Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Aprecierea dolarului împinge motorina spre 10 lei/litru în România, pe fondul scumpirii petrolului și al cursului valutar, potrivit Adevărul. În ecuația prețului la pompă, dolarul contează direct deoarece referințele internaționale pentru țiței și produse petroliere sunt cotate în dolari, astfel că un leu mai slab față de dolar se vede rapid în costul carburanților.
Marți, barilul de petrol Brent era cotat la aproape 113 dolari, față de aproape 109 dolari în ziua precedentă, iar cursul dolarului la BNR a urcat la 4,4644 lei (de la 4,4376 lei luni). În acest context, motorina standard a ajuns la prețuri între 9,79 lei/litru (Socar) și 9,94 lei/litru (Lukoil), cu niveluri intermediare de 9,82 lei/litru (Rompetrol și Mol), 9,83 lei/litru (Petrom) și 9,92 lei/litru (OMV).
Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, explică faptul că dolarul „intervine în stabilirea prețului final al carburanților”, deoarece atât petrolul Brent/WTI, cât și unele referințe pentru produse (Platts) sunt în dolari. În perioade de volatilitate, dinamica valutară poate amplifica mișcările din piața petrolului, mai ales când euro este relativ stabil față de leu, iar direcția leu/dolar este influențată de evoluția dolar/euro pe piețele internaționale.
În evaluarea citată, o apreciere de 10% a cursului față de nivelul de luni „ar putea duce motorina în apropiere de 10,3 lei și benzina în jurul cotației de 9,46”, cu mențiunea că estimările pot fi afectate de variabile precum disponibilitatea și cererea reală pentru anumite tipuri de carburanți.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță arată că nu doar țițeiul influențează scumpirea, ci și cursul dolar–leu. În scenariul în care țițeiul ajunge la 120–124 dolari/baril și cursul leu–dolar rămâne la nivelul actual, „prețul motorinei poate ajunge la 11 lei”. Dacă leul se depreciază suplimentar, impactul poate fi mai mare; Chisăliță indică un scenariu în care, la un dolar de 6 lei, motorina „poate ajunge la 12,5 lei/litru”.
Silviu Gresoi, de asemenea expert în energie, subliniază că prețul la pompă nu urmează liniar barilul, deoarece doar o parte din cost este influențată direct de materia primă. Potrivit lui, aproximativ 40–50% din prețul motorinei reflectă cotația petrolului, restul fiind accize, TVA, costuri logistice și marje comerciale. În aceste condiții, dacă Brent ajunge în intervalul 120–124 dolari, motorina ar putea urca în zona 10,2–10,6 lei/litru, peste pragul de 10 lei, însă evoluția exactă depinde și de cursul leu–dolar și de eventuale tensiuni logistice sau comerciale.
Un alt element practic pentru consumatori și transportatori este decalajul de transmitere: impactul nu este instantaneu, ci apare, de regulă, după câteva zile până la una–două săptămâni, în funcție de stocuri și de politica de preț a companiilor petroliere.
Materialul reia și explicația analiștilor despre așa-numitul „zâmbet al dolarului”, fenomen prin care moneda americană se întărește atât când economia SUA este puternică, cât și când investitorii caută un „refugiu sigur” în perioade de criză. În acest cadru, este citat Manik Narain (UBS), care indică trei canale prin care un dolar mai puternic poate afecta economiile mai vulnerabile: creșterea poverii datoriilor denominate în dolari, scumpirea importurilor (inclusiv combustibil), exodul de capital și presiuni asupra creșterii economice.
