Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România a aprobat 30 de exporturi de motorină în plină „stare de criză”, deși piața internă este sub presiune din cauza scumpirilor și a riscurilor de aprovizionare, potrivit Libertatea. Deciziile au fost luate în intervalul 1 aprilie – 7 mai 2026, perioadă în care exporturile sunt condiționate de acorduri prealabile ale statului.
Cererile au fost aprobate după ce operatorii economici au prezentat documente care, conform Ministerului Economiei, au respectat procedurile pentru emiterea acordurilor prealabile. Autorizațiile ar urma să fie acordate doar dacă exporturile nu afectează stocurile naționale destinate benzinăriilor sau depozitelor.
Ministerul Economiei a transmis că, până la 7 mai, au fost analizate 31 de solicitări pentru export sau livrare intracomunitară de motorină:
Potrivit ministerului, acordurile emise se împart astfel:
Guvernul a declarat „starea de criză” pe piața locală a țițeiului și produselor petroliere pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026, pe fondul creșterii prețurilor și al problemelor globale de aprovizionare, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. În acest interval, legislația românească condiționează exporturile de motorină și țiței de aprobări prealabile de la Ministerul Economiei și Ministerul Energiei.
Libertatea notează că, potrivit datelor oficiale, România își asigură peste o treime din necesarul intern de motorină din importuri, ceea ce crește miza administrării stocurilor în perioade de volatilitate.
Deși au fost aprobate acordurile, Ministerul Economiei nu a comunicat cantitățile exacte de motorină vizate de aceste exporturi, după solicitările jurnaliștilor, conform aceleiași surse. În lipsa volumelor, impactul concret asupra pieței interne (stocuri, disponibilitate, prețuri) nu poate fi evaluat din datele publice prezentate.
Recomandate
Prețul petrolului a sărit cu până la 7,5% după ce schimburile de focuri dintre SUA și Iran în Strâmtoarea Hormuz au reaprins riscul de întrerupere a livrărilor printr-un coridor care transportă circa o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel global, potrivit Al Jazeera . Contractele futures pentru Brent au urcat puternic într-o sesiune volatilă de joi, atingând un avans maxim de 7,5%, înainte să reducă din câștiguri la deschiderea piețelor asiatice de vineri. La ora 03:00 GMT, Brent era la 101,12 dolari/baril (aprox. 465 lei), sub vârful zilei de 103,70 dolari/baril (aprox. 477 lei). De ce contează: Hormuz, punct critic pentru fluxurile globale de energie Creșterea a venit după ce SUA și Iranul au schimbat focuri în strâmtoarea considerată un „gât de sticlă” pentru energia globală, în pofida armistițiului anunțat pe 7 aprilie. În astfel de episoade, piața tinde să includă rapid o „primă de risc” în preț, pe fondul temerilor că transporturile pot fi blocate sau întârziate. Potrivit sursei, transportul maritim prin strâmtoare este aproape paralizat încă de la finalul lunii februarie, din cauza riscului de atacuri asupra tancurilor petroliere care, în mod normal, mută o parte semnificativă din aprovizionarea energetică a lumii. Ce s-a întâmplat între SUA și Iran Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că a lansat lovituri asupra Iranului după ce trei distrugătoare americane cu rachete ghidate ar fi fost atacate în strâmtoare cu rachete iraniene, drone și ambarcațiuni mici. De cealaltă parte, cartierul general iranian Khatam al-Anbiya a acuzat SUA că ar fi încălcat încetarea focului prin atacarea unui petrolier iranian și a unei alte nave în apropierea căii navigabile. Aceeași structură militară iraniană a mai susținut că SUA ar fi vizat zone civile, inclusiv insula Qeshm. Președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat incidentul, afirmând că armistițiul rămâne în vigoare, în timp ce Press TV , televiziunea de stat iraniană, a spus că situația a revenit „la normal”. Context de piață: petrol mai scump și presiune pe burse Al Jazeera notează că prețurile Brent sunt cu aproximativ 40% peste nivelul de dinaintea războiului, pe fondul unui deficit estimat de 14,5 milioane de barili pe zi în producție. Tensiunile au afectat și apetitul pentru risc: bursele asiatice au deschis în scădere, cu Nikkei 225 (Japonia), KOSPI (Coreea de Sud) și Hang Seng (Hong Kong) în minus cu peste 1%. În SUA, indicele S&P 500 a coborât cu aproximativ 0,4% peste noapte, după ce atinsese un maxim istoric în ziua precedentă. [...]
