Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Conflictul din Orientul Mijlociu limitează accesul Indiei la petrolul din Golf, iar New Delhi este împinsă din nou spre țițeiul rusesc, potrivit Euronews România. Miza este aprovizionarea unei economii care importă 90% din necesarul de petrol, într-un moment în care rutele tradiționale din Golful Persic sunt afectate de escaladarea regională.
Pe fondul presiunilor din SUA, oficialii indieni au traversat „șase luni în agonie” după ce președintele american Donald Trump a decis, în vara anului trecut, să sancționeze India pentru achizițiile de petrol rusesc. Conform The Washington Post, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat joi, într-o postare pe rețelele de socializare, că administrația Trump va acorda Indiei o derogare limitată de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc, invocând nevoia de a menține „fluxul de petrol pe piața globală”.
Problema imediată pentru India este că furnizorii alternativi sunt, în mare parte, în Golful Persic, iar conflictul din Orientul Mijlociu „limitează drastic” capacitatea de aprovizionare din această zonă. În acest context, Strâmtoarea Ormuz, prin care se transportă o parte importantă din exporturile de petrol din Golf, este descrisă ca fiind „practic închisă în acest moment”, ceea ce taie accesul rapid la volumele care, în mod obișnuit, ajungeau în India în mai puțin de o săptămână.
„Se estimează că peste 30 de milioane de barili de petrol stau în așteptare în Oceanul Indian, suficient pentru a satisface șase zile din cererea totală a Indiei.”
În aceste condiții, Rusia devine „cel mai la îndemână” furnizor, cu livrări pe mai multe rute: din porturile vestice ale Rusiei prin Marea Mediterană, Canalul Suez și Marea Roșie până la coasta de vest a Indiei, dar și din Extremul Orient rus, deși aceste volume ar putea fi redirecționate către cumpărători din Asia de Est. Principalii furnizori tradiționali ai Indiei au fost Irakul și Arabia Saudită, iar Kuweitul și Omanul urmau să acopere o parte importantă din diferență, însă blocajele de pe ruta Ormuz schimbă rapid ecuația.
Din perspectiva consecințelor, Euronews România notează că, dacă războiul din Golf continuă să blocheze fluxurile de țiței din zona Golfului Persic, tot mai multe state ar putea căuta alternative în Rusia, ceea ce ar însemna, implicit, mai multe venituri pentru Moscova. Pentru India, pe termen scurt, prioritatea rămâne continuitatea aprovizionării, inclusiv prin utilizarea volumelor deja aflate pe mare, chiar dacă transporturile din Rusia ajung mai lent decât cele din Golf.
Recomandate
Cotațiile petrolului au scăzut ușor miercuri , pe fondul prelungirii armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump , mișcare care a redus temporar prima de risc geopolitic din prețuri, potrivit Mediafax . Piața a reacționat și la evoluția negocierilor dintre Statele Unite și Iran, după ce la începutul sesiunii cotațiile urcaseră. Brent a coborât cu 0,2% (21 de cenți), la 98,27 dolari pe baril, după ce atinsese anterior 99,38 dolari. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 0,3% (28 de cenți), la 89,39 dolari pe baril, după un maxim de 90,71 dolari pe baril, notează Reuters. De ce contează: „prima de risc” se ajustează, dar incertitudinea rămâne Scăderea vine după anunțul lui Donald Trump privind prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului. Totuși, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire, element care menține volatilitatea în piață. Context european: Drujba, între reluarea livrărilor și riscul unei opriri În Europa, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței. În același timp, surse citate de Reuters susțin că, de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin această conductă. [...]
