Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Aprecierea dolarului împinge motorina spre 10 lei/litru în România, pe fondul scumpirii petrolului și al cursului valutar, potrivit Adevărul. În ecuația prețului la pompă, dolarul contează direct deoarece referințele internaționale pentru țiței și produse petroliere sunt cotate în dolari, astfel că un leu mai slab față de dolar se vede rapid în costul carburanților.
Marți, barilul de petrol Brent era cotat la aproape 113 dolari, față de aproape 109 dolari în ziua precedentă, iar cursul dolarului la BNR a urcat la 4,4644 lei (de la 4,4376 lei luni). În acest context, motorina standard a ajuns la prețuri între 9,79 lei/litru (Socar) și 9,94 lei/litru (Lukoil), cu niveluri intermediare de 9,82 lei/litru (Rompetrol și Mol), 9,83 lei/litru (Petrom) și 9,92 lei/litru (OMV).
Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, explică faptul că dolarul „intervine în stabilirea prețului final al carburanților”, deoarece atât petrolul Brent/WTI, cât și unele referințe pentru produse (Platts) sunt în dolari. În perioade de volatilitate, dinamica valutară poate amplifica mișcările din piața petrolului, mai ales când euro este relativ stabil față de leu, iar direcția leu/dolar este influențată de evoluția dolar/euro pe piețele internaționale.
În evaluarea citată, o apreciere de 10% a cursului față de nivelul de luni „ar putea duce motorina în apropiere de 10,3 lei și benzina în jurul cotației de 9,46”, cu mențiunea că estimările pot fi afectate de variabile precum disponibilitatea și cererea reală pentru anumite tipuri de carburanți.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță arată că nu doar țițeiul influențează scumpirea, ci și cursul dolar–leu. În scenariul în care țițeiul ajunge la 120–124 dolari/baril și cursul leu–dolar rămâne la nivelul actual, „prețul motorinei poate ajunge la 11 lei”. Dacă leul se depreciază suplimentar, impactul poate fi mai mare; Chisăliță indică un scenariu în care, la un dolar de 6 lei, motorina „poate ajunge la 12,5 lei/litru”.
Silviu Gresoi, de asemenea expert în energie, subliniază că prețul la pompă nu urmează liniar barilul, deoarece doar o parte din cost este influențată direct de materia primă. Potrivit lui, aproximativ 40–50% din prețul motorinei reflectă cotația petrolului, restul fiind accize, TVA, costuri logistice și marje comerciale. În aceste condiții, dacă Brent ajunge în intervalul 120–124 dolari, motorina ar putea urca în zona 10,2–10,6 lei/litru, peste pragul de 10 lei, însă evoluția exactă depinde și de cursul leu–dolar și de eventuale tensiuni logistice sau comerciale.
Un alt element practic pentru consumatori și transportatori este decalajul de transmitere: impactul nu este instantaneu, ci apare, de regulă, după câteva zile până la una–două săptămâni, în funcție de stocuri și de politica de preț a companiilor petroliere.
Materialul reia și explicația analiștilor despre așa-numitul „zâmbet al dolarului”, fenomen prin care moneda americană se întărește atât când economia SUA este puternică, cât și când investitorii caută un „refugiu sigur” în perioade de criză. În acest cadru, este citat Manik Narain (UBS), care indică trei canale prin care un dolar mai puternic poate afecta economiile mai vulnerabile: creșterea poverii datoriilor denominate în dolari, scumpirea importurilor (inclusiv combustibil), exodul de capital și presiuni asupra creșterii economice.
Recomandate
Guvernul prelungește până la 1 februarie 2027 reducerea temporară a accizei la motorină, evitând o scumpire estimată de Ministerul Finanțelor la circa 0,85 lei/litru , potrivit Adevărul . Decizia a fost anunțată de premierul Luca Niculescu la începutul ședinței de Guvern, pe fondul „persistenței crizei” de pe piața petrolului și al presiunilor asupra consumatorilor. Măsura este prezentată de Executiv ca un instrument de limitare a majorărilor la pompă și de protejare atât a populației, cât și a economiei, în condițiile în care autoritățile invocă volatilitatea pieței țițeiului și a produselor petroliere (benzină și motorină) și nevoia de menținere a funcționării pieței energiei. „Ne preocupă, de asemenea, creşterea preţului la carburant, suportată din ce în ce mai greu de români, şi ca măsură de sprijin vom prelungi astăzi cu încă trei luni perioada de aplicare a măsurilor pentru limitarea majorărilor la preţul motorinei”, a declarat premierul. Ce impact ar fi avut eliminarea reducerii accizei, potrivit calculelor Finanțelor Ministerul Finanțelor estimează că renunțarea la reducerea temporară a accizei ar fi putut împinge prețul motorinei în sus cu aproximativ 0,85 lei/litru, dacă restul factorilor de piață ar fi rămas neschimbați. Conform calculelor instituției, prețul mediu ar fi putut urca: de la aproximativ 10,90 lei/litru la circa 11,75 lei/litru Pentru un plin de 50 de litri , diferența ar fi însemnat un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei la o singură alimentare. Estimarea este prezentată ca un scenariu, nu ca o prognoză certă: evoluția efectivă depinde de cotațiile internaționale, costurile de aprovizionare și celelalte condiții de piață. Context suplimentar despre această estimare apare într-un material anterior al publicației, care indică aceeași ordine de mărime a scumpirii: Adevărul . Context: presiuni pe energie înainte de sezonul rece În aceeași ședință, premierul a cerut autorităților să acorde atenție pregătirilor pentru sezonul rece, cu accent pe monitorizarea necesarului de energie, a stocurilor de gaze din depozite și a funcționării sistemului energetic. [...]