Ucraina ar putea relua importurile de gaze via România după ce fluxurile au fost oprite de la 1 aprilie, pe fondul unei scăderi temporare a producției interne în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii de producție, potrivit Profit . Miza operațională este că Naftogaz , compania de stat ucraineană, ar urma să apeleze din nou la surse externe pentru a-și alimenta clienții, după „atacul masiv combinat” al Rusiei din 5 mai asupra instalațiilor de producție a gazelor, care a generat „probleme la alimentarea cu gaze”, conform declarațiilor conducerii companiei. În acest context, președintele consiliului de administrație al Naftogaz, Serhii Koretsky , citat de Interfax, a indicat că Ucraina va compensa reducerea producției proprii prin importuri, după modelul folosit și anul trecut. „Vom înlocui diminuarea temporară a producției proprii, ca și anul trecut, cu volume importate.” Ce volum a intrat anterior prin România Pentru acoperirea consumului intern, Ucraina a importat în iarna aceasta gaze via România, în medie de aproximativ 25 GWh/zi, notează publicația. Reluarea importurilor pe această rută ar indica o presiune suplimentară pe aprovizionarea externă a Ucrainei pe termen scurt, în condițiile în care refacerea infrastructurii afectate de bombardamente este prezentată ca un proces care necesită timp și măsuri de reconstrucție. [...]
Petrolul s-a ieftinit abrupt, iar piețele au trecut pe „risk-on” , după ce investitorii au pariat că un posibil acord SUA–Iran ar reduce riscurile de aprovizionare cu energie, potrivit Libertatea . Mișcarea a venit pe fondul unor informații potrivit cărora Washingtonul ar fi aproape de un acord cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pentru a pune capăt conflictului, relatează AFP, citând o informație publicată de Axios , pe baza declarațiilor a doi oficiali americani. Scăderea petrolului și a gazelor: semnal de detensionare a riscurilor Pe piața petrolului, corecția a fost puternică: Brent (referința globală): în scădere cu 10,8% la 98,04 dolari/baril West Texas Intermediate (SUA): în scădere cu 12,5% la 89,51 dolari/baril Și prețurile gazelor în Europa au coborât cu 11%, conform aceleiași surse. Efect în lanț: burse în creștere, dolar și randamente în scădere Scăderea energiei a susținut apetitul pentru risc pe piețele financiare. La Londra, indicele FTSE 100 a urcat cu 2,3% în jurul prânzului, iar în zona euro bursele de la Paris și Frankfurt au avansat cu aproximativ 3%. Strategul de investiții Neil Wilson (Saxo UK) a legat reacția de perspectiva unei detensionări care ar reduce presiunile inflaționiste, menționând și scăderi ale randamentelor obligațiunilor și ale dolarului american, pe fondul creșterii apetitului pentru risc. Ce ar conține acordul și care este calendarul Potrivit Axios, părțile ar fi aproape de un „memorandum de înțelegere” de o pagină, care ar urmări să pună capăt războiului și să stabilească un cadru pentru negocieri nucleare mai detaliate. Publicația americană mai notează că acordul ar presupune: un moratoriu al Iranului privind îmbogățirea uraniului; deblocarea de către SUA a unor miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate. Washingtonul ar aștepta un răspuns de la Teheran în următoarele 48 de ore, iar Axios precizează că „nimic nu a fost convenit încă”, deși ar fi cel mai apropiat moment de un acord de la începutul războiului. Alți indicatori menționați În același context de piață, euro a urcat la 1,1792 dolari (de la 1,1696), iar yenul s-a apreciat puternic față de dolar, pe fondul a ceea ce este considerată o intervenție a autorităților japoneze pentru susținerea monedei. Separat, în Asia, indicele Kospi din Seul a crescut cu peste 5%, trecând pentru prima dată de 7.000 de puncte, evoluție susținută de un salt de 14,4% al acțiunilor Samsung, care a dus capitalizarea companiei peste 1.000 de miliarde de dolari, pe fondul cererii pentru cipuri destinate inteligenței artificiale. [...]
