Tag: nato
Știri despre „nato”
Discuțiile Germaniei despre o umbrelă nucleară comună vin pe fondul tensiunilor geopolitice actuale - nevoia de răspunsuri comune în NATO
Germania ia în calcul o umbrelă nucleară comună cu aliații europeni , într-un demers aflat încă la început, pe fondul tensiunilor transatlantice, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Cancelarul german Friedrich Merz a indicat că ideea ar urma să completeze aranjamentele de securitate existente cu Statele Unite, fără ca Berlinul să anunțe un calendar de decizie. În declarațiile sale, Merz a încadrat subiectul ca pe o chestiune de opțiuni strategice pentru securitatea europeană, dar a subliniat că discuțiile nu sunt suficient de mature pentru o hotărâre rapidă. „Știm că trebuie să luăm o serie de decizii strategice și de politică militară, dar acum nu este momentul potrivit”, a mai spus el. Contextul este sensibil pentru Germania, care are interdicție de a dezvolta o armă nucleară proprie în baza acordului „Patru Plus Doi” (încheiat pentru reunificarea din 1990) și a Tratatului de neproliferare nucleară, semnat în 1969. Merz a susținut însă că aceste obligații nu blochează discuții despre soluții comune cu partenerii europeni, inclusiv Marea Britanie și Franța, singurele puteri europene cu arme nucleare. În același timp, cancelarul a încercat să evite impresia unei rupturi de arhitectura NATO, afirmând că discuțiile despre o formulă europeană nu ar contrazice partajarea armelor nucleare cu SUA, un mecanism prin care aliații europeni participă la planificarea nucleară a NATO , fără a deține focoase. Dezbaterea se suprapune peste creșterea cheltuielilor militare în Europa și peste criticile venite dinspre administrația Trump privind nivelul contribuțiilor la apărare, într-un climat politic marcat de episoade de presiune asupra aliaților. Pe plan intern, tema capătă și o dimensiune industrial-tehnologică: șeful comisiei parlamentare de apărare, Thomas Roewekamp , a afirmat că Germania ar avea capacități tehnice care ar putea conta într-o inițiativă europeană comună, chiar dacă nu deține rachete sau focoase nucleare. Pentru securitatea europeană, miza imediată este dacă aceste discuții se vor transforma într-un cadru concret de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unei riposte), sau vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, un semnal politic de consolidare a autonomiei strategice în interiorul alianțelor existente. [...]
Charles Michel îl acuză pe șeful NATO Mark Rutte că acționează ca un agent american - critică pentru politica conciliatoare față de Trump ce amenință coeziunea alianței
Charles Michel îl acuză pe Mark Rutte că se comportă ca „un agent american” , potrivit Euronews , într-o critică publică rară la adresa secretarului general al NATO, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Europa și administrația președintelui american Donald Trump. Fostul președinte al Consiliului European a spus vineri, într-o intervenție la emisiunea „Europe Today”, că își pierde încrederea în Rutte și că abordarea acestuia față de Trump riscă să ducă alianța transatlantică spre „eșec total”. Mesajul central al lui Michel este că liderul NATO ar trebui să lucreze pentru coeziunea internă a alianței, nu să valideze reflexele de presiune ale Washingtonului asupra europenilor. „Vreau să fiu clar, Mark Rutte este dezamăgitor și îmi pierd încrederea. Nu mă aștept ca Mark Rutte să fie un agent american. Mă aștept ca Mark să lucreze pentru unitate în cadrul NATO.” Critica lui Michel vizează explicit ceea ce el numește „diplomație lingușitoare”, despre care susține că nu funcționează în fața „intimidării” și „amenințărilor” venite dinspre SUA. În această logică, concesiile și tonul împăciuitor nu ar tempera presiunile, ci ar încuraja repetarea lor, cu efect direct asupra solidarității dintre aliați. Contextul imediat este apariția lui Rutte în Parlamentul European, unde a susținut că Europa nu se poate apăra fără sprijin militar american. Declarațiile au provocat reacții rapide la Paris, iar ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a replicat că europenii „pot și trebuie să își asume propria securitate”, notează Defense News . Michel leagă această dispută de episoade recente în care Trump a folosit pârghii economice pentru a obține sprijin politic în Europa, indicând „criza Groenlandei”, când președintele american ar fi amenințat cu tarife