Scurgerile de petrol din Golful Persic, declanșate de lovituri asupra unor nave și infrastructuri energetice, riscă să afecteze inclusiv alimentarea cu apă a regiunii , prin posibile perturbări ale instalațiilor de desalinizare de care depind aproape 100 de milioane de oameni, potrivit unei analize CNN , bazată pe imagini satelitare. Imaginile surprind mai multe pete de petrol apărute după lovituri iraniene și atacuri ale SUA și Israelului asupra unor facilități petroliere și nave din zonă, în contextul războiului. Experți citați de publicație avertizează asupra riscului unei „catastrofe ecologice”, cu efecte în lanț asupra comunităților de coastă și asupra biodiversității fragile a Golfului Persic. Unde au fost observate scurgerile și ce le-ar fi provocat Potrivit CNN, o imagine din 7 aprilie arată o scurgere care se întinde pe mai mult de cinci mile (aprox. 8 kilometri) în Strâmtoarea Hormuz , lângă insula iraniană Qeshm. Un purtător de cuvânt al Greenpeace Germania, Nina Noelle, a declarat că în aceeași zonă a existat o scurgere de la nava iraniană „Shahid Bagheri”, după ce forțele americane au lovit vasul pe 28 februarie. O altă serie de imagini indică petrol în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept o lovitură „a inamicilor” asupra unei facilități petroliere din apropierea coastei insulei, pe 7 aprilie. CNN menționează și un videoclip distribuit pe rețele sociale, localizat geografic de redacție, care arată un incendiu de proporții la o rafinărie iraniană. Imagini satelitare arată, de asemenea, scurgeri în largul coastei Kuweitului, datate 6 aprilie. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a transmis că a vizat facilități de combustibili și petrochimie din țări din Golf, inclusiv Kuweit, ca represalii pentru un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului. Impactul economic și operațional: pescuit, desalinizare, curățare dificilă Wim Zwijnenburg, lider de proiect la organizația olandeză PAX, care urmărește consecințele loviturilor din jurul Golfului, a descris lovitura asupra Lavan drept o „urgență majoră de mediu”. El a spus că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost avariate, iar scurgerile ulterioare au ajuns să se extindă și către insula Shidvar, un sit protejat nelocuit, dar cu specii protejate. CNN notează că Shidvar este o insulă de corali, bogată în faună, inclusiv țestoase și păsări marine. În scenariul cel mai grav, scurgerile ar putea afecta „mii de oameni”, în special de-a lungul coastei Iranului, inclusiv prin contaminarea peștelui de care depind pentru hrană și venituri, a avertizat Zwijnenburg. Riscurile se extind și la fauna marină – țestoase, delfini și balene – care ar putea ingera petrolul sau ar putea rămâne prinse în acesta. Un punct sensibil pentru funcționarea economiilor din regiune este infrastructura de desalinizare: scurgerile ar putea afecta sistemele de filtrare ale acestor instalații, de care depind aproape 100 de milioane de oameni pentru apă curată, potrivit articolului. Ce se știe și ce rămâne greu de evaluat CNN precizează că, în acest stadiu, este dificil de cuantificat amploarea pagubelor, însă temerile privind o catastrofă ecologică cresc, mai ales dacă vor fi lovite și alte nave. Conform datelor Greenpeace Germania citate de publicație, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței. Curățarea unor astfel de scurgeri este complicată, a spus Noelle, invocând „complexitatea structurală, accesul limitat și condițiile de lucru dificile”, iar conflictul în desfășurare face ca accesul pentru intervenții în Golf să fie „aproape imposibil”. [...]
