Tag: marea britanie
Știri despre „marea britanie”
Mașinile electrice au depășit pentru prima dată vânzările pe benzină în Europa – 2025, un an de cotitură
Pentru prima dată, vânzările de mașini electrice le-au depășit pe cele pe benzină în Europa, în 2025 – un moment istoric pentru piața auto, potrivit Tradingpedia . Conform datelor publicate de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile ( ACEA ), între ianuarie și decembrie 2025, în Europa s-au înmatriculat 3,86 milioane de vehicule electrice, în timp ce vânzările de autoturisme pe benzină au scăzut la 3,47 milioane. Segmentul dominat rămâne însă cel al hibridelor (HEV), cu 4,57 milioane de unități, echivalentul a 34,4% din piață. Anul 2025 a marcat un avans semnificativ pentru tranziția ecologică în sectorul transporturilor, cu o creștere anuală de peste 30% a vânzărilor de vehicule electrice. Dintre acestea, 2,6 milioane au fost complet electrice (BEV), în timp ce 1,27 milioane au fost hibride plug-in (PHEV). La polul opus, înmatriculările de mașini diesel și pe benzină au scăzut abrupt, cu 24%, respectiv 18,9%, semn al unei tendințe clare spre electrificare. Germania și Regatul Unit s-au menținut în fruntea clasamentului privind numărul absolut de mașini electrice vândute. Germania a înregistrat 545.142 BEV și 311.398 PHEV, în timp ce Marea Britanie a raportat 473.348 BEV și 225.143 PHEV. Franța, Olanda și Spania completează topul, cu Spania remarcându-se printr-o dublare a înmatriculărilor PHEV (+111,7%), în timp ce Franța a suferit o scădere a acestui segment (-25,8%). Iată cum arată distribuția pe tipuri de motorizare pentru autoturismele noi vândute în Europa în 2025: Tip motorizare Unități vândute Cotă de piață Hybrid (HEV) 4.566.850 34,4% Electric (EV) 3.858.088 29,1% Benzină (Petrol) 3.467.041 26,1% Diesel 1.026.354 7,7% Alte motorizări 352.937 2,7% Pe lângă performanțele din Europa de Vest, raportul subliniază și creșteri spectaculoase în Europa Centrală și de Est, unde țări precum Polonia (+141,1%), Lituania (+119,3%) și Letonia (+114,6%) au înregistrat cele mai rapide creșteri procentuale. Aceste procente ridicate reflectă însă o pornire de la baze mici, în comparație cu piețele mature din Vest. Țările nordice rămân lideri în ceea ce privește ponderea mașinilor electrice în vânzările totale. Norvegia conduce detașat, cu 97,4% din înmatriculări fiind BEV, urmată de Danemarca (71,1%), Suedia (63,2%) și Islanda (61,3%). În schimb, alte state mai dezvoltate, precum Italia sau Belgia, deși prezente în clasamentul vânzărilor, păstrează o pondere mai modestă de creștere a pieței EV. Specialiștii Tradingpedia anticipează că anul 2026 va aduce o etapă de consolidare, în care ritmul de creștere se va tempera în Vestul Europei, unde piața începe să atingă saturația în anumite segmente, în timp ce Estul continentului va continua să alimenteze creșterea procentuală. Totodată, se așteaptă o concurență mai intensă între producători, care vor urmări nu doar volume, ci și câștiguri strategice de cotă de piață, mai ales în segmentele dominate de hibride și modelele electrice emergente. [...]
Kremlinul lansează un avertisment privind un atac nuclear „în 1-2 ani” - Germania indicată ca primă țintă
Serghei Karaganov spune că Rusia ar putea lovi nuclear Europa în „1-2 ani” , potrivit Antena 3 (CNN) , care relatează despre declarațiile unui consilier din administrația prezidențială de la Kremlin. Afirmațiile vizează în mod explicit Germania și Regatul Unit, indicate drept posibile ținte ale unui atac nuclear „pentru a pedepsi” Europa, în contextul în care statele europene continuă să sprijine Ucraina în războiul declanșat de Rusia. Consemnează, de asemenea, The Moscow Times că Serghei Karaganov a făcut aceste declarații într-un interviu, vorbind despre scenariul în care Rusia ar recurge la escaladare împotriva Europei. Karaganov a spus că „alegerea” sa ar fi Marea Britanie și Germania, atunci când a fost întrebat ce țări ar putea deveni ținte ale unui atac nuclear al Federației Ruse. În același context, el a susținut că Germania „trebuie să fie prima”, invocând argumente istorice legate de rolul Berlinului în istoria Europei. Discuția despre un posibil atac nuclear a apărut după ce realizatorul Tucker Carlson l-a întrebat pe Karaganov ce consecințe ar avea asupra Europei uciderea lui Vladimir Putin de către „ucraineni sau europeni”. Karaganov a afirmat că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar „pedepsi” Europa, iar continentul ar fi „șters de pe harta umanității” și de pe „harta geopolitică și geostrategică”, deoarece ar reprezenta „un obstacol enervant”. Oficialul a adăugat că un atac nuclear asupra Europei ar putea avea loc în decurs de doi ani dacă, în formularea sa, „nu se oprește acest război fără sens”. El a mai spus că un astfel de atac ar fi precedat de lovituri cu arme convenționale, fără a oferi detalii despre ținte, mijloace sau condiții concrete. În același timp, Karaganov a declarat că folosirea armelor nucleare este „un păcat” și că nu ar vrea ca Rusia să comită „un păcat atât de mare”, dar a adăugat că, „dacă este necesar”, Rusia ar trebui să „elimine amenințarea europeană”. Materialul mai amintește că, în octombrie 2024, Karaganov a descris armele nucleare ale Rusiei drept un „dar de la Dumnezeu” și că, anterior, a cerut și un atac nuclear asupra forțelor armate ale Ucrainei. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și statele europene care sprijină militar și financiar Ucraina , iar astfel de mesaje au potențialul de a amplifica riscurile percepute de investitori și companii în regiune, prin creșterea incertitudinii geopolitice. [...]