împotriva a opt state europene până la susținerea ambițiilor sale privind teritoriul autonom danez. În acest cadru, Michel sugerează că rolul șefului NATO este să reducă faliile dintre aliați, nu să normalizeze o relație asimetrică în care Europa răspunde sub presiune. În paralel, el invocă și alte semnale de deteriorare a relației transatlantice, inclusiv sancțiunile americane împotriva fostului comisar european Thierry Breton, legate de reglementările digitale ale UE, potrivit Le Monde . Pentru Michel, aceste episoade întăresc ideea că Europa rămâne un partener „foarte loial”, dar nu ar trebui să accepte o dinamică în care unitatea NATO este subminată de calcule politice interne din SUA. Miza, dincolo de schimbul de replici, este credibilitatea conducerii NATO într-un moment în care europenii discută tot mai apăsat despre autonomia lor de securitate și despre capacitatea de a menține o poziție comună în fața presiunilor externe. Atacul frontal al lui Michel la adresa lui Rutte indică o fractură de încredere la nivel politic, cu potențial de a alimenta dezbaterea despre cât de „europeană” poate deveni, în practică, agenda alianței. [...]
Nicușor Dan: România nu va fi prinsă între puteri - se caută stabilitate și echilibru extern
„Exclud scenariul de rupere transatlantică” , a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, potrivit AGERPRES . Șeful statului susține că România își menține echilibrul între relația strategică de securitate cu Statele Unite și relațiile economice cu Uniunea Europeană, într-un context internațional tensionat, dar fără o deteriorare de fond a legăturii transatlantice. Președintele a descris România drept „o putere mijlocie” care trebuie să navigheze prudent într-o competiție globală mai accentuată, cu decizii punctuale de politică externă care nu schimbă direcția strategică. În această logică, el a indicat că ajustările diplomatice din ultimul an au fost necesare, însă nu au însemnat o ruptură între Europa și SUA. Echilibrul România–SUA–UE: securitate, economie și „mici alegeri” diplomatice Nicușor Dan a prezentat poziționarea României ca un mix între garanțiile de securitate oferite de parteneriatul cu SUA și interesul economic major legat de piața și politicile Uniunii Europene. Mesajul central este că Bucureștiul nu urmărește o alegere exclusivă între cele două axe, ci o stabilitate care să reducă riscul de a fi „prins” între puteri. În același registru, președintele a salutat inițiativele comerciale ale UE de a încheia acorduri cu America de Sud și India, argumentând că o economie europeană competitivă și un parteneriat economic extins la nivel global sunt relevante și pentru România, inclusiv ca stat membru care depinde de fluxurile comerciale și investiționale europene. Relația cu SUA este prezentată drept pilon de securitate. Relația cu UE este descrisă ca principal cadru economic. Ajustările recente sunt caracterizate ca „mici alegeri” diplomatice, fără schimbarea direcției strategice. Apărarea europeană și NATO: investiții, compatibilizare și rolul SUA Pe tema apărării europene, președintele a adoptat o poziție nuanțată: Europa trebuie să își reducă „deficitul de securitate”, iar investițiile în Apărare și compatibilizarea tehnicii militare la nivel european sunt necesare. Totodată, el a avertizat că o astfel de transformare nu se poate produce rapid. „Acesta este un proces de ani de zile”, a spus Nicușor Dan, subliniind că relația cu SUA rămâne „esențială”. În același context, șeful statului a afirmat că fostul președinte american Donald Trump „are dreptate” când spune că țările europene s-au bazat prea mult timp pe protecția oferită de Statele Unite. Mesajul transmis este că întărirea capacităților europene nu ar trebui să fie tratată ca alternativă la NATO , ci ca o completare care menține cooperarea transatlantică. Vizita la Washington în 2026: componentă economică și teme strategice Președintele a anunțat că va efectua în 2026 o vizită oficială în Statele Unite, în baza unei invitații formulate „în modul cel mai serios”. Dincolo de cooperarea de securitate, pe care a descris-o drept „subînțeleasă”, Nicușor Dan a pus accent pe o agendă economică. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile ar urma să vizeze domenii precum metalele rare, energia din regiune și alte forme de colaborare strategică. În termeni practici, o astfel de agendă indică o încercare de a lega parteneriatul de securitate de proiecte economice concrete, într-un moment în care competiția pentru resurse și lanțuri de aprovizionare (inclusiv pentru materii prime critice) cântărește tot mai mult în relațiile internaționale. Relațiile în UE: recalibrări bilaterale și obiectivul „partenerului serios” Nicușor Dan a susținut că, în cele opt luni de mandat, a urmărit obiective clare în politica externă și că „aproape sută la sută” dintre acestea au fost atinse, insistând că rolul președintelui nu este să obțină „titluri de presă”. Ca exemple, el a menționat relația cu Franța, pe care a descris-o drept funcțională și fără „rămășițe istorice”, precum și colaborarea „foarte bună” cu Germania. În același timp, președintele a invocat conflictul bilateral cu Austria, despre care a spus că ar fi putut afecta parcursul României spre OCDE , dar care a fost „rezolvat”. Concluzia sa a fost că România trebuie să își consolideze statutul internațional prin seriozitate și printr-o diplomație economică „bine calibrată”, capabilă să gestioneze atât dosarele bilaterale, cât și pe cele multilaterale, fără a slăbi ancorarea simultană în relația strategică cu SUA și în arhitectura economică a UE. [...]
Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate - susține utilizarea structurilor militare naționale și NATO
Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate, susținând utilizarea structurilor militare naționale și NATO , potrivit Agerpres . Șefa politicii externe a Uniunii Europene a declarat că nu poate concepe crearea unei armate distincte de către statele membre, în ciuda apelurilor recente pentru o forță europeană unificată. Aceste apeluri au inclus și propunerea comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius. Kallas a subliniat că majoritatea țărilor europene dețin deja armate naționale, iar 23 dintre acestea sunt parte a structurii NATO . Ea a evidențiat importanța menținerii unui lanț de comandă clar și simplu în domeniul militar , avertizând că structurile paralele ar putea complica acest aspect. Declarațiile sale au fost făcute înaintea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe. În aceeași ordine de idei, șeful NATO, Mark Rutte , a respins la începutul săptămânii apelurile pentru o armată europeană separată. Aceste solicitări au apărut pe fondul îndoielilor legate de angajamentul președintelui american Donald Trump față de securitatea Europei, îndoieli amplificate de tensiunile recente legate de Groenlanda . Kallas și Rutte par să fie de acord că utilizarea structurilor existente este preferabilă creării unor noi entități militare. [...]
România și Germania pregătesc un memorandum militar - standardizare și cooperare pentru industria de apărare
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța rolului SUA în apărarea Europei, în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit Biziday , Bolojan a afirmat că pacea și siguranța în România sunt asigurate de NATO, cu un rol determinant al Statelor Unite. Această declarație vine în contextul unei discuții despre capacitatea Europei de a se apăra fără sprijinul american. În cadrul conferinței, Bolojan a anunțat un memorandum între ministerele Apărării din România și Germania , destinat să întărească colaborarea militară dintre cele două țări. Acesta va viza standardizarea tehnicilor militare și întărirea cooperării în domeniul apărării. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut că Europa devine mai capabilă să se apere singură, dar a recunoscut importanța alianțelor cu parteneri NATO, inclusiv SUA. Merz a menționat angajamentul țărilor UE de a crește investițiile în apărare, subliniind că Europa dorește să continue colaborarea cu partenerii americani. Bolojan a evidențiat și relațiile economice dintre România și Germania, subliniind că Germania este principalul partener economic al României, cu un comerț bilateral de peste 42 de miliarde de euro în 2024. El a discutat despre creșterea investițiilor în domenii strategice precum energie, industrie și apărare, folosind instrumente europene precum programul SAFE. În plus, premierul român a reiterat importanța stabilității în regiunea Mării Negre și a sprijinit eforturile pentru o pace durabilă în Ucraina . De asemenea, Bolojan a subliniat prioritatea strategică a Republicii Moldova pentru România și a exprimat dorința de a finaliza procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică anul acesta. [...]