Posibila lovire a conductei Drujba de către drone ucrainene și oprirea anunțată a livrărilor către Germania de la 1 mai ridică riscuri operaționale pentru fluxurile de petrol în Europa. Informațiile sunt prezentate de TVR Info , care citează presa de la Kiev și agenția Reuters. Potrivit sursei, drone ale serviciilor speciale ucrainene ar fi lovit o secțiune a conductei petroliere Drujba , pe teritoriul Rusiei, iar atacul ar fi declanșat un incendiu. Totodată, sunt menționate și informații despre o stație de producție pentru export care ar fi fost vizată, pe baza unor surse de la Kiev citate de presa ucraineană. Livrările către Germania, oprite de la 1 mai Separat de incidentul raportat, Reuters este citată cu anunțul Moscovei că Rusia va opri, de la 1 mai, exportul de petrol spre Germania, via Kazahstan, prin conducta Drujba. TVR Info notează că oprirea livrărilor „va complica situația pe piața germană”, potrivit analiștilor economici. În 2025, exporturile Kazahstanului către Germania prin conducta rusească Drujba au fost de aproximativ 43.000 de barili pe zi, conform datelor menționate în material. Context: discuții în UE despre sprijinul financiar pentru Ucraina În paralel, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au discutat despre deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care „ar putea fi disponibil la finele lunii mai”, potrivit materialului. „UE trebuie să se grăbească, să accelereze şi să mărească volumul sprijinului său pentru Ucraina şi, de asemenea, să crească presiunea asupra Rusiei.” — Maria Stenergard, ministrul suedez de Externe „Am stabilit un cadru de lucru pentru colaborarea cu Uniunea Europeana, în vederea deblocării pachetului de sprijin pentru Ucraina şi menţinerea tuturor sancţiunilor justificate la adresa Rusiei.” — Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei Materialul TVR Info mai arată că Ucraina mizează pe întărirea capacității de apărare și pe deblocarea fondurilor europene. Pentru piața energetică, combinația dintre atacurile raportate asupra infrastructurii și decizia de oprire a livrărilor către Germania accentuează incertitudinea privind continuitatea unor fluxuri de aprovizionare prin Drujba. [...]
Rusia oprește din 1 mai fluxurile de țiței kazah către Germania prin conducta Drujba , o decizie care poate complica aprovizionarea unei rafinării-cheie din nord-estul Germaniei și readuce în prim-plan vulnerabilitatea logistică a Berlinului la tranzitul energetic prin Rusia, potrivit TVR Info , care citează Reuters. Măsura a fost semnalată de trei surse din industrie, care au declarat pentru Reuters că un program revizuit de export a fost transmis atât Kazahstanului, cât și Germaniei. Informația nu este confirmată oficial de Kremlin: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că nu este la curent cu o astfel de oprire și că va verifica. De ce contează: risc operațional pentru rafinăria PCK și piața regională Germania primește țiței kazah prin ramificația nordică a Drujbei, care traversează Polonia. În 2025, exporturile Kazahstanului către Germania pe acest traseu au totalizat 2,146 milioane de tone metrice (aprox. 43.000 de barili pe zi), în creștere cu 44% față de 2024. Rafinăria PCK din Schwedt, una dintre cele mai mari din Germania, este aprovizionată parțial cu acest țiței kazah, după ce livrările de petrol rusesc au fost oprite în contextul războiului din Ucraina. O eventuală întrerupere a fluxurilor prin Drujba ar pune presiune pe lanțul de aprovizionare al rafinăriei, care depinde de rute alternative mai scumpe sau mai greu de mobilizat rapid. Context: relații tensionate și întreruperi repetate pe traseu Relațiile politice și comerciale dintre Rusia și Germania rămân tensionate din cauza conflictului din Ucraina, în condițiile în care Berlinul susține Kievul. În plus, aprovizionarea prin Drujba a fost întreruptă în mod repetat, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra conductei pe teritoriul Rusiei. În 2022, Germania a plasat unitățile locale ale Rosneft sub tutelă, o decizie care a afectat legăturile energetice de lungă durată dintre cele două țări. Ce urmează În acest moment, informația despre oprirea exporturilor de la 1 mai se bazează pe surse din industrie citate de Reuters, iar poziția oficială a Kremlinului este că măsura nu este confirmată. Dacă oprirea se materializează, atenția se va muta către capacitatea Germaniei de a compensa rapid volumele lipsă pentru PCK Schwedt și către eventuale ajustări logistice pe rute alternative. [...]
