Marea Britanie ia în calcul confiscarea petrolului rusesc pentru a finanța Ucraina, în cadrul unor discuții cu aliații NATO despre opțiuni militare de sechestrare a navelor din așa-numita „flotă fantomă”, potrivit The Guardian.

Miza este dublă: pe de o parte, tăierea veniturilor Moscovei din exporturile de țiței, pe de altă parte, transformarea încărcăturilor confiscate într-o sursă directă de bani pentru Kiev. John Healey, secretarul britanic al apărării, a sugerat la finalul lunii ianuarie că orice petrol confiscat ar putea fi vândut, iar banii trimiși Ucrainei, în contextul în care statele occidentale caută instrumente suplimentare de presiune economică asupra Kremlinului.

Discuțiile vizează nave suspectate că operează cu „pavilioane false” sau cu înregistrări neclare, pentru a ocoli sancțiunile și controalele. Conform Lloyd’s List Intelligence, platformă de monitorizare a traficului naval, în ianuarie au fost reperate 23 de astfel de nave în Canalul Mânecii sau în Marea Baltică, multe asociate exporturilor maritime de petrol rusesc către China, India și Turcia.

Din punct de vedere juridic și operațional, intervențiile ar urma să se sprijine pe dreptul maritim și pe obligația navelor de a respecta legislația internațională. O declarație comună semnată de Marea Britanie, Germania, Franța și alte state NATO riverane Mărilor Baltică și Nordului, la finalul lunii ianuarie, stabilește condiții pentru confiscare, însă până acum nu a fost anunțată o acțiune concretă în baza acestui cadru. Richard Meade, redactor-șef al Lloyd’s List, a avertizat că există riscuri de escaladare, chiar dacă unele nave pot fi considerate „fără stat de pavilion” în practică.

Un precedent invocat în articol este capturarea petrolierului Marinera, urmărit de forțele SUA din Caraibe până în Atlanticul de Nord și reținut între Scoția și Islanda cu sprijin britanic. Potrivit relatării, nava ar fi avut inițial un pavilion fals, iar pe parcursul urmăririi ar fi obținut înregistrare rusă pentru a evita sechestrul. Reacția Rusiei a fost descrisă ca moderată, însă Meade a apreciat că o operațiune sub comandă britanică sau europeană ar putea genera tensiuni mai mari, mai ales dacă ar avea loc în zone sensibile precum Baltica sau Arctica.

Contextul economic rămâne esențial pentru această abordare: Rusia produce circa 10 milioane de barili de petrol pe zi, conform datelor Universității Harvard citate în articol, iar aproximativ 5-6 milioane de barili din exporturi pleacă pe mare, cu circa 60% din acest volum către China și India. În acest cadru, confiscarea încărcăturilor și direcționarea veniturilor către Ucraina ar reprezenta o schimbare de accent de la sancțiuni și plafonări de preț spre măsuri de interdicție și sechestru, cu implicații directe pentru transportul maritim și pentru riscul geopolitic din rutele cheie.