Miniștrii Energiei din UE vor discuta săptămâna viitoare despre creșterea producției interne de gaze , o temă rar pusă pe agenda comună, în încercarea de a reduce expunerea la șocurile de preț din importuri pe fondul războiului din Iran, potrivit news.ro , care citează un document intern consultat de Reuters. UE acoperă aproximativ 80% din necesarul de gaze naturale din importuri și a fost puternic afectată de scumpirile energiei, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a generat perturbări „fără precedent” pe piețele internaționale. În acest context, statele membre vor aborda explicit rolul resurselor interne de gaze ca posibil „mecanism colectiv” pentru stabilitatea prețurilor în Uniune, reiese din document. Discuție despre foraje, dar cu „garduri” climatice Documentul pregătitor este elaborat de Cipru , care deține președinția rotativă a UE și va conduce reuniunea. Țara are rezerve de gaze naturale offshore și propune o dezbatere despre cum pot fi stimulate resursele interne fără a compromite obiectivele climatice. Întrebarea-cheie din document vizează legătura dintre volatilitatea pieței globale a GNL (gaz natural lichefiat) și oportunitatea de a folosi mai mult producția internă pentru a tempera șocurile de preț. În același timp, textul avertizează asupra riscului de a „bloca” UE în sisteme cu emisii ridicate de carbon, care ar submina țintele climatice pe termen lung. „Pregătire și echilibru”, nu schimbarea direcției tranziției Un purtător de cuvânt al președinției cipriote a spus că demersul urmărește o analiză „pragmatică” a modului în care UE își asigură securitatea energetică și gestionează șocurile în anii următori. „Este vorba despre pregătire și echilibru, nu despre inversarea tranziției energetice.” Unii diplomați europeni au apreciat că discuția indică o deschidere mai mare în UE pentru luarea în calcul a producției interne, într-un moment în care volatilitatea externă apasă direct asupra costurilor economice. De ce contează pentru România În UE, responsabilitatea pentru resursele energetice rămâne la nivel național, nu la Bruxelles. Totuși, includerea producției interne pe agenda miniștrilor semnalează o posibilă repoziționare politică: securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor capătă greutate într-un cadru în care tranziția energetică rămâne obiectiv oficial. În acest tablou, România este menționată alături de Cipru drept una dintre țările cu cele mai mari rezerve de gaze recuperabile comercial din UE, iar ambele intenționează să își crească producția internă. Contextul este și unul de ofertă în scădere în interiorul Uniunii: producția internă de gaze a UE s-a înjumătățit în ultimul deceniu, pe fondul investițiilor mai mici în explorări și al închiderii zăcământului Groningen din Olanda, decisă pentru a limita riscurile seismice care au afectat mii de clădiri. [...]
Norvegia va reporni în 2028 producția din trei zăcăminte de gaze închise de decenii , într-o mișcare menită să susțină livrările către Europa, pe fondul cererii ridicate pentru alternative la gazul din Rusia și Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Guvernul de centru-stânga de la Oslo a anunțat că zăcămintele Albuskjell, Vest Ekofisk și Tommeliten Gamma, din Marea Nordului, vor relua producția în 2028, la circa patru decenii după ultimele extracții, conform Financial Times, citat de Mediafax. Ce se schimbă pentru piața europeană a gazelor Decizia are ca obiectiv acoperirea cererii din Germania și Marea Britanie, doi dintre cei mai mari clienți ai Norvegiei. În contextul în care Norvegia a devenit principal furnizor de gaze pentru multe state europene, repornirea unor zăcăminte vechi indică o strategie de menținere a unor volume ridicate pe termen mai lung. Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland , a legat explicit măsura de securitatea energetică europeană , pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu. „Producția norvegiană de petrol și gaze reprezintă o contribuție importantă la securitatea energetică a Europei. Dezvoltarea unor noi zăcăminte de gaze ajută Norvegia să mențină livrări ridicate pe termen lung. Acest aspect a căpătat o importanță sporită în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu.” Cost politic intern: proteste și tensiuni în coaliția de guvernare Anunțul a generat proteste puternice din partea ecologiștilor și a unor partide de stânga care susțin guvernul, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Materialul nu oferă detalii despre amploarea protestelor sau despre calendarul deciziilor administrative necesare până la reluarea efectivă a producției. În paralel, Oslo încearcă să se poziționeze tot mai mult ca „furnizor democratic” preferat de petrol și gaze, inclusiv pentru a obține concesii de la Bruxelles în alte domenii, mai notează sursa. [...]