Administrația Trump mută energia în zona de securitate națională și pregătește intervenții directe în piață , prin patru ordine executive care vizează simultan cărbunele, petrolul, gazele naturale și infrastructura energetică de mari dimensiuni, potrivit Mediafax . Măsurile sunt emise în baza Defense Production Act din 1950, un instrument legislativ creat pentru mobilizarea rapidă a industriei în crize majore, și marchează o schimbare de la o abordare dominată de piață la una de tip „economie de război”. De ce contează: statul intră cu contracte și finanțare în lanțul energetic Elementul central al pachetului este intervenția federală explicită: ordinele prevăd achiziții și contracte garantate de stat, sprijin financiar pentru dezvoltarea capacităților de producție și utilizarea de „instrumente financiare” pentru lansarea proiectelor. Președintele Donald Trump susține că acestea sunt „cele mai eficiente, rapide și practice metode” pentru a acoperi un deficit de capacitate și avertizează că, fără acțiuni federale imediate, „capacitățile de apărare ale Statelor Unite rămân vulnerabile la perturbări”. Premisa ordinelor: „energia insuficientă” este risc major Toate cele patru ordine pornesc de la ideea că producția, transportul, rafinarea și capacitatea de generare insuficiente reprezintă „o amenințare neobișnuită și extraordinară” pentru economie, securitatea națională și politica externă, conform declarațiilor citate în articol. În cazul gazelor naturale, administrația pune accent și pe competiția internațională, argumentând că dependența energetică a fost „folosită de actori ostili” pentru a provoca fluctuații puternice pe piețele internaționale, ceea ce ar lăsa SUA și aliații „periculos de expuși”. Ce sectoare sunt vizate Pachetul acoperă întregul lanț energetic și infrastructura asociată: cărbunele , prezentat ca esențial pentru producția constantă de energie; petrolul , descris ca alimentând forțele armate și infrastructura critică; gazele naturale și gazul natural lichefiat (GNL) , considerate esențiale inclusiv pentru securitatea energetică a aliaților, prin capacitatea SUA de a furniza energie partenerilor externi; infrastructura energetică de mari dimensiuni , de la construcții și inginerie la dezvoltarea capacităților industriale. Administrația argumentează că industria nu poate asigura „în timp util” aceste capacități din cauza blocajelor de finanțare, autorizații și infrastructură. Proceduri accelerate, inclusiv prin suspendarea unor cerințe legale Ordinele includ o măsură excepțională: suspendarea unor cerințe legale pentru a grăbi implementarea proiectelor, inclusiv a condițiilor procedurale obișnuite necesare aprobării intervenției statului. Trump a invocat starea de urgență energetică , motivând necesitatea extinderii rapide a capacităților pentru a evita un deficit de resurse industriale sau tehnologii critice care ar afecta grav apărarea națională. Context: de la piață la mobilizare strategică Prin invocarea Defense Production Act, guvernul federal își asumă un rol direct în stabilirea priorităților și susținerea dezvoltării capacităților din energie, într-o logică de mobilizare strategică. Articolul nu oferă detalii despre calendarul concret de implementare sau despre dimensiunea financiară a intervențiilor. [...]
Petrolul a corectat în jos marți, pe fondul așteptărilor că o eventuală detensionare SUA–Iran ar putea aduce mai mult țiței pe piață , ceea ce ar reduce presiunea pe prețuri, potrivit Mediafax . Brent a scăzut cu 0,6% (54 de cenți), la 94,94 dolari pe baril (aprox. 437 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 1,2% (1,11 dolari), la 88,50 dolari pe baril (aprox. 408 lei), conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: piața încearcă să „prețuiască” o posibilă creștere a ofertei Scăderea vine după avansuri puternice în sesiunea precedentă: +5,6% pentru Brent și +6,9% pentru WTI, când cotațiile au urcat pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz și al confiscării unei nave iraniene de către SUA. În acest context, orice semnal privind discuții care ar putea duce la încheierea conflictului este interpretat de piață ca o posibilă relaxare a riscului geopolitic și, implicit, ca o șansă de creștere a ofertei globale de țiței. Context: negocieri încă incerte și tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Iranul analizează participarea la discuții de pace de la Islamabad, dar nu a luat o decizie finală. Oficialii de la Teheran invocă încălcări ale armistițiului de către partea americană ca obstacol, iar lideri iranieni au transmis că nu vor negocia „sub presiune”, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece circa 20% din fluxul internațional de petrol, a fost tranzitată de aproximativ 130 de nave în cursul zilei de luni, mai notează publicația. [...]
