Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
India afirmă că importurile de petrol rusesc nu depind de aprobarea SUA, iar autoritățile de la New Delhi susțin că deciziile energetice ale țării sunt luate exclusiv în funcție de interesele economice interne. Potrivit AFP, un oficial guvernamental indian a respins ideea că statul asiatic ar avea nevoie de autorizația Washingtonului pentru a continua achizițiile de țiței din Rusia.
Declarația vine într-un context geopolitic tensionat, după ce Departamentul Trezoreriei din Statele Unite a anunțat recent o derogare temporară pentru India, valabilă până la 3 aprilie 2026. Măsura americană permite anumite tranzacții legate de petrol rusesc, dar doar pentru cantități care se aflau deja în transport pe mare la momentul adoptării deciziei. Oficialii americani au justificat această excepție prin nevoia de a evita perturbarea pieței globale de energie.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a explicat că scopul derogării este menținerea fluxurilor de petrol la nivel mondial fără a aduce beneficii financiare semnificative Rusiei. În același timp, Washingtonul a invocat tensiunile din Orientul Mijlociu și riscul blocării strâmtorii Ormuz, considerată una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului.
În prezent, Rusia rămâne principalul furnizor de țiței al Indiei, iar livrările au continuat inclusiv în februarie 2026. India este al doilea cel mai mare importator de petrol rusesc din lume, după China, profitând de reducerile de preț oferite de Moscova.
Pentru economia indiană, aceste importuri sunt considerate esențiale. Guvernul de la New Delhi a avertizat deja că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu ar putea afecta stabilitatea energetică și creșterea economică a țării.
Printre motivele principale pentru care India continuă să cumpere petrol rusesc se numără:
Relațiile comerciale dintre India și Statele Unite au trecut prin mai multe episoade tensionate în ultimul an. În august 2025, fostul președinte american Donald Trump a încercat să preseze New Delhi să reducă importurile de petrol rusesc, impunând tarife vamale de 25% pentru produsele indiene.
Ulterior, procentul a fost redus în urma unui acord bilateral, iar o decizie recentă a Curții Supreme a SUA a anulat multe dintre taxele introduse în acea perioadă. În prezent, exporturile indiene către piața americană sunt taxate cu aproximativ 10%, nivelul general stabilit în februarie 2026.
În acest context, declarațiile oficialilor indieni transmit un mesaj clar: politica energetică a țării rămâne independentă, chiar și în condițiile presiunilor geopolitice și comerciale din partea marilor puteri.
Recomandate
Rafinăriile rusești procesează mai puțin petrol, iar riscul de deficit intern revine în prim-plan , după ce atacurile ucrainene cu drone au lovit rafinării, depozite și conducte pe un areal extins, de la regiunea Leningrad până în Ural, potrivit Digi24 . Rafinarea petrolului în Rusia a coborât la 4,69 milioane de barili pe zi, conform Bloomberg, care citează datele OilX. Scăderea este de 12% față de anul trecut și de 18% față de 2021 (înainte de război), adică aproape 1 milion de barili pe zi. De ce contează: presiune pe piața internă a combustibililor Nivelul actual al încărcării rafinăriilor a ajuns sub cel din vârful crizei benzinei din toamna trecută, când rafinarea coborâse la 4,88 milioane de barili pe zi. Atunci, după o serie de raiduri, în Rusia a apărut un deficit de combustibil, iar în unele regiuni stațiile au revenit la distribuția pe cupoane; în paralel, prețurile de bursă ale benzinei au atins recorduri istorice. Ce a fost lovit: rafinării, conducte și porturi de export În aprilie, infrastructura petrolieră rusă a fost atacată de cel puțin 21 de ori, a calculat Bloomberg. Este