Rafinăria Petrotel-Lukoil se pregătește să reia producția, iar cheia este logistica de aprovizionare cu țiței în condiții de sancțiuni , cu primul transport programat să ajungă în Portul Constanța până la 20 noiembrie 2026, potrivit Economica , care citează informații obținute de Mediafax. Reluarea rafinării depinde de coordonarea operațională și contractuală cu două companii aflate în subordinea Ministerului Energiei: Oil Terminal (pentru preluarea și descărcarea transportului în port) și CONPET (pentru transportul țițeiului de import către rafinăriile din România). Compania ar fi informat Ministerul Energiei că următoarea perioadă este importantă pentru ca transportul să ajungă „în siguranță” la rafinărie. Ce se știe despre repornirea instalațiilor Dan Dănulescu, inginer-șef în cadrul Petrotel Lukoil, spune că primul pas al relansării este finalizat: CET-ul (centrala care asigură utilități/energie pentru platformă) a fost pornit, iar instalațiile au fost revizuite și recalibrate. Obiectivul menționat este ca repornirea integrală să înceapă înainte de perioada de îngheț. „Timp de o lună, colegii noștri au lucrat la pregătirea instalațiilor și la toate verificările care țin de această etapă. Astăzi, rafinăria este pregătită să înceapă procesul de repornire. CET Petrotel a fost deja pornită, iar din punct de vedere tehnic este important ca următoarele etape să poată continua înainte de venirea înghețului.” Aprovizionarea cu țiței și condițiile de sancțiuni Conform informațiilor prezentate de Mediafax, țițeiul așteptat până la 20 noiembrie este de origine kazahă și ar respecta condițiile impuse de sancțiunile internaționale, atât ale Uniunii Europene, cât și ale Trezoreriei americane și britanice. În plus, compania susține că fondurile și resursele folosite „nu sunt de origine și nu vor avea destinație” în Federația Rusă. Petrotel indică drept necesară identificarea unei soluții „prin dialog” între companie, Ministerul Energiei, Oil Terminal și CONPET, având în vedere rolul acestora în lanțul logistic de alimentare. Context: o rafinărie strategică, dar cu probleme juridice și financiare Petrotel este a treia unitate de rafinare din România, cu o capacitate de circa 2,4 milioane de tone pe an. Rafinăria a rămas oprită după lucrările de mentenanță încheiate în octombrie anul trecut, pe fondul sancțiunilor americane împotriva grupului rus Lukoil . În paralel, unitatea se află în procedură de administrare specială a statului și a intrat în insolvență, cu datorii de peste 1,5 miliarde de lei, insolvența fiind prezentată ca soluție pentru protejarea activelor. Deși au existat discuții despre potențiali cumpărători ai activelor Lukoil din străinătate (inclusiv rafinăria și lanțul de benzinării din România), în material se precizează că nu a fost finalizată nicio achiziție. [...]