Germania își adaptează logistica pentru un posibil atac rusesc asupra NATO - scenariu estimat la 2-3 ani
Germania se pregătește pentru un posibil atac rusesc asupra țărilor NATO , conform unui avertisment al generalului-locotenent Gerald Funke, șeful Comandamentului de Sprijin al Bundeswehr, citat de Biziday . Acesta a declarat că un astfel de scenariu ar putea avea loc în următorii 2-3 ani, iar Germania, fiind un membru cheie al Alianței, ar putea deveni un centru logistic crucial. Generalul Funke a subliniat că una dintre principalele provocări pentru NATO ar fi logistica, în special transportul zecilor de mii de soldați aliați către front. El a menționat riscurile asociate cu posibile sabotaje rusești, atacuri cibernetice și lovituri cu rachete sau drone, care ar putea avaria rutele principale. În acest context, Germania trebuie să mențină eficiența liniilor de aprovizionare și să aibă alternative pregătite în caz de blocaje. O altă problemă identificată de Funke este gestionarea numărului mare de răniți. Bundeswehr dispune de cinci spitale proprii, cu o capacitate de 1.800 de paturi, care ar putea fi rapid depășite. În colaborare cu Ministerul Federal al Sănătății, rețeaua de spitale civile a fost împărțită în patru secțiuni, pregătite pentru a primi răniți în situații de criză. Funke a atras atenția și asupra sistemului juridic german, care ar putea reprezenta un obstacol în luarea rapidă a deciziilor militare. Declararea „stării de urgență” sau „stării de război” necesită votul a două treimi din parlamentari, iar prezența extremiștilor pro-ruși în parlament ar putea complica acest proces. Comandamentul condus de Funke, creat în urma reorganizării forțelor armate germane, lucrează la modernizarea unui sistem de mobilizare a resurselor din perioada Războiului Rece. Acorduri cu operatorul feroviar național Deutsche Bahn au fost deja inițiate pentru a asigura transportul echipamentului militar în termen de trei zile de la notificare. Ministerul Apărării din Germania și-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca atacurile discrete ale Rusiei asupra infrastructurii germane să fie începutul unui conflict mai amplu, printr-un „război hibrid”. [...]
Rutte afirmă că Europa nu se poate apăra fără SUA - NATO solicită dublarea cheltuielilor militare
Europa nu se poate apăra fără sprijinul militar al SUA , a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , potrivit AP . Rutte a subliniat că Europa ar trebui să își dubleze cheltuielile militare pentru a putea să se apere singură, în absența sprijinului american. În cadrul unei întâlniri cu parlamentarii europeni la Bruxelles, Rutte a afirmat că Europa și Statele Unite au nevoie una de cealaltă, subliniind că ideea unei apărări europene fără SUA este nerealistă. Această declarație vine în contextul unor tensiuni în cadrul NATO, cauzate de amenințările recente ale președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei, aliat NATO. De asemenea, Trump a amenințat cu impunerea de noi tarife asupra susținătorilor europeni ai Groenlandei, dar și-a retras ulterior amenințările după ce a fost atins un „cadru” de acord privind insula bogată în resurse minerale, cu ajutorul lui Rutte. Detaliile acestui acord rămân însă neclare. La summitul NATO de la Haga din iulie, aliații europeni, cu excepția Spaniei, și Canada au fost de acord cu cererea lui Trump de a investi un procent similar din produsul intern brut (PIB) în apărare ca și Statele Unite, în următorul deceniu. Aceștia s-au angajat să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru infrastructura de securitate, totalizând 5% din PIB până în 2035. „Dacă chiar vreți să mergeți pe cont propriu, uitați că puteți ajunge acolo cu 5%. Va fi 10%. Trebuie să vă dezvoltați propria capacitate nucleară. Asta costă miliarde și miliarde de euro,” a avertizat Rutte. Franța a condus apelurile pentru ca Europa să își dezvolte „autonomia strategică”, iar sprijinul pentru această poziție a crescut de când administrația Trump a avertizat anul trecut că prioritățile sale de securitate se află în altă parte și că europenii vor trebui să se descurce singuri. Rutte a subliniat că, fără Statele Unite, Europa ar pierde „garantul suprem al libertății noastre, care este umbrela nucleară a SUA”. [...]