un record de la începutul anului și unul dintre cele mai ridicate niveluri de la începutul războiului; au fost mai multe atacuri doar în noiembrie și decembrie 2025 (23, respectiv 26). Țintele menționate includ: cel puțin 9 rafinării , dintre care 5 și-au oprit complet sau parțial producția: „ Permnefteorgsintez ” (30 aprilie), rafinăria din Syzran (22 aprilie), rafinăria din Novokuybyshevsk (18 aprilie), rafinăria din Tuapse (16 aprilie) și „Norsi” (5 aprilie); rețeaua de conducte petroliere : cel puțin 5 atacuri pe lună asupra uneia dintre cele mai extinse rețele din lume, construită în perioada Războiului Rece; infrastructura maritimă : de șase ori au fost atacate obiective din zona porturilor din Marea Baltică, prin care se exportă „fiecare al doilea baril” destinat piețelor externe. Primorsk și Ust-Luga au oprit încărcarea petrolului în aprilie, apoi au reluat exporturile. Tot în aprilie, portul Novorossiysk a fost blocat, iar la finalul lunii a fost lovit portul Tuapse, descris ca hub de export pentru produsele petroliere ale „Rosneft”. Bloomberg mai notează că un petrolier a fost lovit de o dronă în aprilie, după trei nave lovite în martie. Ce urmează: efectul depinde de intensitatea atacurilor Rusia a fost nevoită să își reducă producția de petrol după atacurile de la sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie, însă ulterior producția și-a revenit, potrivit lui Serghei Vakulenko, cercetător principal la Centrul Carnegie pentru Eurasia, fost angajat în industria petrolului și gazelor. Vakulenko a declarat pentru The Wall Street Journal că atacurile asupra porturilor și rafinăriilor pot avea efect, dar ar fi nevoie de menținerea unei intensități foarte ridicate, simultan, asupra mai multor obiective cheie: „Dacă vor reuși să mențină fluxul de drone la același nivel ca în Ust-Luga și să-l extindă în Primorsk și Novorossiysk, vor putea provoca daune destul de semnificative. Dar totul depinde de câte drone au la dispoziție.” [...]
Rusia vrea să păstreze OPEC+ funcțional , chiar dacă Emiratele Arabe Unite (EAU) au decis să părăsească organizația, într-un moment în care tensiunile din piața energetică cresc pe fondul războiului din Iran, potrivit Agerpres . Mesajul Kremlinului indică o miză economică directă: menținerea unui mecanism de coordonare care, în viziunea Moscovei, reduce volatilitatea prețurilor la energie. EAU au anunțat marți ieșirea din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, o decizie care lovește grupul într-un context de criză energetică „fără precedent”, în care au devenit vizibile disensiuni între statele din Golf, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. De ce contează: Rusia leagă OPEC+ de stabilizarea pieței Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a descris OPEC+ drept un format „important” în actualele turbulențe ale piețelor globale și a susținut că acesta ajută la reducerea fluctuațiilor și la stabilizarea piețelor energetice. „Acest format ajută la minimizarea substanțială a fluctuațiilor piețelor energetice și permite stabilizarea acestor piețe.” Ce spune Moscova despre plecarea EAU Peskov a afirmat că Rusia respectă decizia EAU de a părăsi organizația, dar a adăugat că Moscova speră să continue dialogul energetic cu statul din Golf. În același timp, Kremlinul a transmis că Rusia intenționează să rămână în OPEC+, în pofida ieșirii EAU, și și-a exprimat speranța că grupul va continua să funcționeze. Context: ponderea OPEC+ și rolul EAU în grup Rusia s-a alăturat OPEC+ în 2016. Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, anul trecut grupul a produs aproape 50% din petrolul și derivatele lichide petroliere la nivel mondial. În interiorul OPEC+, EAU au fost al patrulea cel mai mare producător, iar Rusia al doilea, după Arabia Saudită. [...]
Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au rămas stabile în aprilie, în pofida atacurilor cu drone , iar în mai ar putea chiar crește, potrivit estimărilor Reuters citate de Agerpres . Pentru piața petrolului, mesajul este că loviturile asupra infrastructurii au produs întreruperi punctuale, fără să taie semnificativ fluxurile totale. În aprilie, exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk , Ust-Luga și Novorossiysk sunt estimate la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, conform surselor de pe piață citate în material. Întreruperi temporare, nu reducere generală Atacurile ucrainene cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcările la finalul lunii martie și începutul lui aprilie, însă, per ansamblu, nu au dus la o scădere generală a livrărilor. La nivel operațional, au existat suspendări și reluări parțiale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie; la Novorossiysk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Ce ar putea schimba tabloul în mai Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, „excluzând perturbările externe”, potrivit estimărilor Reuters. În același timp, riscul rămâne legat de noi atacuri cu drone, care ar putea perturba planurile de creștere a exporturilor, potrivit unei surse citate. Pe partea de conducte, reluarea livrărilor către Slovacia și Ungaria via Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești; livrările totale către cele două țări sunt estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la fel ca în martie. În oglindă, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone, conform datelor citate în material. [...]
Exporturile de țiței ale Rusiei au rămas aproape neschimbate în aprilie, în pofida atacurilor ucrainene , iar piața se uită acum la riscul ca intensificarea loviturilor la distanță să transforme întreruperile punctuale în perturbări mai largi ale fluxurilor, potrivit HotNews . Atacurile cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcarea țițeiului din porturile de la Marea Neagră și Baltică la final de martie și început de aprilie, însă nu au dus la o reducere generală a livrărilor, conform estimărilor citate. Exporturi stabile, cu întreruperi temporare Exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk, Ust-Luga și Novorossiisk sunt estimate în aprilie la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, potrivit surselor de pe piață citate. În același timp, au existat opriri punctuale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie, după o serie de atacuri; la Novorossiisk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, dacă nu apar perturbări externe. O sursă citată de Reuters avertizează însă că noi atacuri cu drone ar putea afecta planurile de creștere a exporturilor. Conducte și tranzit: presiuni care se mută între rute Reluarea livrărilor de țiței către Slovacia și Ungaria prin conducta Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești, livrările totale către cele două țări fiind estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la nivelul din martie. În paralel, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone. Kievul vizează lovituri mai adânci în Rusia Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va continua să extindă raza de acțiune a atacurilor asupra obiectivelor strategice din Rusia și a publicat imagini despre care a spus că ar arăta un atac asupra unei ținte aflate la peste 1.500 km. „Distanța în linie dreaptă este de peste 1.500 de kilometri. Vom continua să extindem aceste raze de acțiune.” Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat anterior că dronele sale au lovit o stație de pompare a petrolului în apropierea orașului Perm, la circa 1.500 km de Ucraina. Separat, un atac ucrainean cu drone a provocat un incendiu la o rafinărie din Tuapse (Marea Neagră), al treilea atac asupra aceleiași rafinării în mai puțin de două săptămâni. Ministerul Apărării ucrainean susține că, din 2022, Ucraina a extins raza de acțiune a atacurilor împotriva Rusiei cu 170% și că și-a constituit un stoc de arme cu rază lungă produse intern. În februarie, drone ucrainene au lovit rafinăria din Uhta, în regiunea Komi, la aproximativ 1.750 km de granița cu Ucraina, potrivit oficialilor regionali citați în material. [...]
