Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Conflictul din Orientul Mijlociu limitează accesul Indiei la petrolul din Golf, iar New Delhi este împinsă din nou spre țițeiul rusesc, potrivit Euronews România. Miza este aprovizionarea unei economii care importă 90% din necesarul de petrol, într-un moment în care rutele tradiționale din Golful Persic sunt afectate de escaladarea regională.
Pe fondul presiunilor din SUA, oficialii indieni au traversat „șase luni în agonie” după ce președintele american Donald Trump a decis, în vara anului trecut, să sancționeze India pentru achizițiile de petrol rusesc. Conform The Washington Post, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat joi, într-o postare pe rețelele de socializare, că administrația Trump va acorda Indiei o derogare limitată de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc, invocând nevoia de a menține „fluxul de petrol pe piața globală”.
Problema imediată pentru India este că furnizorii alternativi sunt, în mare parte, în Golful Persic, iar conflictul din Orientul Mijlociu „limitează drastic” capacitatea de aprovizionare din această zonă. În acest context, Strâmtoarea Ormuz, prin care se transportă o parte importantă din exporturile de petrol din Golf, este descrisă ca fiind „practic închisă în acest moment”, ceea ce taie accesul rapid la volumele care, în mod obișnuit, ajungeau în India în mai puțin de o săptămână.
„Se estimează că peste 30 de milioane de barili de petrol stau în așteptare în Oceanul Indian, suficient pentru a satisface șase zile din cererea totală a Indiei.”
În aceste condiții, Rusia devine „cel mai la îndemână” furnizor, cu livrări pe mai multe rute: din porturile vestice ale Rusiei prin Marea Mediterană, Canalul Suez și Marea Roșie până la coasta de vest a Indiei, dar și din Extremul Orient rus, deși aceste volume ar putea fi redirecționate către cumpărători din Asia de Est. Principalii furnizori tradiționali ai Indiei au fost Irakul și Arabia Saudită, iar Kuweitul și Omanul urmau să acopere o parte importantă din diferență, însă blocajele de pe ruta Ormuz schimbă rapid ecuația.
Din perspectiva consecințelor, Euronews România notează că, dacă războiul din Golf continuă să blocheze fluxurile de țiței din zona Golfului Persic, tot mai multe state ar putea căuta alternative în Rusia, ceea ce ar însemna, implicit, mai multe venituri pentru Moscova. Pentru India, pe termen scurt, prioritatea rămâne continuitatea aprovizionării, inclusiv prin utilizarea volumelor deja aflate pe mare, chiar dacă transporturile din Rusia ajung mai lent decât cele din Golf.
Recomandate

Gardienii Revoluției iraniene susțin că au lovit cu o rachetă un petrolier american în Golful Persic , incident care ar marca o nouă escaladare militară în conflictul regional izbucnit după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, însă nu a fost confirmată independent. Potrivit comunicatului transmis la televiziunea iraniană, nava ar fi fost lovită de o rachetă în nordul Golfului Persic și ar fi luat foc. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea petrolierului sau despre eventuale victime. Incidentul survine în contextul în care Iranul afirmă că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol. Zona face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian, iar prin acest punct strategic trece o mare parte din exporturile mondiale de hidrocarburi. Datele companiei de analiză Kpler arată că traficul petrolierelor prin strâmtoare s-a redus drastic în ultimele zile. Potrivit specialiștilor, tranzitul navelor petroliere este în prezent cu aproximativ 90% mai mic decât în urmă cu o săptămână, pe fondul intensificării conflictului. Analiștii maritimi spun că unele petroliere continuă totuși să traverseze zona, însă în anumite cazuri cu transponderele oprite, o practică utilizată pentru a reduce riscul de identificare sau pentru a evita sancțiunile și atacurile. Atacul revendicat de Iran face parte din seria de represalii regionale lansate după ofensiva militară a Statelor Unite și Israelului împotriva infrastructurii iraniene. Conflictul a afectat deja transporturile energetice din Golf și a generat turbulențe pe piețele globale de petrol și gaze. [...]

Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Pragul a fost trecut luni, iar analiștii estimează noi creșteri în zilele următoare. Scumpirea vine după ce Iranul a ripostat la atacurile lansate de Statele Unite și Israel, afectând instalații petroliere din regiune și nave care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul petrolului. Creșterea cotațiilor internaționale ale țițeiului s-a transmis rapid în prețurile la pompă. Potrivit datelor OPIS, prețul mediu a trecut de 3 dolari pentru un galon (3,78 litri), iar Tom Kloza, consilier la Gulf Oil , estimează că nivelul ar putea ajunge la 3,25 dolari în această săptămână. Analiștii arată că o majorare de 10 dolari a barilului de petrol poate duce la o scumpire de aproximativ 25 de cenți pe galon la pompă. Tendința ascendentă era vizibilă încă dinaintea atacurilor asupra Iranului, arată datele GasBuddy , pe fondul tranziției rafinăriilor la benzina de vară, mai costisitoare din cauza standardelor de mediu. Conflictul geopolitic amplifică însă presiunea asupra prețurilor. Impactul este și unul politic. Prețurile carburanților au o puternică încărcătură psihologică pentru consumatori, iar aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos au declarat că ar fi mai puțin dispuși să susțină campania președintelui Donald Trump împotriva Iranului dacă prețurile la petrol și gaze continuă să crească. În contextul alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026, evoluția prețului la pompă devine astfel un test pentru administrația de la Washington. [...]

Exporturile de petrol ale Rusiei depășesc nivelul de dinaintea invaziei Ucrainei , în pofida sancțiunilor occidentale, arată un raport publicat de Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) și citat de News.ro . La patru ani de la declanșarea războiului, volumele exportate sunt cu 6% mai mari decât în 2022. Raportul evidențiază că, deși exporturile au crescut ca volum, veniturile Moscovei din petrol au scăzut. În ultimele 12 luni analizate, acestea au coborât cu 18%, la 85,5 miliarde de dolari, pe fondul reducerilor de preț aplicate pentru a menține fluxurile comerciale. Volumele totale s-au stabilizat la aproximativ 215 milioane de tone. Flota „fantomă” și redirecționarea exporturilor CREA arată că Rusia continuă să utilizeze așa-numita „flotă fantomă” – estimată la 600 până la 1.400 de nave – pentru a ocoli restricțiile impuse de Occident. Uniunea Europeană a identificat 598 de nave suspectate că fac parte din această rețea, cărora le este interzis accesul în porturile europene. Aproximativ 93% din petrolul brut rusesc a fost direcționat către trei piețe: China; India; Turcia. Autorii raportului susțin că există „lacune importante” în regimul de sancțiuni, inclusiv prin falsa înmatriculare a navelor și prin reexportul de produse rafinate obținute din petrol rusesc către state care impun restricții. Propuneri și excepții CREA recomandă interzicerea importurilor provenite de la rafinării sau terminale care au procesat petrol rusesc în ultimele șase luni, precum și imobilizarea navelor considerate un risc pentru mediu și siguranța maritimă. Raportul menționează și situația Ungariei și Slovaciei , care beneficiază de derogări de la sancțiunile europene privind importurile de petrol rusesc. Potrivit datelor citate, cele două state și-au majorat importurile cu 11% în primele zece luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Concluzia analizei este că, deși presiunea financiară asupra Moscovei a crescut, nivelul exporturilor rămâne ridicat, iar reorientarea către Asia și Turcia a compensat pierderea piețelor occidentale. [...]

Un petrolier rusesc sancționat, încărcat cu gaz natural lichefiat, a luat foc în Marea Mediterană , iar echipajul a fost găsit în siguranță într-o barcă de salvare în largul Libiei, potrivit Reuters . Circumstanțele incidentului sunt încă neclare, însă unele surse din domeniul securității maritime sugerează că nava ar fi putut fi lovită de o dronă navală. Incidentul implică petrolierul Arctic Metagaz , o navă sub pavilion rusesc folosită pentru transportul de gaz natural lichefiat (LNG). Nava se afla în Mediterană și raportase ultima poziție în apropierea coastelor Maltei, conform datelor de urmărire ale platformei MarineTraffic. Ce s-a întâmplat cu echipajul Autoritățile din Malta au confirmat că au primit un semnal de primejdie și au demarat operațiuni de căutare. Ulterior, echipajul a fost găsit într-o barcă de salvare. Potrivit forțelor armate malteze: marinarii au fost localizați în zona de căutare și salvare administrată de Libia ; toți membrii echipajului se aflau în viață în momentul descoperirii; aceștia au fost găsiți într-o ambarcațiune de salvare , după evacuarea navei. Autoritățile nu au oferit detalii despre starea petrolierului sau despre amploarea incendiului. Suspiciuni privind un posibil atac O sursă din domeniul securității maritime a declarat pentru Reuters că nava ar fi putut fi atacată de o dronă navală , iar Ucraina ar fi suspectată de efectuarea operațiunii. Totuși, afirmația nu este susținută de dovezi publice, iar autoritățile ucrainene nu au comentat până acum. Petrolierul este operat de compania rusă LLC SMP Techmanagement , iar producătorul rus de LNG Novatek este asociat cu transporturile de gaz din această flotă. Nava se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite și Marea Britanie , în contextul restricțiilor energetice aplicate Rusiei. Context geopolitic tensionat Incidentul are loc într-un moment de tensiuni ridicate la nivel global, în special în sectorul energetic. În ultimele zile, conflictele din Orientul Mijlociu și perturbările din zona Strâmtorii Ormuz au afectat piețele petroliere și rutele maritime. Deocamdată nu este clar dacă incendiul petrolierului are legătură directă cu aceste tensiuni sau reprezintă un incident separat. [...]