NATO, în alertă după apropierea unui submarin nuclear rusesc de zona GIUK „Vladimir cel Mare”, monitorizat de forțele aliate în largul Islandei
Un submarin nuclear rusesc de tip strategic, „Vladimir cel Mare”, a fost detectat în apropierea zonei GIUK (Groenlanda–Islanda–Regatul Unit), fapt ce a declanșat o reacție de alertă în rândul forțelor NATO , potrivit Digi24 , care citează publicația britanică The Times. Alianța Nord-Atlantică a mobilizat unități navale din Marea Britanie și Statele Unite pentru a urmări îndeaproape deplasarea submarinului și pentru a limita accesul acestuia spre Atlanticul de Nord. Zona GIUK este considerată de experți o linie strategică esențială pentru apărarea colectivă a NATO . Această fâșie maritimă acționează ca un „filtru” pentru traficul naval care tranzitează între Marea Norvegiei și Oceanul Atlantic. Orice navă sau submarin rusesc care trece prin acest culoar poate avea acces direct la Coasta de Est a Statelor Unite sau la rutele navale dinspre și către Marea Mediterană. De aceea, orice prezență militară rusă aici este monitorizată cu atenție și tratată ca o amenințare potențială la adresa infrastructurii critice NATO. Submarinul a plecat din Peninsula Kola , un centru strategic pentru flota de nord a Rusiei. În orașul Gadjievo sunt staționate submarinele nucleare strategice, iar la Zapadnaia, aflată în apropiere, se află submarinele de atac. În plus, în regiunea Murmansk funcționează încă două baze navale, toate făcând parte din infrastructura maritimă ofensivă a Rusiei, sub comanda directă a Kremlinului. Această mișcare a submarinului „Vladimir cel Mare” este interpretată ca o nouă demonstrație de forță din partea Rusiei, într-un context geopolitic deja tensionat de conflictul din Ucraina și de reluarea curselor de intimidare militară în apropierea spațiului aliat. NATO tratează incidentul ca o provocare controlată, dar nu lipsită de riscuri, dat fiind că zona vizată are o importanță strategică dublă – atât militară, cât și economică, în contextul cablurilor de comunicații și rutelor maritime esențiale care leagă Europa de America de Nord. În trecut, Rusia a fost acuzată de sabotaje sau tentative de sabotaj în Marea Baltică asupra infrastructurii submarine. Un precedent care alimentează și mai mult preocupările legate de o posibilă acțiune similară în Atlanticul de Nord, mai ales în apropierea liniilor de comunicații transatlantice. Așadar, chiar dacă nu s-au raportat acțiuni ostile directe, simpla prezență a unui submarin nuclear în apropierea GIUK obligă NATO să rămână în alertă operațională maximă. [...]