Recomandate
Scumpirile de sâmbătă la pompă ridică costul minim al carburanților în marile orașe , cu creșteri vizibile la benzină în București, Timișoara, Iași și Constanța, iar la Cluj-Napoca doar la motorină, potrivit Adevărul . În București, benzina standard pornește de la 8,47 lei/l , cu 0,05 lei peste nivelul de vineri, la stațiile Petrom . La alte rețele din Capitală (OMV, Mol, Rompetrol, Lukoil etc.), un litru de benzină ajunge la 8,53 lei/l , conform datelor din articol. Unde sunt cele mai mici prețuri la nivel național La nivelul țării, cea mai ieftină benzină standard este indicată la 8,27 lei/l , cu 0,12 lei mai puțin decât vineri, la stațiile Petrolium din Albești (Mureș) și Năsăud (Bistrița-Năsăud) , potrivit peco-online.ro . Pentru motorina standard , cel mai mic preț menționat este 8,32 lei/l , neschimbat față de ziua precedentă, la stația RST din Lungulețu (Dâmbovița) , informație atribuită de Adevărul publicației Libertatea . Marile orașe: benzină mai scumpă, motorină în urcare În orașele mari analizate după numărul de locuitori (București, Timișoara, Iași, Constanța), cel mai mic preț al benzinei standard este sâmbătă 8,47 lei/l , în creștere cu 0,05 lei față de vineri. În Cluj-Napoca , benzina a rămas la 8,39 lei/l . La motorină , minimul din orașele analizate ajunge la 8,99 lei/l în Cluj-Napoca (plus 0,03 lei față de vineri). În București, Timișoara, Iași și Constanța , prețul minim este 9,03 lei/l , o creștere de 0,05 lei față de ziua precedentă. În lipsa unor explicații despre cauzele scumpirii în textul sursă, concluzia practică pentru șoferi este că diferența dintre „minimul național” și „minimul din marile orașe” rămâne semnificativă , iar alimentarea în afara centrelor urbane mari poate reduce costul pe litru, acolo unde traseul permite. [...]
Prețurile la pompă din România au coborât în iunie, dar rămân vulnerabile la un nou șoc geopolitic , pe fondul negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit unei analize publicate de Economica . Scăderea vine după trei luni de prețuri ridicate și reflectă ieftinirea petrolului la nivel global, însă riscul unei reveniri rapide a cotațiilor rămâne legat de posibilitatea eșuării negocierilor. În România, prețul mediu al unui litru de benzină a scăzut cu 8,8% față de luna precedentă, iar cel al motorinei cu 4,8%. Motorina a coborât de la un maxim de 10,45 lei/litru în martie la 9,09 lei/l, iar benzina de la 9,36 lei la 8,54 lei/litru „în prezent”, conform analizei. Chiar și așa, nivelurile sunt încă peste cele de dinaintea izbucnirii conflictului cu Iranul. România, un caz atipic în UE în luna mai Analiza arată că România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care, în luna mai, au crescut atât prețurile motorinei, cât și ale benzinei. Contextul invocat este reacția inițială a pieței la conflict, inclusiv prin închiderea Strâmtorii Ormuz , care a alimentat o creștere bruscă a prețurilor. La nivelul UE, în martie, prețurile medii ale combustibililor pentru transportul personal au crescut cu 13,5% față de februarie, potrivit datelor Eurostat . În România, creșterea a fost de 11,4%. În aprilie, avansul a încetinit: +4,8% în UE, față de +0,4% în România. În mai, însă, România a avut un salt lunar de 4,2%, în timp ce media UE a consemnat o scădere de 1,9%. Tot în mai, între aprilie și mai 2026, motorina s-a majorat în România cu 1,6%, în timp ce în restul UE a scăzut; la benzină, România a avut a doua cea mai mare creștere lunară, de 6,2%, după Italia (+6,9%), potrivit aceleiași surse. Ce poate urma: „prima de risc” se retrage, dar piața rămâne sensibilă Bogdan Maioreanu , analist și comentator de piață al eToro, susține că negocierile de pace intră într-o „fază critică de tranziție”, iar riscul principal pentru piețe vine mai puțin din fundamente economice și mai mult din posibilitatea eșuării discuțiilor, scenariu care ar putea împinge din nou rapid prețurile petrolului în sus. În același timp, scăderea recentă a petrolului sugerează că o parte din „prima de risc geopolitic” (costul suplimentar inclus în preț din cauza incertitudinii) a fost deja eliminată. În analiza citată se arată că o evoluție a Brent către 70 de dolari pe baril ar reduce presiunile inflaționiste, ar îmbunătăți marjele companiilor și ar susține creșterea economică, cu indicii bursieri printre potențialii beneficiari. [...]