Oprirea rafinăriei din Tuapse după trei atacuri cu drone în mai puțin de două săptămâni adâncește riscul de perturbări logistice și de export pentru petrolul rusesc la Marea Neagră , într-un moment în care Ucraina spune că urmărește să lovească veniturile Moscovei din energie, potrivit HotNews . Un atac ucrainean cu drone a provocat marți un incendiu de proporții la rafinăria din orașul Tuapse, iar președintele rus Vladimir Putin a descris loviturile ca fiind „tot mai frecvente” împotriva infrastructurii civile. Este al treilea atac asupra portului Tuapse, pe malul Mării Negre, în mai puțin de două săptămâni, iar armata ucraineană a confirmat bombardamentul. Impact operațional: producția, oprită; expedierea, blocată Rafinăria și-a oprit producția pe 16 aprilie, din cauza avariilor provocate de drone asupra portului, care au făcut imposibilă expedierea producției, potrivit unor surse din industrie citate în material. În urma atacurilor, oficialii ruși au raportat cel puțin trei morți, iar unul dintre incidente a dus la o scurgere de petrol în mare. Unitatea din Tuapse are o capacitate anuală de aproximativ 12 milioane de tone metrice (circa 240.000 de barili pe zi) și produce nafta, motorină și păcură. Risc de mediu și măsuri de urgență la nivel local Putin a spus, la televiziunea rusă, că atacurile asupra facilităților energetice „ar putea avea consecințe grave asupra mediului”. Tot el a afirmat că guvernatorul regional i-a raportat că nu există „amenințări majore”, iar situația este gestionabilă pe teren. Anterior, Putin i-a cerut ministrului pentru Situații de Urgență, Alexander Kurenkov, să se deplaseze la Tuapse pentru a supraveghea stingerea incendiului și gestionarea consecințelor. Autoritatea rusă de protecție a consumatorilor a recomandat populației să rămână în case și să țină ferestrele închise, pe fondul fumului dens. Șeful districtului Tuapse, Serghei Boiko, a ordonat marți evacuarea locuitorilor din apropierea rafinăriei, cu refugiere într-o școală. Într-un atac anterior, din 20 aprilie, asupra orașului a căzut o „ploaie neagră” de petrol, care a lăsat reziduuri uleioase. Dispută pe efectul asupra pieței petrolului Kremlinul a acuzat Ucraina că agravează criza mondială a țițeiului prin atacarea facilităților de stocare care conțin petrol destinat exportului. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta acuzațiile, iar în trecut președintele Volodimir Zelenski a susținut că exporturile rusești nu sunt suficient de importante pentru a influența prețurile globale. Context: atacuri intensificate din martie Ucraina și-a intensificat atacurile asupra țintelor energetice rusești începând din martie, pe fondul unei pauze în negocierile de pace mediate de SUA, în timp ce Washingtonul se concentrează în principal pe războiul cu Iranul. Pe plan intern, materialul notează și reacții de nemulțumire în rândul unor localnici din Tuapse, care au cerut explicații privind întărirea apărării antiaeriene și au acuzat indiferența Moscovei; purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că autoritățile „lucrează intens” pentru a combate atacurile cu drone. [...]
Cotațiile petrolului au sărit la maximele ultimelor două săptămâni , pe fondul reaprinderii riscului geopolitic în jurul Strâmtorii Ormuz , după un nou eșec al negocierilor dintre SUA și Iran, potrivit Profit . Mișcarea contează direct pentru costurile din economie, deoarece petrolul este reper pentru carburanți și o parte din transport și logistică, iar episoadele de tensiune în zona Ormuz tind să se reflecte rapid în prețuri prin „prima de risc” inclusă de piață. Unde au ajuns cotațiile În tranzacționare, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat la 109,1 dolari pe baril , în creștere cu 3,56% , iar țițeiul american WTI a ajuns la 96,93 dolari pe baril , în urcare cu 2,68% . De ce reacționează piața Creșterea este legată de faptul că negocierile dintre Statele Unite și Iran „au eșuat din nou”, alimentând temerile privind reluarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz — un punct-cheie pentru transportul de petrol la nivel global. În astfel de momente, investitorii tind să prețuiască mai scump barilul, anticipând posibile perturbări sau întârzieri în livrări. Ce urmează depinde de evoluțiile diplomatice și de percepția pieței asupra riscului de întrerupere a tranzitului prin Ormuz; materialul citat nu oferă un calendar sau detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor. [...]