Congresmenii republicani avertizează Trump asupra riscului unei proceduri de demitere - reacție la planurile de atac asupra Groenlandei
Congresmeni republicani au avertizat că un atac asupra Groenlandei ar putea declanșa demiterea lui Trump , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse politice pentru Reuters și menționează The Moscow Times . Mesajul a fost transmis către secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali de rang înalt de la Casa Albă, pe fondul discuțiilor despre o posibilă invadare a Groenlandei. Avertismentul are o miză instituțională clară: congresmenii se tem că președintele ar putea lansa o operațiune militară majoră fără consultarea prealabilă a Congresului SUA. În acest context, sursele citate indică faptul că atât republicani, cât și democrați au sugerat administrației Trump să abandoneze ideea de a „cuceri Groenlanda prin forță”. Semnalul venit din interiorul Partidului Republican este relevant deoarece mută discuția din registrul declarațiilor politice în cel al consecințelor constituționale. O eventuală acțiune militară fără un mandat clar și fără implicarea Congresului ar putea alimenta argumente pentru inițierea unei proceduri de „impeachment” (procedură de punere sub acuzare care poate duce la demitere), chiar dacă rezultatul ar depinde ulterior de voturile din cele două camere. Pe acest fundal, Trump a susținut public în ultimele zile că „nu există cale de întoarcere” în privința Groenlandei și a afirmat că nu se așteaptă la o rezistență semnificativă din partea locuitorilor. Într-o declarație citată de sursa menționată, el a argumentat că Danemarca nu ar putea „proteja” teritoriul și a contestat implicit legitimitatea dreptului de proprietate, invocând o referință istorică. Ulterior, Trump a mai spus că SUA ar urma să dobândească suveranitate asupra terenului pe care vor fi amplasate instalații militare americane în Groenlanda, pe baza unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos , în Elveția, cu NATO, conform aceleiași surse. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul și statutul juridic al acestui acord, avertismentul congresmenilor rămâne, deocamdată, principalul semnal politic: un pas militar unilateral ar putea deschide un conflict direct între Casa Albă și Congres. [...]
Exercițiul de artilerie Dynamic Front 26 are loc în ianuarie-februarie 2026 - răspuns la realitățile conflictelor multidomeniu
Exercițiul Dynamic Front 26 include trageri reale la Poligonul Cincu , potrivit Biziday , în cadrul celui mai amplu exercițiu de artilerie al armatei SUA desfășurat în Europa. Activitățile au loc între 26 ianuarie și 13 februarie 2026 și reunesc Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), Comandamentul Multidomeniu 56 – Europa, alături de aliați și parteneri NATO. MApN arată că exercițiul urmărește să consolideze cooperarea dintre forțele aliate, cu accent pe comandă și control, simulare și integrare multidomeniu (coordonarea operațiilor în mai multe „domenii” de luptă, precum terestru și aerian). În acest cadru, România are un rol operațional prin găzduirea secvențelor de instruire de la Poligonul Cincu, unde sunt planificate activități cu muniție reală, menite să crească interoperabilitatea și să susțină postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic. „Dynamic Front 26 pune un accent sporit pe comandă și control, simulare și integrare multidomeniu, reflectând realitățile conflictelor moderne, în care forțele trebuie să opereze la distanță, peste granițe naționale și în mai multe domenii, menținând viteza și precizia procesului decizional. Activitățile cu trageri reale sunt desfășurate în mai multe state aliate, România având un rol important prin găzduirea secvențelor de instruire din Poligonul Cincu, care contribuie direct la consolidarea interoperabilității aliate și la întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, subliniază MApN. Un moment-cheie pentru componenta din România este programat pe 9 februarie, când HQ MNC-SE, în cooperare cu Comandamentul Multidomeniu 56 – Europa, organizează un „Media Day” la Poligonul Cincu. Acolo sunt anunțate demonstrații cu trageri reale, secvențe de sprijin aerian apropiat (misiuni aeriene executate în proximitatea trupelor proprii) și o conferință de presă, cu participarea militarilor din SUA, România, Polonia și Franța. [...]