Iranul și Omanul pregătesc un cadru care ar putea introduce costuri noi pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , după expirarea unei perioade de 60 de zile de navigație fără taxe prevăzute într-un memorandum SUA–Iran , potrivit G4Media . Pentru piața petrolului și a gazelor naturale lichefiate (GNL), miza este directă: prin acest coridor trece, în mod normal, circa 20% din volumele comercializate la nivel mondial. Cele două state au anunțat crearea unui grup de lucru comun care să discute „gestionarea viitoare a navigației” în strâmtoare, inclusiv „serviciile care urmează să fie furnizate și costurile asociate”, în conformitate cu standardele internaționale, relatează AFP și EFE, citate de Agerpres. Într-o declarație comună emisă după o reuniune în Oman, Iranul și Omanul au insistat atât pe angajamentul de a asigura trecerea în siguranță, cât și pe suveranitatea și „drepturile lor suverane” asupra apelor teritoriale. În același timp, cele două părți au convenit să continue dialogul pentru a ajunge la un acord privind administrarea navigației, serviciile oferite și costurile aferente. Fereastra de 60 de zile și riscul de costuri suplimentare Contextul imediat este memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută între SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, care prevede redeschiderea gratuită a Strâmtorii Ormuz, dar numai pentru 60 de zile. În acest interval, părțile s-au angajat să finalizeze negocierile pentru un acord de pace definitiv. După această perioadă, Iranul ar putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe coridor, iar situația „nu va reveni la” cea de dinaintea războiului, potrivit negociatorului-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf, citat în material. Ce s-a decis la întâlnirea din Oman La reuniunea din Oman, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf au fost primiți de sultanul Omanului, Haitham bin Tariq Al Said. Strâmtoarea este descrisă ca fiind „redeschisă” după ce a fost controlată și blocată de facto de Iran în timpul războiului cu SUA, iar discuțiile actuale vizează tocmai stabilirea unui mecanism de administrare și, potențial, de taxare a tranzitului. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei Kapotnia din Moscova a oprit procesarea și a distrus instalații-cheie , potrivit imaginilor și informațiilor publicate de armata ucraineană, relatează Adevărul . Miza economică este directă: loviturile repetate asupra infrastructurii petroliere cresc presiunea pe aprovizionarea internă a Rusiei cu carburanți. Armata ucraineană susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că atacul a lovit instalația principală de procesare primară a petrolului AVT-6, complexul combinat de procesare a petrolului (KUPN) și patru rezervoare de stocare a combustibilului. Potrivit aceleiași surse, activitatea rafinăriei a fost oprită, iar două rezervoare ar fi fost „complet distruse”. „Rafinăria din Moscova astăzi. Uzina a oprit procesarea. A fost lovită instalația principală de procesare primară a petrolului AVT-6, complexul combinat de procesare a petrolului (KUPN), trei rezervoare de 10.000 metri pătrați și unul de 30.000 metri pătrați. În imagini – două rezervoare RVS (30.000 și 10.000) complet distruse. Slavă Ucrainei!” Context operațional: cea mai amplă operațiune cu drone asupra Moscovei Atacul se înscrie în ceea ce este descris drept cea mai amplă operațiune cu drone lansată de Ucraina asupra Moscovei de la începutul războiului. Conform informațiilor comunicate anterior de autoritățile ruse, loviturile de joi au provocat incendii în zona capitalei și au afectat temporar activitatea principalelor aeroporturi (detalii în materialul Adevărul despre atacul cu drone asupra rafinăriei Kapotnia din Moscova ). Publicația notează că este a doua lovitură asupra rafinăriei din Moscova în decurs de câteva zile, după un atac anterior, marți, care „ar fi provocat oprirea operațiunilor și pagube importante” infrastructurii energetice ruse. De ce contează: presiune pe carburanți și posibile importuri Loviturile repetate asupra infrastructurii petroliere „pun presiune asupra sectorului energetic rus”, în condițiile în care Rusia este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol. Adevărul mai arată că, pe fondul avarierii unor capacități importante de rafinare, au apărut probleme de aprovizionare cu carburanți. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, citate de publicație, Moscova ar intenționa să importe combustibil pe cale maritimă pentru a acoperi un deficit de benzină generat de aceste avarii. În lipsa unor date oficiale în articol privind volumele sau calendarul, amploarea efectului în piață rămâne deocamdată dificil de cuantificat. [...]