Aprecierea dolarului împinge motorina spre 10 lei/litru în România , pe fondul scumpirii petrolului și al cursului valutar, potrivit Adevărul . În ecuația prețului la pompă, dolarul contează direct deoarece referințele internaționale pentru țiței și produse petroliere sunt cotate în dolari, astfel că un leu mai slab față de dolar se vede rapid în costul carburanților. Marți, barilul de petrol Brent era cotat la aproape 113 dolari, față de aproape 109 dolari în ziua precedentă, iar cursul dolarului la BNR a urcat la 4,4644 lei (de la 4,4376 lei luni). În acest context, motorina standard a ajuns la prețuri între 9,79 lei/litru (Socar) și 9,94 lei/litru (Lukoil), cu niveluri intermediare de 9,82 lei/litru (Rompetrol și Mol), 9,83 lei/litru (Petrom) și 9,92 lei/litru (OMV). De ce cursul leu–dolar devine un factor-cheie la pompă Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, explică faptul că dolarul „intervine în stabilirea prețului final al carburanților”, deoarece atât petrolul Brent/WTI, cât și unele referințe pentru produse (Platts) sunt în dolari. În perioade de volatilitate, dinamica valutară poate amplifica mișcările din piața petrolului, mai ales când euro este relativ stabil față de leu, iar direcția leu/dolar este influențată de evoluția dolar/euro pe piețele internaționale. În evaluarea citată, o apreciere de 10% a cursului față de nivelul de luni „ar putea duce motorina în apropiere de 10,3 lei și benzina în jurul cotației de 9,46”, cu mențiunea că estimările pot fi afectate de variabile precum disponibilitatea și cererea reală pentru anumite tipuri de carburanți. Scenarii de preț: de la pragul psihologic la valori mai ridicate Expertul în energie Dumitru Chisăliță arată că nu doar țițeiul influențează scumpirea, ci și cursul dolar–leu. În scenariul în care țițeiul ajunge la 120–124 dolari/baril și cursul leu–dolar rămâne la nivelul actual, „prețul motorinei poate ajunge la 11 lei”. Dacă leul se depreciază suplimentar, impactul poate fi mai mare; Chisăliță indică un scenariu în care, la un dolar de 6 lei, motorina „poate ajunge la 12,5 lei/litru”. Silviu Gresoi, de asemenea expert în energie, subliniază că prețul la pompă nu urmează liniar barilul, deoarece doar o parte din cost este influențată direct de materia primă. Potrivit lui, aproximativ 40–50% din prețul motorinei reflectă cotația petrolului, restul fiind accize, TVA, costuri logistice și marje comerciale. În aceste condiții, dacă Brent ajunge în intervalul 120–124 dolari, motorina ar putea urca în zona 10,2–10,6 lei/litru, peste pragul de 10 lei, însă evoluția exactă depinde și de cursul leu–dolar și de eventuale tensiuni logistice sau comerciale. Un alt element practic pentru consumatori și transportatori este decalajul de transmitere: impactul nu este instantaneu, ci apare, de regulă, după câteva zile până la una–două săptămâni, în funcție de stocuri și de politica de preț a companiilor petroliere. Context: „zâmbetul dolarului” și efectele asupra economiilor mai slabe Materialul reia și explicația analiștilor despre așa-numitul „zâmbet al dolarului”, fenomen prin care moneda americană se întărește atât când economia SUA este puternică, cât și când investitorii caută un „refugiu sigur” în perioade de criză. În acest cadru, este citat Manik Narain (UBS), care indică trei canale prin care un dolar mai puternic poate afecta economiile mai vulnerabile: creșterea poverii datoriilor denominate în dolari, scumpirea importurilor (inclusiv combustibil), exodul de capital și presiuni asupra creșterii economice. [...]