Prezența trupelor americane cu tancuri Abrams în România intervine în contextul ajustării forțelor SUA - menținere a angajamentelor NATO
SUA va disloca în România un detașament cu tancuri Abrams , în cadrul prezenței rotaționale pe flancul estic al NATO, potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , făcute pentru TVR. Mesajul central al anunțului este legat de angajamentul aliat pentru apărarea României: Washingtonul ar urma să păstreze nivelul contribuției cu forțe și să crească „calitatea și letalitatea” forțelor dislocate, adică puterea de luptă efectivă a unităților prezente. „Statele Unite a convenit să își mențină același nivel de contribuție cu forțe, ba mai mult să îmbunătățim calitatea si letalitatea forțelor dislocate în Romania și cel mai bun exemplu este și cel pe care l-a dat și SACEUR în vizita din România: în perioada următoare urmează să fie dislocat în România un detașament de soldați americani dotați cu tancurile Abrahms”, a adăugat generalul Gheorghiță Vlad. Generalul a legat această evoluție de discuțiile cu comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), în timpul vizitei acestuia în România, și de faptul că NATO își menține angajamentul de a contribui cu forțe la apărarea țării „în conformitate cu planurile regionale”. În termeni practici, mesajul este că postura de descurajare și apărare a Alianței rămâne activă pe teritoriul României, iar accentul se mută pe capabilități mai robuste, nu neapărat pe creșteri de efective. HotNews.ro notează că detașamentul american cu tancuri Abrams este prezentat ca parte a prezenței „normale” a SUA în România, în regim rotațional, și nu ca o majorare a numărului de militari. Contextul este important: în octombrie, SUA au anunțat reducerea prezenței de trupe în România prin retragerea unui batalion din brigada rotațională alocată flancului sud-estic al NATO, menținând în continuare circa 1.000 de militari în țară, potrivit aceleiași surse. Dislocarea de tancuri Abrams are și o dimensiune de interoperabilitate și semnal strategic în cadrul NATO, în condițiile în care România se află, la rândul ei, în proces de achiziționare a 54 de tancuri Abrams. În paralel, România continuă să găzduiască și forțe europene, iar totalul militarilor americani și europeni rămași staționați după decizia Washingtonului este de aproape 3.500, conform surselor citate de HotNews.ro. [...]
NATO propune o zonă automatizată la frontiera cu Rusia - teste în România și Polonia pentru sisteme defensive avansate
NATO pregătește testări în România și Polonia pentru o „zonă automatizată” defensivă , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile generalului Thomas Lowin , adjunctul șefului de stat major al NATO pentru operațiuni, acordate publicației germane Welt am Sonntag . Conceptul descris de Lowin vizează o fâșie de-a lungul frontierei cu Rusia care să funcționeze ca tampon defensiv înainte ca eventuale forțe inamice să ajungă într-o „zonă fierbinte”, unde s-ar putea desfășura lupte convenționale. În această arhitectură, senzorii ar detecta mișcări și desfășurări de armament, iar sistemul ar putea activa mijloace de apărare precum drone, vehicule de luptă semi-autonome, roboți tereștri și sisteme automate de apărare aeriană și antirachetă. Orice decizie de a utiliza arme letale ar fi „întotdeauna sub responsabilitatea umană”, a precizat el. Punctul de interes pentru România și Polonia este că, potrivit relatării ziarului german, în cele două țări există deja programe în care sunt testate capacitățile propuse pentru această „zonă automatizată”. În practică, asta înseamnă validarea în teren a integrării dintre senzori (pe sol, în aer, în spațiu și în zona cibernetică) și sisteme defensive care pot reacționa rapid, cu sprijinul inteligenței artificiale, dar cu decizia finală privind folosirea forței letale păstrată la nivel uman. Generalul Lowin a mai susținut că rețeaua de senzori ar acoperi „câteva mii de kilometri” și ar transmite informații „în timp real” către toate statele NATO , cu rolul de a consolida armele și forțele deja desfășurate. Conform aceleiași relatări, aliații ar trebui să facă demersuri pentru ca sistemul să devină operațional până la finalul anului 2027, ceea ce plasează testările din România și Polonia într-un calendar accelerat de implementare. În paralel, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat pentru cotidianul Gazeta Wyborcza că Varșovia este pe cale să semneze, la finalul lunii ianuarie, un contract pentru „cel mai mare sistem anti-drone din Europa”, fără a indica valoarea și fără a preciza consorțiul, menționând doar că inițiativa răspunde „unei cereri operaționale urgente”. În contextul planului NATO, astfel de achiziții și testări pot deveni relevante pentru modul în care capabilitățile anti-dronă și de supraveghere sunt conectate într-un sistem comun, testat inclusiv în România și Polonia. [...]