Repornirea Petrotel-Lukoil depinde de un lanț logistic coordonat cu Oil Terminal și CONPET , după ce un transport de țiței kazah este programat să ajungă în Portul Constanța până la 20 noiembrie 2026, potrivit Ziarul Financiar . Rafinăria anunță că este pregătită tehnic să înceapă procesul de repornire, dar avertizează că fără alimentarea cu materie primă etapele începute nu pot fi susținute pe termen lung. Miza imediată este operațională: descărcarea țițeiului în port și transportul lui în siguranță către rafinărie, într-un calendar strâns, înainte de perioada de îngheț. Compania spune că a informat Ministerul Energiei și că următoarea perioadă este „importantă pentru coordonarea operațională” cu Oil Terminal (pentru preluare și descărcare) și cu CONPET (operatorul sistemului de transport al țițeiului de import către rafinăriile din România), ambele aflate în subordinea Ministerului Energiei. Țiței kazah și condițiile impuse de sancțiuni Conducerea Petrotel a transmis că țițeiul așteptat este de origine kazahă și că demersurile sunt realizate „în deplină legalitate” cu sancțiunile internaționale, atât cele ale Uniunii Europene, cât și cele emise de Trezoreria americană și Trezoreria britanică. În plus, compania susține că fondurile și resursele utilizate „nu sunt de origine și nu vor avea destinație în Federația Rusă”. Stadiul tehnic: CET pornit, instalații revizuite Dan Dănulescu, inginer-șef în cadrul Petrotel Lukoil, afirmă că primul pas pentru relansare este complet: CET-ul rafinăriei a fost pornit, iar instalațiile au fost revizuite și recalibrate. În declarațiile transmise (obținute de Mediafax, potrivit articolului), obiectivul curent este ca repornirea integrală să înceapă înainte de venirea înghețului. „Timp de o lună, colegii noștri au lucrat la pregătirea instalațiilor și la toate verificările care țin de această etapă. Astăzi, rafinăria este pregătită să înceapă procesul de repornire.” Compania precizează că pornirea CET și pregătirea celorlalte instalații folosesc resurse și stocuri existente pe platformă, iar fără o alimentare cu țiței activitățile începute ar putea fi oprite, cu revenirea la un regim prelungit de conservare. Insolvență și presiunea calendarului Petrotel-Lukoil se află în procedura generală a insolvenței din august. Ziarul Financiar notează că rafinăria are datorii de peste 1,5 miliarde de lei, valoare verificată și admisă de instanță, conform tabelului preliminar al creanțelor publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență, după ce Tribunalul Prahova a admis cererea debitoarei de intrare în insolvență pe 26 august. În acest context, repornirea este prezentată de companie drept un element important pentru reorganizare și pentru protejarea activelor, a forței de muncă și a relațiilor comerciale. Efecte în lanț: subcontractori și piața carburanților Compania spune că a relansat relațiile cu subcontractorii și furnizorii, iar o eventuală amânare ar afecta nu doar angajații rafinăriei, ci și o rețea de firme care asigură mentenanță, servicii tehnice, transport, logistică și securitate industrială. În același timp, oprirea Petrotel a redus capacitatea internă de producție a carburanților, iar volumele neproduse în România au fost compensate prin importuri. Reluarea activității ar readuce în circuit o capacitate industrială importantă și ar susține activitatea infrastructurii naționale de transport și depozitare, mai arată articolul. Context suplimentar menționat de Ziarul Financiar: situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere (benzină și motorină) a fost prelungită prin hotărâre de Guvern cu trei luni, de la 1 noiembrie 2026 până la 1 februarie 2027, cu menținerea măsurilor decise anterior, inclusiv mecanismul de diminuare a accizei la motorina standard. [...]
Restricțiile la pompă revin în Rusia, semn că loviturile asupra rafinăriilor încep să afecteze piața internă , după ce Ucraina a atacat în ultimele două săptămâni cel puțin opt rafinării importante, potrivit Digi24 . Deficitul de carburanți a fost raportat în cel puțin șase regiuni, iar autoritățile au introdus limitări la vânzarea benzinei și motorinei pentru a preveni cumpărăturile de panică și cozile la benzinării. Escaladarea vine după 30 octombrie, când, potrivit materialului, armistițiul energetic anunțat de președintele american Donald Trump între Moscova și Kiev nu a intrat efectiv în vigoare. Cel mai recent atac a vizat rafinăria din Kirishi – a doua ca mărime din Rusia – conform guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko. Cum arată restricțiile și unde sunt aplicate În Karelia, autoritățile au impus limite de alimentare la stațiile Rosneft de pe principalele șosele: 30 de litri de benzină și 50 de litri de motorină pentru fiecare achiziție. Tot acolo, vânzarea carburanților în canistre a fost suspendată complet. Guvernatorul regiunii Karelia, Artur Parfenchikov, a justificat măsurile ca fiind temporare și orientate spre menținerea funcționării benzinăriilor și distribuirea „uniformă” a carburanților, notează News.ro. „Sunt pe deplin conștient că aceste restricții pot provoca neplăceri locuitorilor și companiilor ale căror activități depind de transport. Totuși, în circumstanțele actuale, aceste măsuri sunt necesare.” Măsuri similare au fost introduse și în Buriatia (inclusiv în capitala regională Ulan-Ude) și în regiunea învecinată Zabaikalsk. Restricții au mai fost raportate în regiunile Nijni Novgorod, Arhanghelsk, Penza și Krasnoiarsk. De ce contează: presiune pe producție și pe exporturi Potrivit materialului, atacurile ucrainene reduc capacitatea Rusiei de a produce benzină și motorină, ceea ce afectează aprovizionarea pieței interne. În același timp, situația poate complica un potențial acord între Vladimir Putin și Donald Trump privind exporturile rusești de motorină către piețele internaționale și Statele Unite. Contextul recent indică faptul că nu este un episod izolat: Rusia s-a confruntat cu o criză similară în vară, când atacurile cu drone asupra rafinăriilor au coincis cu vârful sezonier al cererii. Atunci, Moscova a reintrodus restricții la exporturile de benzină și, în iulie, a limitat și vânzările externe de motorină. [...]
