă prin combustibilul pentru avioane Un risc imediat menționat de AIE este o penurie de combustibil pentru avioane în Europa. Birol afirmă că Europa își asigură aproximativ 75% din acest combustibil din rafinării din Orientul Mijlociu, iar fluxul este „practic redus acum la zero”. În acest context, Europa încearcă să aducă volume din SUA și Nigeria, însă Birol avertizează că, dacă importurile suplimentare nu se materializează, „vom avea dificultăți”. Ce măsuri sunt pe masă: rezervele de urgență, doar un pansament Pentru a atenua impactul asupra aprovizionării globale, AIE (care are 32 de state membre) a convenit în martie eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență. Birol a spus la începutul lunii aprilie că o a doua tranșă ar putea fi luată în calcul, dar ar oferi doar o ușurare temporară. „Acest lucru ajută doar la reducerea impactului, nu va fi un remediu. Soluția este redeschiderea Strâmtorii Ormuz.” În paralel, Birol îndeamnă guvernele să-și consolideze reziliența energetică prin surse alternative, inclusiv energia nucleară, și prin tehnologii mai eficiente, precum vehiculele electrice. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut ușor miercuri , pe fondul prelungirii armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump , mișcare care a redus temporar prima de risc geopolitic din prețuri, potrivit Mediafax . Piața a reacționat și la evoluția negocierilor dintre Statele Unite și Iran, după ce la începutul sesiunii cotațiile urcaseră. Brent a coborât cu 0,2% (21 de cenți), la 98,27 dolari pe baril, după ce atinsese anterior 99,38 dolari. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 0,3% (28 de cenți), la 89,39 dolari pe baril, după un maxim de 90,71 dolari pe baril, notează Reuters. De ce contează: „prima de risc” se ajustează, dar incertitudinea rămâne Scăderea vine după anunțul lui Donald Trump privind prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului. Totuși, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire, element care menține volatilitatea în piață. Context european: Drujba, între reluarea livrărilor și riscul unei opriri În Europa, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței. În același timp, surse citate de Reuters susțin că, de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin această conductă. [...]
Costurile zborurilor lung-curier din Europa cresc cu peste 100 de dolari (aprox. 460 lei) pe bilet din cauza perturbărilor în aprovizionarea globală cu petrol generate de războiul din Iran , iar scumpirea ar urma să se vadă în tarifele plătite de pasageri, potrivit unei analize citate de Agerpres . Impactul economic este legat de creșterea costului combustibilului pentru aviație, care se transmite rapid în costul total al operării curselor pe distanțe lungi, unde consumul de carburant are o pondere ridicată. Analiza aparține ONG-ului Transport and Environment (T&E) și este transmisă de Reuters , conform materialului Agerpres. În practică, efectul anticipat este o presiune suplimentară asupra prețurilor biletelor pentru zborurile lung-curier din Europa, într-un context în care companiile aeriene ajustează tarifele în funcție de costurile cu energia și de disponibilitatea combustibilului. [...]