Marina SUA ar putea escorta petroliere prin Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a blocat una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, amplificând tensiunile militare din Orientul Mijlociu și temerile privind o criză globală a petrolului. Potrivit Financial Times , președintele american Donald Trump a anunțat marți, 3 martie 2026, că navele de război ale Statelor Unite sunt pregătite să escorteze petroliere și transporturi de gaz prin Strâmtoarea Ormuz „dacă este necesar”, pentru a restabili fluxul comercial într-o zonă devenită extrem de instabilă. Declarația vine după ce Garda Revoluționară Iraniană (IRGC) a transmis prin radio navelor comerciale că strâmtoarea este închisă, ceea ce a dus la prăbușirea traficului maritim și la creșterea rapidă a prețurilor petrolului, care au depășit 79 de dolari pe baril. Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai sensibile puncte energetice ale lumii, deoarece aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global tranzitează această rută. Conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene coordonate lansate pe 28 februarie 2026 de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare iraniene. Operațiunea a vizat infrastructura strategică a Teheranului și, potrivit relatărilor din presă, ar fi urmărit inclusiv destabilizarea conducerii regimului iranian. Iranul a răspuns prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele din Golf și prin blocarea navigației comerciale în Ormuz, generând o scădere de peste 80% a traficului naval, conform Al Jazeera . Pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a precizat că Washingtonul analizează un sistem de protecție navală pentru transporturile energetice și a cerut Corporației SUA pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale să ofere asigurări de risc politic pentru navele care operează în Golful Persic. Decizia vine în contextul în care multe companii de asigurări private au suspendat polițele pentru transporturile din zonă. Potrivit relatărilor citate de Breitbart , Pentagonul a concentrat în regiune una dintre cele mai mari desfășurări de forțe navale și aeriene din ultimele decenii, pentru a proteja rutele maritime și aliații regionali. În același timp, războiul intră în a patra zi și a provocat deja pierderi militare, inclusiv trei soldați americani uciși, potrivit informațiilor relatate de Reuters . Blocarea strâmtorii a generat efecte economice rapide la nivel global. Printre consecințele deja vizibile se numără: creșterea accelerată a prețurilor petrolului blocarea sau devierea unor transporturi maritime majore scumpirea asigurărilor pentru nave comerciale volatilitate pe piețele financiare internaționale Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și Oceanul Indian și este considerată unul dintre cele mai vulnerabile puncte strategice ale comerțului mondial cu energie. Orice blocaj prelungit riscă să provoace perturbări majore ale aprovizionării globale cu petrol și gaze, amplificând presiunea asupra economiilor deja afectate de tensiunile geopolitice. [...]

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, blocând tranzitul a 20% din petrolul mondial , potrivit CNBC. Anunțul a fost făcut de comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene, care a avertizat că orice navă ce va încerca să traverseze zona va fi atacată. Deși Teheranul a negat anterior închiderea oficială a rutei, strâmtoarea era deja ocolită de operatorii maritimi, pe fondul conflictului declanșat după atacurile lansate de SUA și Israel. Gărzile Revoluționare au susținut că au lovit cu drone un petrolier în zonă, însă operatorul navei „Athe Nova”, sub pavilion Honduras, nu a confirmat situația. Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și reprezintă cel mai important coridor energetic al lumii. Aproximativ o cincime din petrolul global tranzitează acest pasaj îngust, aflat parțial sub control iranian. Blocarea lui are potențialul de a produce un șoc major pe piețele energetice. Analiștii avertizează că închiderea completă ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Capital Economics, un astfel de nivel ar adăuga între 0,6% și 0,7% la inflația globală . Cotația Brent se află deja la aproximativ 73 de dolari pe baril, aproape de maximul ultimelor șapte luni, după o creștere de aproape 12% în ultima lună. Impactul nu s-ar limita la petrol. Piețele de gaze naturale, inclusiv cele din Europa, ar putea resimți presiuni suplimentare, în special pe segmentul gazelor naturale lichefiate. Într-un scenariu prelungit, economiile europene ar fi printre cele mai afectate de scumpirea energiei și de efectele în lanț asupra inflației. [...]