Egiptul mizează pe o creștere a exporturilor de gaze către Europa după o nouă descoperire în Marea Mediterană, estimată la 5,7 miliarde de metri cubi, însă impactul real depinde de confirmarea volumelor recuperabile și de viabilitatea comercială, potrivit Antena 3 . Zăcământul a fost identificat în perimetrul sondei de explorare „Nasim-1X”, iar autoritățile de la Cairo văd descoperirea ca pe un sprijin pentru producția internă și o cale de reducere a dependenței de importuri. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Euronews. Ministerul egiptean al Petrolului și Resurselor Minerale a transmis că forajele și evaluările din concesiunea Taiba au indicat un strat cu acumulări de gaze, cu o grosime netă de aproximativ 15 metri, cu „caracteristici geologice și petrofizice distincte”. În acest stadiu, studiile tehnice continuă pentru a stabili ce parte din resursă poate fi extrasă, ce rate zilnice de producție ar fi posibile și dacă proiectul este comercial. De ce contează pentru Europa: infrastructura de LNG există, dar calendarul lipsește Miza pentru piața europeană este că Egiptul are deja infrastructură pentru lichefiere și export: terminalele de la Idku și Damietta, care permit transformarea gazelor în LNG (gaz natural lichefiat) și transportul pe mare. Dacă estimările inițiale se confirmă și zăcământul devine viabil comercial, creșterea producției ar putea majora cantitățile disponibile pentru export, inclusiv către Europa. Totuși, ministerul nu a comunicat o dată de începere a producției, ceea ce limitează, deocamdată, orice evaluare privind momentul în care volumele ar putea ajunge efectiv pe piață. Plan operațional: conductă de 22 km pentru conectarea sondei Pentru a accelera punerea în producție, Egiptul intenționează să conecteze sonda la instalațiile existente printr-o conductă de aproximativ 22 de kilometri, care ar urma să o lege de conducta Abu Madi – El Gamil. Obiectivul declarat este folosirea infrastructurii deja disponibile și reducerea timpului necesar până la startul producției. Concesiunea Taiba este operată de compania italiană Eni, în parteneriat cu compania australiană Woodside , iar lucrările de foraj au fost realizate de compania egipteană Petrobel, în numele partenerilor. În paralel, autoritățile egiptene leagă rezultatele de creșterea investițiilor și intensificarea explorării, pe fondul îmbunătățirii climatului investițional și al progreselor în achitarea restanțelor către companiile străine din sectorul energetic. Egiptul urmărește să își majoreze producția internă după scăderile din ultimii ani, care au dus la o dependență mai mare de importuri pentru acoperirea cererii interne. [...]
Petrolul Brent a coborât sub 100 de dolari pe baril , o mișcare care poate reduce presiunea pe costurile energetice și pe inflație, după ce investitorii au reacționat la rezultatul alegerilor din SUA, potrivit Digi24 . Miercuri seară, în jurul orei 18:05 (ora României), barilul Brent cu livrare în ianuarie era în scădere cu 4,67%, la 98,76 dolari (aprox. 454 lei), sub pragul de 100 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii octombrie. Informația este atribuită de Digi24 News.ro, care preia AFP. În același timp, echivalentul american West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în decembrie, scădea cu 4,54%, la 91,73 dolari (aprox. 422 lei). De ce a reacționat piața Scăderea vine după „ victoria fără drept de apel a democraților ” în ambele camere ale Congresului american. Potrivit unor analiști citați în material, rezultatul ar putea limita marja de manevră a lui Donald Trump în „Războiul din Iran”, ceea ce a influențat așteptările pieței privind riscurile geopolitice și, implicit, prețul petrolului. Ce semnal transmite pentru economie O corecție de acest tip la petrol contează direct pentru costurile de transport și energie și, indirect, pentru prețurile din economie. Materialul nu avansează estimări privind efecte concrete asupra carburanților sau asupra inflației, însă pragul de 100 de dolari este urmărit de piețe ca reper psihologic pentru presiunea pe costuri. [...]