Importurile de gaze au sărit cu 46,8% în ianuarie–aprilie 2026, un semnal de creștere a dependenței de aprovizionarea externă pe fondul unei producții interne ușor mai mici, potrivit Economica , pe baza datelor INS. În intervalul ianuarie–aprilie 2026, importurile de gaze naturale au urcat cu 46,8% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 397.500 tep (tone echivalent petrol), depășind 1,246 milioane tep. În același timp, producția internă a scăzut ușor în primele patru luni ale anului, conform datelor statistice citate. Ce indică prognozele oficiale pentru 2026–2027 Estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) indică o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „ Prognoza echilibrului energetic ”, CNSP estimează: pentru 2026: producție de 7,907 milioane tep (+1,5%); pentru 2027: producție de 8,176 milioane tep (+3,4%). Pe partea de importuri, CNSP anticipează o tendință de reducere, mai pronunțată către 2027 (minus 6%), în linie cu avansul producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în calcul și menținerea tranzitului către piețe externe. Concret, prognoza CNSP este: pentru 2026: importuri de 2,150 milioane tep (-2,7%); pentru 2027: importuri de 2,022 milioane tep (-6%). De ce contează pentru piață Creșterea abruptă a importurilor în primele luni din 2026, în paralel cu o producție internă în scădere, pune presiune pe balanța de aprovizionare și poate amplifica sensibilitatea pieței la prețurile și disponibilitatea din regiune. În acest context, traiectoria prognozată de CNSP — mai multă producție internă și importuri în scădere până în 2027 — devine relevantă pentru planificarea companiilor și pentru evaluarea riscurilor de securitate energetică. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Tiumen arată extinderea riscului operațional pentru infrastructura petrolieră rusă, la aproape 2.000 km de graniță , potrivit Meduza . Guvernatorul regiunii Tiumen, Aleksandr Moor , a declarat că atacul asupra rafinăriei Tiumen (Antipinski) a fost „respins”, fără victime, iar angajații au fost evacuați. Ce se știe despre incident Moor a spus că nu au existat persoane rănite și că personalul a fost scos din incintă ca măsură de siguranță. În același timp, canalul de Telegram Astra, citând localnici, susține că în cartierul Antipino, unde se află rafinăria, s-au auzit cel puțin două explozii. Consilierul ministrului apărării din Ucraina, Serghei Sternenko , a confirmat că ținta atacului din Tiumen a fost chiar rafinăria locală. De ce contează pentru sectorul petrol și gaze Rafinăria din Tiumen este descrisă ca fiind cel mai mare rafinator independent din Rusia, cu o capacitate de producție de 7,5 milioane de tone de petrol pe an. Faptul că o astfel de instalație este vizată la o distanță atât de mare de granița ruso-ucraineană amplifică presiunea operațională asupra industriei: crește nevoia de protecție, poate genera întreruperi și complică logistica și planificarea producției, chiar și atunci când autoritățile afirmă că atacul a fost „respins”. Context: nu este primul episod în Tiumen Este cel puțin a doua dată când devine public un atac cu drone ucrainene asupra Tiumenului; primul a avut loc în octombrie 2025. La începutul lunii iunie 2026, la aceeași rafinărie a izbucnit un incendiu puternic, iar autoritățile au insistat atunci că nu a fost vorba despre un atac cu drone. Tiumen se află la aproape 2.000 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina, ceea ce subliniază, din perspectivă operațională, extinderea geografică a riscurilor pentru infrastructura petrolieră. [...]
